Restricţiile impuse de Uniunea Europeană în luna mai au permis Poloniei, Bulgariei, Ungariei, României şi Slovaciei să interzică vânzările interne de grâu, porumb, rapiţă şi seminţe de floarea-soarelui ucrainene, permiţând însă tranzitul unor astfel de încărcături pentru export în altă parte.
„Vom prelungi această interdicţie în ciuda dezacordului lor, în ciuda dezacordului Comisiei Europene”, a declarat premierul polonez Mateusz Morawiecki la un miting în oraşul Elk din nord-estul ţării. „Vom face acest lucru pentru că este în interesul fermierului polonez”, a mai spus el, în condiţiile în care Polonia este în plină campanie electorală pentru alegerile parlamentare care vor avea loc luna viitoare.
Ungaria a impus o interdicţie naţională de import pentru 24 de produse agricole ucrainene, inclusiv cereale, legume, mai multe produse din carne şi miere, potrivit unui decret guvernamental publicat vineri.
UE a creat rute terestre alternative, aşa-numitele „Coridoare ale solidarităţii”, pe care Ucraina să le folosească pentru a-şi exporta cerealele şi seminţele oleaginoase, după ce Rusia a renunţat în iulie la acordul privind transportul cerealelor pe Marea Neagră, negociat de ONU, care permitea trecerea în siguranţă a navelor de marfă.
Comisia Europeană a declarat că măsurile existente vor expira vineri, aşa cum era prevăzut iniţial, după ce Ucraina a fost de acord să introducă măsuri legale (inclusiv, de exemplu, un sistem de acordare de licenţe de export) în termen de 30 de zile pentru a evita creşterea bruscă a importurilor de cereale în ţările vecine.
„S-a ajuns la concluzia că, datorită activităţii Platformei de coordonare şi a măsurilor temporare introduse la 2 mai 2023, au dispărut distorsiunile pieţei în cele 5 state membre care se învecinează cu Ucraina”, a precizat Comisia Europeană într-un comunicat.
UE a precizat că se va abţine de la impunerea oricăror restricţii atât timp cât măsurile eficiente luate de Ucraina sunt în vigoare şi funcţionează pe deplin.
Fermierii din cele cinci ţări învecinate cu Ucraina s-au plâns în repetate rânduri de o supraofertă de produse care le afectează preţurile interne şi îi împinge spre faliment. Aceste ţări, cu excepţia Bulgariei, au făcut presiuni pentru o prelungire a interdicţiei, după ce aceasta urma să expire la 15 septembrie.
Polonia, Ungaria, Slovacia, Slovacia şi România au declarat anterior că ar putea prelungi restricţiile în mod unilateral, în timp ce Bulgaria a votat joi pentru eliminarea restricţiilor. În România, peste 60% din fluxurile alternative trec pe teritoriul său, în principal prin Delta Dunării, iar fermierii români au ameninţat că vor intra organiza proteste şi blocaje, dacă interdicţia nu va fi prelungită.
În ultimul an, Ucraina a făcut 60% din exporturile sale prin culoarele de solidaritate şi 40% pe Marea Neagră, datorită acordului.
În luna august, aproximativ 4 milioane de tone de cereale ucrainene au trecut prin culoarele de solidaritate, din care aproape 2,7 milioane de tone au trecut pe Dunăre. Comisia doreşte să crească şi mai mult exporturile prin România, dar planul a fost complicat de atacurile cu drone ruseşti asupra infrastructurii ucrainene de cereale de-a lungul Dunării şi în apropierea graniţei cu România.