Rusia a ameninţat că va renunţa la acordul privind cerealele din Marea Neagră, deoarece nu au fost îndeplinite mai multe cereri de expediere a propriilor cereale şi îngrăşăminte în străinătate. Ultima navă care efectuează un transport în cadrul acordului pentru Marea Neagră este încărcată în prezent în portul ucrainean Odesa înainte de termenul limită de luni.

ONU şi Turcia au intermediat Iniţiativa pentru transportul cerealelor pe Marea Neagră, la care Rusia şi Ucraina au convenit în iulie 2022, pentru a contribui la atenuarea unei crize alimentare globale agravate de invazia Moscovei şi blocarea porturilor ucrainene de către Moscova. Ucraina şi Rusia se numără printre principalii exportatori de cereale din lume.

O cerinţă cheie a Moscovei este reconectarea băncii Rosselhozbank la sistemul bancar SWIFT. Banca Agricolă rusească a fost deconectată de UE în iunie 2022 de la sistemul SWIFT ca parte a sancţiunilor impuse după invazia Rusiei în Ucraina în februarie 2022.

Însă UE ia acum în considerare conectarea unei filiale a Băncii Agricole Ruse (Rosselhozbank) la reţeaua internaţională de plăţi SWIFT pentru a permite tranzacţiile cu cereale şi îngrăşăminte, au declarat miercuri pentru Reuters surse familiarizate cu discuţiile.

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a propus marţi, într-o scrisoare adresată preşedintelui rus Vladimir Putin, ca Moscova să permită ca acordul privind cerealele de la Marea Neagră să continue timp de câteva luni pentru a da timp UE să conecteze filiala Rosselhozbank la SWIFT, au declarat pentru Reuters două dintre aceste surse.

În timpul unei vizite la Bruxelles, joi, Guterres a declarat reporterilor că nu a primit încă un răspuns din partea Rusiei. El a spus că scrisoarea sa către Putin conţinea propuneri concrete care speră el că vor permite comunităţii internaţionale să găsească „o cale pozitivă de a merge mai departe”.

PUTIN AMENINŢĂ CU IEŞIREA DIN ACORD

Potrivit agenţiei de ştiri TASS, Putin a declarat că nu a văzut scrisoarea lui Guterres care propune o prelungire a acordului, dar a spus că Rusia este în contact cu oficialii ONU.

Rusia şi-ar putea suspenda participarea la acordul privind cerealele, care expiră la 17 iulie, dar este pregătită să prelungească acordul „exact în momentul” în care obligaţiile asumate faţă de Moscova vor fi îndeplinite, a spus Putin.

„Am putea să ne suspendăm participarea la acord, iar dacă toată lumea spune încă o dată că toate promisiunile care ne-au fost făcute vor fi îndeplinite, atunci lăsaţi-i să îndeplinească aceste promisiuni, iar noi vom reveni imediat în acest acord”, a declarat el, joi, la televiziunea de stat rusă.

Un purtător de cuvânt al Kremlinului a declarat ulterior că Rusia nu a luat o decizie finală privind ieşirea din acordul privind cerealele.

UE, „DESCHISĂ LA EXPLORAREA DE SOLUŢII”

Prioritatea Comisiei Europene este de a se asigura că cerealele ucrainene pot ajunge pe piaţa mondială şi face apel la toate părţile să prelungească Iniţiativa pentru cerealele de la Marea Neagră, a declarat joi un purtător de cuvânt al UE la Bruxelles.

„Asistăm la discuţiile conduse de ONU şi Turcia, după cum este nevoie”, a declarat purtătorul de cuvânt. „Suntem, bineînţeles, deschişi să explorăm toate soluţiile care contribuie la obiectivul nostru, continuând în acelaşi timp să ne asigurăm că abilitatea Rusiei de a purta un război în Ucraina este împiedicată cât mai mult posibil”, a punctat purtătorul de cuvânt.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, i-a cerut joi lui Putin să prelungească acordul. „Mingea este în terenul preşedintelui Putin şi lumea priveşte”, a spus ea.

La rândul său, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că a vorbit joi cu preşedintele sud-african Cyril Ramaphosa şi că amândoi au fost de acord că este „vital” să se prelungească acordul de la Marea Neagră. „Este foarte important să nu existe nicio ameninţare la adresa securităţii alimentare oriunde în lume. Iar Rusia trebuie să înţeleagă în mod clar că oricine sporeşte ameninţarea cu foametea, în special în zonele critice din Africa, terorizează întreaga lume”, a declarat Zelenski în discursul său video nocturn.

CE POATE FACE ONU

Peste 32 de milioane de tone de porumb, grâu şi alte cereale au fost exportate de Ucraina în cadrul acestui acord. Rusia s-a plâns însă că produsele ei nu ajung suficient de mult în ţările sărace, deşi ONU susţine că beneficiile s-au văzut, contribuind la scăderea preţurilor la alimente cu peste 20% la nivel global.

Pentru a convinge Rusia să accepte acordul de la Marea Neagră, în iulie 2022 a fost încheiat un memorandum de înţelegere pe trei ani, în cadrul căruia oficialii ONU au fost de acord să ajute Rusia să facă exporturi de alimente şi îngrăşăminte.

Deşi exporturile ruseşti de alimente şi îngrăşăminte nu fac obiectul sancţiunilor occidentale impuse după invazia Ucrainei, Moscova spune că restricţiile privind plăţile, logistica şi asigurările au reprezentat o barieră în calea livrărilor. Ca o soluţie pentru a rezolva problema lipsei de acces la SWIFT, oficialii ONU au obţinut ca banca americană JPMorgan Chase & Co să înceapă procesarea unor plăţi de export de cereale ruseşti, cu asigurări din partea guvernului SUA.

ONU lucrează, de asemenea, cu Banca Africană de Export-Import pentru a crea o platformă care să ajute la procesarea tranzacţiilor pentru exporturile ruseşti de cereale şi îngrăşăminte către Africa, a declarat luna trecută pentru Reuters un oficial comercial al ONU.

CE S-AR ÎNTÂMPLA DACĂ ACORDUL NU VA FI PRELUNGIT?

Renunţarea la acordul referitor la transportul cerealelor ucrainene pe Marea Neagră ar pune şi mai multă presiune pe ţările vecine Ucrainei.

De la începutul conflictului, Ucraina a exportat volume substanţiale de cereale prin ţările din estul UE. Cu toate acestea, au existat multe provocări logistice, inclusiv ecartamente diferite ale căilor ferate.

O altă problemă este aceea că supraoferta de cereale ucrainene în estul UE a provocat nelinişte în rândul fermierilor din regiune, care spun că acestea au subcotat producţiile locale, lăsându-i fără o piaţă de desfacere pentru propriile recolte. Drept urmare, UE a permis ca cinci ţări – Bulgaria, Ungaria, Polonia, România şi Slovacia – să interzică vânzările interne de grâu, porumb, rapiţă şi seminţe de floarea-soarelui din Ucraina, permiţând în acelaşi timp doar tranzitul acestora pentru export în altă parte. În forma actuală, această măsură va fi eliminată treptat până la jumătatea lunii septembrie.

De asemenea, se aşteaptă recolte mai mari în estul UE în această vară, iar porturile cheie, cum ar fi Constanţa din România, vor avea dificultăţi în gestionarea volumului de cereale pe care este posibil să îl primească, ceea ce va duce la congestii şi întârzieri în transport, arată Reuters.