Pentru Macron, a cărui popularitate a suferit din cauza măsurii extrem de nepopulare de a creşte vârsta de pensionare în Franţa, summitul ”Alege Franţa” este o şansă de a recâştiga iniţiativa prin impulsul său de reformă pro-business şi de a muta atenţia publică spre promovarea industriei cu emisii reduse de carbon, precum vehiculele electrice.
Aproximativ 200 de lideri de afaceri care au participat la evenimentul de la Versailles, aproape de Paris, şi-au asumat până acum angajamente de a investi 13 miliarde de euro, cel mai mult de când Macron a susţinut pentru prima dată summitul în 2018, a spus biroul său.
Musk, care a luat masa şi cu ministrul de Finanţe Bruno Le Maire, a spus că este încrezător că Tesla va face ”investiţii semnificative” în Franţa în viitor, fără a oferi un calendar.
”Niciun anunţ astăzi, dar sunt foarte impresionat de preşedintele Macron şi de guvernul francez şi de cât de primitori sunt”, a spus Musk reporterilor.
Palatul Elysee a spus că discuţiile au acoperit subiecte precum răspunsul european la Legea de reducere a inflaţiei din SUA şi progresul pe care Franţa l-a făcut în atragerea investiţiilor şi îmbunătăţirea perspectivelor pentru vehiculele electrice şi energie.
”Avem atât de multe de făcut împreună”, a spus Macron într-un tweet.
De asemenea, Le Maire i-a oferit lui Musk noi credite fiscale pentru investiţii în tehnologie ecologică făcute publice săptămâna trecută.
Întrebat dacă Franţa încearcă să-l convingă pe Musk să construiască o gigafabrică în Franţa, Le Maire a spus că ar prefera să păstreze secretul conţinutului negocierilor lor, într-un context de competiţie acerbă între blocurile rivale.
”Este o bătălie în care nimeni nu face favoare nimănui”, a spus el.
Franţa a încercat anterior să-l convingă pe Musk să construiască o gigafabrică europeană în ţară, dar a ales Germania pentru singura sa fabrică de acest fel din Europa de până acum.
LUPTA PENTRU INVESTIŢII
Macron, un fost bancher de investiţii, concurează pe scena globală pentru investiţii în tehnologie ecologică într-un moment în care Statele Unite au devenit un magnet în urma Legii de reducere a inflaţiei (IRA), de 430 de miliarde de dolari, care include subvenţii fiscale majore pentru reducerea emisiilor de carbon şi stimularea producţiei interne.
Fabrica Tesla de lângă Berlin a început să livreze maşini în martie 2022 şi produce aproximativ 5.000 de vehicule Model Y pe săptămână, cu o capacitate maximă de 500.000 de maşini pe an.
Dar, deşi a început asamblarea bateriilor în Germania, Tesla a spus că se va concentra pe producţia de celule în SUA, în lumina stimulentelor IRA.
Pentru a contracara acest lucru, Macron a spus săptămâna trecută că stimulentul în numerar existent al Franţei de până, de 5.000 de euro, pentru cumpărătorii de maşini electrice noi va fi condiţionat de îndeplinirea de către producători a unor standarde stricte de emisii scăzute de carbon, excluzând efectiv maşinile fabricate în afara Europei.
Până acum, Franţa se aşteaptă la un total de 28 de proiecte de investiţii din partea unor companii, de la gigantul farmaceutic american Pfizer la producătorul suedez de mobilă IKEA şi banca de investiţii Morgan Stanley.
În total, proiectele sunt de aşteptat să creeze 8.000 de locuri de muncă.
Cea mai mare investiţie este un proiect de 5,2 miliarde de euro a unui producător taiwanez de baterii auto, în oraşul-port Dunkerque, din nord, pe care Macron a anunţat-o vineri.
Este urmată de o fabrică de componente pentru baterii de 1,5 miliarde de euro, tot în Dunkerque, într-un joint venture între grupul chinez XTC şi firma franceză Orano.
IKEA intenţionează să investească 906 milioane de euro până în 2026, în timp ce Pfizer a bugetat 500 de milioane de euro pentru a se extinde în Franţa în aceeaşi perioadă, urmată de rivalul britanic GSK, cu 400 de milioane de euro, a declarat biroul lui Macron.
Morgan Stanley intenţionează să crească numărul de angajaţi în Franţa cu 200 până în 2025, ridicând personalul total din ţară la 500.