Attila Korodi este cel care în 2008, a oprit procedura de evaluare a impactului proiectului Rosia Montana Gold Corporation (RMGC) asupra mediului, iar in 2012 a cerut un audit judiciar privind o eventuală oprire a analizei vizând proiectul minier, ca urmare a unei decizii a Curţii de Apel Alba Iulia prin care planurile de urbanism pe care se bazau certificatul de urbanism şi alte documente ale proiectului erau declarate nule.
“Permanent am avut sentimentul că, indiferent de câte expertize au acumulat, ce valoare investiţională au reuşit să adune în jurul acestui proiect, permanent am avut sentimentul că parcă nu este gândit 100% pentru a fi şi finalizat un astfel de proiect. Dar asta este o percepţie. Am participat, cât eram secretar de stat, la foarte multe dezbateri publice, pentru că prin Convenţia de la ESPOO au fost foarte multe dezbateri publice la nivel local, naţional şi transfrontalier. După aceea am avut şi discuţii cu experţi din altă zonă guvernamentală şi aveam sentimentul că ceva lipseşte. Dar ceea ce am simţit întotdeauna, că erau foarte vocali, foarte hotărâţi, foarte trendy pentru perioada aceea şi trebuia să stăpâneşti foarte bine termenii, nuanţele, legislaţia ca să poţi să contrabalansezi această prestanţă foarte puternică care venea peste instituţiile noastre”, a explicat fostul ministru al Mediului la.
El a fost întrebat dacă nu a avut senzaţia că acest proiect este ”o ţeapă”.
“Cred că ţeapă e prea mult, dar că nici ei n-au crezut 100% că o să se finalizeze, am avut acest sentiment. Am avut acest sentiment, pentru că de fiecare dată când ajungeai să combaţi anumite elemente tehnice, mai rămânea încă o listă nefăcută, neanalizată, adică au fost foarte multe energii, foarte multe echipe care au fost implicate, oameni de pe piaţa liberă, angajaţi pentru această companie (n.r. – RMGC) care avea un management oarecum performant pentru perioada aceea şi totuşi rămâne acest sentiment că nu este 100% definit acest proiect şi indiferent cât de mult dezbat şi susţin anumite elemente tehnice, totuşi dimensiunea proiectului nu era stăpânită”, a explicat Attila Korodi.
El a mai precizat că a avut temerea că statul român nu era pregătit să analizeze tehnic un proiect atât de complex.
“Când puneam aceste întrebări, nu îmi veneau răspunsurile foarte clare şi aveam temerea că poate statul român nu este pregătit din punct de vedere instituţional să analizeze tehnic un proiect atât de complex şi că dacă există argumente legale foarte solide care spun că procedura, această procedură de evaluare nu poate fi dusă la capăt, atunci trebuie să aplice rigoarea legii”, a mai afirmat fostul ministru al Mediului.
Attila Korodi a mai fost întrebat cum ar fi reuşit România în 2013 să controleze acest proiect.
“Eu cred că statul român, mai ales având accidentele din zona Maramureşului, accidentul mare care a poulat râul Tisa, alte accidente mai mici, care din fericire, au avut impact mai mic, dar văzând şi banii care pot fi alocaţi pentru recultivarea zonelor miniere actuale, îţi dai seama că până la urmă statul nu avea niciodată, pe un termen mediu, cel puţin, capacitatea şi pe termen lung se pune întrebarea ”Oare voi avea cândva capacitatea de a pune în siguranţă şi a menţine în siguranţă o infrastructură care după o vreme va fi lăsată statului român?”, pentru că, atunci când se închide o posibilă mină, tot ce rămâne, rămâne statului”, a mai declarat fostul ministru al Mediului.
România a câştigat, în urmă cu o săptămână, procesul cu Gabriel Resources pentru Roşia Montană.
Decizia a fost dată în procedura de arbitraj cu Gabriel Resources, acţionarul majoritar al Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), dezvoltatorul proiectului minier aurifer omonim blocat din Munţii Apuseni. Procedura de arbitraj s-a desfăşurat la Centrul Internaţional de Reglementare a Disputelor privind Investiţiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington.
”Nu-mi pot stăpâni bucuria. (…) Mă bucur ca un copil”, a scris Korodi pe Facebook imediat după decizie, rememorând disputele avute cu compania, inclusiv cea în justiţie.
