Argentina, un important producător de cereale în America de Sud, a raportat joi o inflaţie anuală de 211,4%, preţurile crescând cu 25,5% numai în luna decembrie.
În Venezuela, afectată de ani de criză economică şi unde inflaţia a ajuns în 2018 la peste 1 milion de procente, preţurile de consum au crescut anul trecut mult mai puţin, cu 193%, potrivit ONG-ului Observatorul venezuelean de finanţe.
În timp ce există îndoieli cu privire la datele oficiale privind inflaţia din Venezuela, compania de consultanţă Ecoanalitica estimează, de asemenea, că preţurile au crescut cu 170%. Banca centrală a Venezuelei a declarat că inflaţia lunară din noiembrie a fost de doar 3,5%, a noua lună consecutivă cu o singură cifră. Guvernul socialist al Venezuelei a slăbit controlul valutar, a relaxat restricţiile la importuri şi a încurajat dolarizarea informală pentru a încerca să ţină sub control preţurile de consum în ultimii ani, contribuind la scăderea treptată a inflaţiei.
Între timp, creşterile preţurilor de consum în Argentina s-au accelerat în ultimii ani, pe fondul unor deficite fiscale profunde şi regulate, al unei slabe încrederi în peso-ul local şi al tipăririi de bani de către banca centrală pentru a susţine guvernele supraîndatorate. Preşedintele argentinian nou ales, libertarianul Javier Milei, a avertizat asupra riscului de hiperinflaţie şi promovează reforme majore şi măsuri dure de austeritate pentru a controla preţurile.
Analiştii spun că depăşirea Venezuelei în ceea ce priveşte ratei inflaţiei ar putea fi de scurtă durată dacă Milei are succes.
„Venezuela nu are nicio strategie de consolidare fiscală adecvată”, a declarat Peter West, consilier economic cu sediul la Londra, la EM Funding, specializat în strategii de investiţii. „În schimb, Argentina are acum un program de stabilizare riguros, bazat pe o ancoră fiscală puternică şi susţinut de FMI (Fondul Monetar Internaţional)”, a spus el, deşi a avertizat că Milei se confruntă cu riscuri „ridicate” în ceea ce priveşte punerea în aplicare a planurilor sale.