Elveţienii votează masiv pentru creşterea impozitării companiilor şi reducerea combustibililor fosili

Proiecţiile, bazate pe numărul de voturi numărate, au arătat că 88% dintre cei care au votat la referendumul naţional de duminică susţin creşterea impozitului pe afaceri la rata minimă globală de 15%, în timp ce nivelul actual în Elveţia este de 11%.  De asemenea, 55%  dintre alegători au susţinut legea privind clima.

Rezultatele finale ale votului sunt aşteptate în cursul zilei de duminică.

În 2021, Elveţia s-a alăturat celor aproape 140 de ţări care au aderat la acordul Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) pentru a stabili o rată minimă de impozitare pentru marile companii, o măsură menită să limiteze practica de a transfera profiturile în ţări cu taxe scăzute. Dar chiar şi cu această majorare, Elveţia va avea în continuare unul dintre cele mai scăzute niveluri de impozitare a societăţilor comerciale din lume, iar propunerea, care se estimează că va aduce venituri suplimentare de 2,5 miliarde de franci elveţieni (2,80 miliarde de dolari) pe an, a fost susţinută de grupurile de afaceri, de majoritatea partidelor politice şi de publicul larg.

În Elveţia se află birourile şi sediile centrale a aproximativ 2.000 de companii străine, inclusiv Google, precum şi 200 de multinaţionale elveţiene, între care Nestle. Deşi toate vot fi afectate, grupurile de afaceri au salutat gradul mai mare de certitudine pe care l-ar aduce noua taxă, chiar dacă Elveţia pierde o parte din renumele său de ţară cu impozitare redusă. „Nici o altă ţară nu va avea taxe mai mici. Vrem ca veniturile fiscale suplimentare să rămână în ţară şi să fie folosite pentru a îmbunătăţi atractivitatea acesteia pentru întreprinderi”, a declarat Christian Frey, de la Economiesuisse, un grup de lobby.

POLEMICI ÎN ŢARA CARE RISCĂ SĂ RĂMÂNĂ FĂRĂ GHEŢARI

Elveţienii au votat duminică, cu o largă majoritate, în favoarea neutralităţii emisiilor de dioxid de carbon până în 2050, într-o ţară alpină în care moartea preconizată a gheţarilor săi emblematici întruchipează ravagiile provocate de schimbările climatice. Legea privind clima, modificată după ce a fost respinsă iniţial în 2021 ca fiind prea costisitoare, a stârnit în schimb mai multă polemică, cei care militează împotriva ei câştigând teren în ultimele săptămâni. Susţinătorii spun că legea este minimul pe care ţara trebuie să îl facă pentru a-şi dovedi angajamentul în lupta împotriva schimbărilor climatice, în timp ce oponenţii din partea Partidului Popular de dreapta spun că va pune în pericol securitatea energetică.

Proiectul de lege prevede o reducere treptată a consumului de petrol şi gaze naturale, fără însă a interzice acest lucru. În acelaşi timp, Elveţia va trebui să producă mai multă energie regenerabilă, cum ar fi energia hidroelectrică şi fotovoltaică, şi să sprijine mai multe sisteme de încălzire ecologice, cum ar fi pompele de căldură.

Elveţia şi ecosistemul său montan sunt deosebit de afectate de schimbările climatice. Situaţia gheţarilor elveţieni este dramatică şi, potrivit specialiştilor, aceştia sunt condamnaţi să dispară.

Energia este o problemă spinoasă într-o ţară care se bazează pe importuri pentru 75% din nevoile sale de petrol şi gaze. Această fragilitate a fost subliniată în mod dramatic de invazia Rusiei în Ucraina. „Legea federală privind obiectivele de protecţie a climei, inovare şi consolidare a securităţii energetice” are ca scop reducerea acestei dependenţe de sursele de energie străine, reducând în acelaşi timp emisiile de gaze cu efect de seră, fără a impune interdicţii sau noi taxe.

CUM VOR FI STIMULAŢI OAMENII SĂ RENUNŢE LA COMBUSTIBILI FOSILI

Acest text este, de fapt, o contrapropunere la o iniţiativă populară, cunoscută sub numele de „iniţiativa gheţarilor”, pe care activiştii pentru climă au depus-o în 2019. Iniţiativa cerea interzicerea consumului de combustibili fosili începând cu anul 2050. Guvernul şi parlamentul au considerat că acest lucru era prea radical şi au preferat să se concentreze pe stimulente, inclusiv financiare, pentru a reduce cât mai mult posibil consumul de combustibili fosili, fără a le interzice.

Planul lor prevede până la 200 de milioane de franci (aproximativ aceeaşi sumă în euro) în fiecare an, timp de zece ani, pentru a ajuta proprietarii de locuinţe să treacă la sisteme de încălzire ecologice. Industriile care investesc în tehnologii inovatoare, cum ar fi cele capabile să filtreze CO2 din aer, vor primi, de asemenea, sprijin.

UDC susţine că proiectul de lege, pe care îl descrie drept o „lege a risipei de energie electrică”, va duce totuşi în cele din urmă la interzicerea ca surse de energie a motorinei, gazului şi benzinei, ceea ce va pune în pericol securitatea energetică şi va duce la creşterea facturilor de electricitate ale gospodăriilor. Nu este prima dată când UDC se opune legislaţiei privind clima. În 2021, partidul a respins la limită un proiect de lege pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.