„Tot ce mişcă ruşii încoace şi încolo pe Marea Neagră sunt ţintele noastre militare valide”, a declarat pentru POLITICO Oleg Ustenko, consilier economic al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care a explicat că astfel de acţiuni sunt o ripostă faţă de retragerea Rusiei din acordul pentru transportul cerealelor pe Marea Neagră şi declanşarea unei serii de atacuri cu rachete asupra silozurilor cu cereale şi porturilor ucrainene.

„Această poveste a început cu Rusia blocând coridorul de cereale, ameninţând că ne va ataca navele, distrugându-ne porturile”, a spus Ustenko. „Infrastructura noastră maritimă este atacată în mod constant”, a arătat el.

MAREA NEAGRĂ, UN LOC ŞI MAI PERICULOS

În weekend, Ucraina a declarat apele din jurul porturilor ruseşti de la Marea Neagră drept „zonă cu risc de război”, începând cu data de 23 august şi „până la noi ordine”. Zona include porturi ruseşti importante precum Novorossiisk, Anapa, Ghelendjik, Tuapse, Soci şi Taman. Acest lucru face ca tarifele de asigurare pentru nave să crească vertiginos şi ar putea pune în pericol una dintre principalele rute de export ale Rusiei pentru petrol şi produse petroliere – esenţială pentru a asigura Kremlinului destui bani pentru a continua războiul împotriva Ucrainei, notează POLITICO.

„După acest weekend, Marea Neagră pare un loc şi mai periculos pentru transportul maritim internaţional şi deja era foarte periculos”, a declarat Byron McKinney, director la S&P Global Market Intelligence. „Multe nave pur şi simplu nu mai merg în zonă. Asigurările sunt aproape inexistente. Acolo unde există poliţe de asigurare, acestea sunt foarte ridicate şi ele nu vor face decât să crească”, a arătat analistul.

Sâmbătă, agenţia maritimă federală a Rusiei, Rosmorreciflot, a anunţat că un petrolier rusesc, Sig, a fost lovit – într-un atac atribuit forţelor ucrainene – în timp ce naviga în apropierea peninsulei ucrainene Crimeea, ocupată de Rusia. „Petrolierul a primit o lovitură în zona sălii motoarelor, aproape de linia de plutire, pe partea de tribord, probabil ca urmare a unui atac cu drone maritime”, au declarat oficialii ruşi.

Ministerul ucrainean al Apărării a declarat că atât timp cât ruşii „terorizează oraşele ucrainene paşnice şi distrug cereale, condamnând sute de milioane de oameni la foamete”, nu vor mai exista „ape sigure sau porturi paşnice (pentru ruşi) în Marea Neagră şi Marea Azov”.

ZELENSKI: UCRAINA VA RIPOSTA ÎMPOTRIVA RUSIEI ÎN MAREA NEAGRĂ

Făcându-se ecoul acestor declaraţii, şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a intervenit marţi şi a anunţat, într-o înregistrare video publicată pe site-ul Preşedinţiei, că Ucraina va riposta la adresa Rusiei în Marea Neagră pentru a se asigura că apele teritoriale ucrainene nu sunt blocate şi că Ucraina poate importa şi exporta cereale şi alte bunuri.

„Dacă Rusia continuă să domine Marea Neagră, în afara teritoriului său, blocând sau trăgând din nou asupra noastră, lansând rachete asupra porturilor noastre, Ucraina va face acelaşi lucru. Aceasta este o apărare justă a oportunităţilor noastre, a oricărui coridor”, a declarat Zelenski, citat de Reuters. „Nu avem atât de multe nave. Dar ei ar trebui să înţeleagă clar că, la sfârşitul războiului, vor avea zero nave, zero”, a punctat preşedintele.

Într-un briefing de presă cu reporteri din ţări din America Latină, care nu este clar când a avut loc şi pe care i-a adunat în biroul său, Zelenski a cerut Rusiei să înceteze să mai tragă cu rachete şi drone în porturile ucrainene şi să permită desfăşurarea comerţului, notează Reuters.

Foto: president.gov.ua

Rusia a blocat porturile ucrainene din Marea Neagră la începutul invaziei sale din februarie 2022. Blocada sufocă Ucraina din punct de vedere economic, deoarece economia sa de dinainte de război era în mare parte bazată pe exporturi, cu oţelul şi cerealele ca exporturi cheie.

O CRIZĂ AGRAVATĂ A PETROLULUI? 

Luna trecută, Rusia a expediat 59 de milioane de barili de ţiţei, o treime din totalul exporturilor sale, folosindu-se de portul strategic Novorossiisk din Marea Neagră, potrivit firmei de informaţii Kpler. Dintre aceste exporturi, 32 de milioane de barili au mers către ţările UE.

De asemenea, portul Novorossiisk gestionează şi alţi combustibili precum păcură, motorină şi benzină nafta, pe lângă cerealele destinate pieţei globale.

Novorossiisk este, totodată, locul în care se termină conducta de petrol a Consorţiului de conducte caspice, care aduce până la 1,3 milioane de barili pe zi de petrol din Kazahstan – de unde este expediat pe pieţele mondiale.

Novorossiisk găzduieşte, în acelaşi timp, o bază navală importantă a Flotei Mării Negre.

Săptămâna trecută, o dronă maritimă ucraineană a lovit şi avariat o navă militară rusă de debarcare, Olenegorski Gorniak, în portul Novorossiisk.

RISC PENTRU NAVELE CIVILE

Apropierea armatei Moscovei de porturile comerciale ar putea creşte riscul pentru navele civile, avertizează Alexis Ellender, analist pentru mărfuri la Kpler, scrie POLITICO.

„Cei care operează pe pieţele de transport maritim spun că, în mod evident, nu se aşteaptă ca Ucraina să atace transportul maritim comercial, dar există riscul ca instalaţiile sau navele să fie prinse în foc încrucişat, iar prin porturile ruseşti de la Marea Neagră se desfăşoară un comerţ considerabil”, a spus el.

„Există o mulţime de nave greceşti care lucrează pentru aceste schimburi comerciale şi, deşi unii armatori sunt reticenţi în a transporta mărfuri ruseşti, există un întreg mix internaţional acolo”, a explicat analistul.

Riscul din ce în ce mai mare pe care conflictul îl reprezintă pentru căile navigabile internaţionale aglomerate va însemna decizii dificile pentru industria navală şi pentru comercianţii tentaţi să continue să cumpere petrol rusesc ieftin în condiţiile unui plafon de preţ de 60 de dolari pe baril stabilit anul trecut de G7, notează POLITICO.

„Cu toate acestea, încă mai există petroliere greceşti şi turceşti care operează în jurul acelei zone, care lucrează cu petrol rusesc în limitele restricţiilor de plafonare a preţurilor, iar în apropierea locului unde a avut loc atacul cu drone de la Novorossiisk şi în jurul acestuia au existat destul de multe nave străine”, a declarat McKinney. „Cea mai interesantă întrebare care va ieşi din treaba asta este dacă vor fi descurajaţi pe viitor, în condiţiile în care activele lor de milioane de dolari sunt acum în pericol din cauza unei rachete rătăcite sau a orice altceva”, menţionează analistul.

KIEV: OCCIDENTUL SĂ REALIZEZE CĂ NU MAI POT FI FĂCUTE AFACERI CA DE OBICEI CU RUSIA

Camera Internaţională a Transporturilor Maritime, care reprezintă armatorii şi operatorii de nave, a refuzat să comenteze dacă creşterea tensiunilor în Marea Neagră îi vor descuraja pe membrii săi să facă afaceri acolo.

Dar, a spus Oleg Ustenko, oficialul de la Preşedinţia ucraineană, companiile occidentale ar trebui să realizeze deja că nu mai pot face afaceri ca de obicei cu Rusia.

„Din punct de vedere legal şi moral, este complet nejustificat ca aceste nave să continue să livreze petrol rusesc”, a spus el.

„Acum, acest lucru este sustenabil din punct de vedere economic. Dar riscul va fi extrem de ridicat. În aceste condiţii, preţurile asigurărilor vor sări semnificativ, făcând aceste livrări nerentabile. Vasul şi echipajul vor fi supuşi unui risc uriaş”, a avertizat consilierul economic al lui Zelenski.

„Marile companii care vând asigurări, care fac finanţări, sunt pregătite să continue acest tip de activitate când văd aceste imagini care vin din Marea Neagră?” se întreabă Ustenko. „Acesta este momentul potrivit pentru ca şi cei care încă încearcă să închidă ochii şi să pretindă că nu s-a întâmplat nimic cu adevărat să realizeze – nici vorbă”, a conchis el.