Cel mai comentat video este un desen animat. Un inorog ţâşneşte într-un curcubeu, iar pe ecran începe să scrie cu litere negre La fel cum aţi face voi orice pentru a vă proteja copilul, noi vom face totul pentru a-i proteja pe ai noştri”.

Pe pagina de YouTube a Ministerului israelian al Afacerilor Externe, aproximativ 40 de videouri scurte au fost postate online de la masacrul de la 7 octombrie. Peste 1.400 de persoane au fost ucise de partea israeliană de la aceasgtă dată, în principal civili, executaţi de Hamas în acea zi, potrivit autorităţilor israeliene.

Israelul a lansat de atunci numeroase bombardamente în Fâşia Gaza, care s-au soldat cu peste 7.000 de morţi, inclusiv 3.000 de copii, potrivit Ministerului Sănătăţii al Hamas.

Multe dintre aceste clipuri israeliene, traduse în engleză, au fost difuzate ca anunţuri care întrerup conţinuturi pe reţele de socializare, site-uri de Internet clasice sau chiar pe alicaţii de jocuri.

Sloganuri sunt subliniate după fiecare video: #HamasIsIsis („Hamas = Daesh”, acronimul arab al organizaţiei Statu Islamic), #BringThemHome (”Aduceţi-i acasă”) cu privire la cei peste 200 de ostatci luaţi de Hamas sau „Stand with Israel, stand with humanity” (”Fiţi alături de israel, alături de umanitate”).

Unele clipuri sunt de neprivit. Un medic legist cedează când povesteşte despre cadavrele israelienilor găsite ”unite, înbrăţişate, în timp ce erau arse”. Altul comentează forografii ale unor corpuri calcinate ale unui copil.

Întrebat în mod expres despre acest video de către AFP, Google l-a făcut inaccesibil minorilor, la 25 octombrie. ”Conţinutul următor implică poate imagini explicite sau violente”, este avertizat acum navigatorul pe Internet.

Discursul primului medic legist, susţinut în faţa unui trunchi al unui adult, a cărui faţă este în prim-plan, este în schimb accesibil în continuare oricui, în pofida regulilor gigantului digital care interzic ”imagini şocante (sau) explicite ale unor traumatisme fizice”.

1,1 MILIARDE DE VIZUALIZĂRI

”În întreaga lume, noi vrem să fie clar că actele comise de către teroriştii Hamas sunt echivalente actelor comise de către gruparea Statul Islamic” şi ”că soarta Hamasului va fi soarta SI, adică distrugerea completă şi totală”, justifică diplmatul israelian Emmanuel Nahshon, intervievat de AFP.

După ce a controlat zone vaste în Siria şi în Irak în 2014, organizaţia jihadistă SI, împotriva căreia a luptat o coaliţie internaţionmală condusă de Statele Unite, a suferit înfrângeri succesive până şi-a pierdut întregul teritoriu în 2019.

”Aşa se comunică în 2023”, declară directorul general adjunct al Ministerului Afacerilor Externe, o administraţie al cărui ”nucleu al muncii” se află, de mai mulţi ani, ”mai puţin în media tradiţionale şi mai mult pe reţele de socializare”.

Prin această campanie, ”am depăşit un miliard de vizualizări”, se felicită responsabilul israelian, în schimbul unei investiţii, spune el, modeste, ”de ordinul a câteva sute de mii de dolari”.

Aceste cifre sunt validate parţial de societatea de marketing digital Semrush, ai cărei algoritmi au înregistrat 1,1 miliarde de vizualizări în aproximativ 30 de ţări, plătiţi de către Israel cu 8,5 milioane de dolari.

Peste 95% din efortul israelian pe plan internaţional s-a repartizat în trei state: Franţa, unde trăieşte cea mai importantă comunitate evreiască şi arabo-musulmană din Europa (4,6 milioane de dolari), urmată de Germania (2,4 milioane de dolari) şi de Regatul Unit (1,2 milioane de dolari), potrivit Semrush.

Aceste trei ţări însumează totodată 96% dintre vizualizări, în perioada 7-23 octombrie, potrivt aceleiaşi surse.

Numeroşi cercetători resping, însă, comparaţia Hamasului cu Statul Islamic.

Aymenn Al-Tamimi, un specialist în grupări jihadiste, o consideră ”eronată”. Hamasul este considerat ca ”apostat” de către gruparea Statul Islamic, pentru că ”nu aplică în mod corect legea islamică (sharia)” şi nu vrea să înfiinţeze un ”califat mondial”, declară acest cercetător de la Middle East forum Philadelphie. Hamas a reprimat, de altfel, activişti SI în Fâşia Gaza.

”IMAGINI DE NESUPPRTAT”

Campania israeliană de influenţare, novatoare la scara unei ţări, atât prin formă, cât şi prin fond, are ”un singur scop”, potrivit lui Stéphanie Lamy, o specialistă în strategii de comunicare pe timp de război, şi anume justificarea ”dreptului de a replica” al israelului în Fâşia Gaza, ”eventual garantarea impunităţii (sale) în cazul încălcării dreptului internaţional”.

Spre deosebire de conflictul ucrainean, unde oroarea masacrelor ruseşti de la Bucea, în primăvara lui 2022 a fost dezvăluită treptat prin ”filtrul jurnalismului”, Israelul şi Hamasul îşi poartă de-acum ”lupta politică” online şi ”cvasi-simultan”, analizează Stéphanie Lamy.

Comunicarea directă a Hamas rămâne mai redusă decât a Israleului, în contextul în care această mişcare este consideră drept ”organizaţie teroristă” de către Israel, Statele Unite sau Uniunea Europeană (UE) şi este interzisă de Facebook, Instagram, Tiktok, YouTube şi X (fosta Twitter).

Până în această săptămână, Hamas dispunea de canale oficiale pe mesageria Telegram şi fiduza abundent imagini cu victime şi distrugeri ale bombarrdamentelor israeliene în Fâşia Gaza, dar şi vdeouri de la atacurile de la 7 octombrie, filmate de către unii dintre combatanţi, şi tot feleul de mesaje ostile Istraelului. Aceste canale au fost dezactivate în ultimele zile pe Android, sistemul de operare movil al Google.

Audienţa „Gaza now”, un canal pro-Hamas pe Telegram, a crescut de la 350.000 de abonaţi la peste un milion de la 7 octombrie, potrivit unor date publicate de către Digital Forensic Research Lab (DFRLab) al centrului de reflecţie american Atlantic Council.

Hamasul care arată victimele civile din Fâşia gaza vrea ”să solidarizeze opiniile publice arabe şi musulmane” sensibile la cauza palestiniană, subliniază profesorul Arnaud Mercier.

Israelul vrea, la rândul său, ”să provoace un electroşoc emoţional” şi un ”şoc afectiv” în favoarea sa, în Occident, estimează acest specialist în informaţie. Metoda este ”riscantă” şi ”potenţial contraproductivă”, relevă el, faţă de un public ”care nu a cerut să fie expus unor imagini de nesuportat”.