„Pentru a putea face paşi comuni cu Rusia, Ucraina trebuie să îşi flexibilizeze abordarea. Mai ales acum, este important ca cerealele să fie trimise către ţările africane cel mai puţin dezvoltate şi afectate de sărăcie”, a declarat Erdogan la conferinţă de presă susţinută alături de liderul de la Kremlin, cu care s-a întâlnit la Soci.

„Pe bună dreptate, Putin nu este de acord, dacă 44% din cereale merg către ţările europene”, a adăugat liderul turc.

Erdogan a declarat că Turcia a pregătit o nouă propunere cu Naţiunile Unite pentru a relansa acordul privind cerealele, care implică „îmbunătăţiri importante”.

„Din partea Turciei, cred că vom putea ajunge în curând la o soluţie care să satisfacă aşteptările (în legătură cu acordul privind cerealele)”, a spus el.

Ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, a declarat că se aşteaptă ca preşedintele Volodimir Zelenski să discute cu Recep Tayyip Erdoğan după întâlnirea preşedintelui turc de luni cu Vladimir Putin. „Sunt convins că, pe baza rezultatelor convorbirii lui Erdoğan cu Putin, va exista un contact între preşedintele Erdoğan şi preşedintele Zelenski. Există încredere în relaţiile dintre preşedintele Zelenski şi preşedintele Erdoğan”, a spus Kuleba, citat de The Guardian .

Turcia a încercat să menţină legături puternice atât cu Kievul, cât şi cu Moscova, de la invazia Rusiei în Ucraina în februarie anul trecut.

Acordul privind transportul cerealelor ucrainene, din care Rusia s-a retras în iulie, a fost mediat de Turcia şi de Naţiunile Unite. Acesta a durat aproape un an şi a permis transportul în siguranţă al cerealelor ucrainene pe Marea Neagră.

VLADIMIR PUTIN DĂ VINA PE OCCIDENT

Vladimir Putin a dat vina pe Occident, luni, pentru colapsul acordului şi a negat, pe de altă parte, că retragerea Moscovei ar genera o criză alimentară globală.

„Occidentul, ca să spunem lucrurilor pe nume, ne-a înşelat cu privire la obiectivele umanitare pe care le-ar fi urmărit prin Iniţiativa de la Marea Neagră, de a ajuta ţările în curs de dezvoltare”, a declarat Vladimir Putin, care a mai reproşat şi cu alte ocazii că destinaţia finală a grânelor ucrainene nu este, de fapt, Africa, ci mai degrabă ţările din Uniunea Europeană.

Înainte de întâlnirea cu Erdogan, Putin a declarat că Rusia ar putea reveni în acordul privind cerealele, dacă Occidentul îndeplineşte condiţiile unui memorandum separat convenit cu Naţiunile Unite, menit să faciliteze exporturile ruseşti de alimente şi îngrăşăminte. Deşi exporturile ruseşti de alimente şi îngrăşăminte nu fac obiectul propriu-zis al sancţiunilor occidentale impuse după invazia Rusiei în Ucraina, Moscova a declarat că restricţiile privind plăţile, logistica şi asigurările îi împiedică livrările.

Pe de altă parte, secretarul general al ONU, António Guterres, a declarat joi că i-a trimis ministrului rus de externe, Serghei Lavrov, „un set de propuneri concrete” menite să revigoreze acordul pentru cereale, dar Moscova nu a părut să fie mulţumită.

Una dintre principalele solicitări ale Moscovei este ca Banca Agricolă Rusă să fie reintegrată în sistemul internaţional de plăţi SWIFT, de la care UE a deconectat-o în iunie 2022, ca parte a sancţiunilor de amploare impuse ca răspuns la invazie.

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat sâmbătă că principiile care erau stabilite în acordul pentru cereale nu au fost puse în aplicare data trecută, fără a preciza despre ce este vorba.

Erdogan, la rândul său, a transmis că promisiunile făcute Rusiei trebuie să fie puse în aplicare.

UCRAINA ŞI-A FĂCUT PROPRIA RUTĂ PE MAREA NEAGRĂ

Rusia a blocat porturile ucrainene de la Marea Neagră de când şi-a invadat vecinul ucrainean şi a ameninţat că va trata toate navele ca potenţiale ţinte militare după ce s-a retras din acordul susţinut de ONU. Ca răspuns, Ucraina a anunţat crearea unilaterală a unui „coridor umanitar” de-a lungul coastei vestice a Mării Negre, care trece prin apropiere de România şi Bulgaria. Duminică, o a treia navă, Anna-Theresa, sub pavilion liberian, a ieşit din Marea Neagră prin strâmtoarea Bosfor folosindu-se de acest coridor.

După ce a renunţat la acordul care reglementa transportul cerealelor pe Marea Neagră, Moscova a lansat atacuri frecvente asupra porturilor ucrainene de pe Dunăre, situate foarte aproape de graniţa cu România, porturi care au devenit principala rută prin care Ucraina poate continua exportul de cereale. S-a întâmplat inclusiv în noaptea de duminică spre luni, înainte de întâlnirea Putin-Erdogan, când portul Izmail a fost vizat de drone iraniene Shahed lansate de Rusia timp de trei ore şi jumătate. Kievul a susţinut că o dronă ar fi explodat pe teritoriul României, dar autorităţile de la Bucureşti au negat cu fermitate.

Rusia a exportat 56 de milioane de tone de produse cerealiere în cadrul acordului privind cerealele din Marea Neagră, câştigând 41 de miliarde de dolari, în timp ce Ucraina a exportat 33 de milioane de tone, susţine Occidentul.