Miniştrii Energiei din UE s-au întâlnit la Luxemburg pentru a conveni asupra unei poziţii comune cu privire la noile reguli care urmăresc, de asemenea, să evite repetarea crizei energetice de anul trecut, când preţurile record ale gazelor au lăsat consumatorii cu facturi pentru energie în creştere.

Miniştrii UE au încheiat discuţiile fără o poziţie comună cu privire la regulile care urmăresc, de asemenea, să evite repetarea crizei energetice de anul trecut, când preţurile record ale gazelor au lăsat consumatorii cu facturi de energie în creştere.

Discuţiile au fost complicate de o propunere târzie a Suediei, care deţine preşedinţia rotativă a UE, de a permite ţărilor să prelungească subvenţiile mecanismului de capacitate pentru centralele electrice pe cărbune care plătesc generatorii, pentru a menţine o capacitate suficientă în standby pentru a evita întreruperile.

Ţări precum Austria, Belgia, Germania şi Luxemburg s-au opus propunerii, spunând că aceasta ar submina obiectivele Europei de a lupta împotriva schimbărilor climatice.

Un plan revizuit, prezentat luni, a spus că Comisia Europeană va trebui să aprobe fiecare cerere individuală pentru a utiliza lacuna mecanismului de capacitate, ceea ce ar putea face mai dificil de justificat.

Proiectul de propunere, văzut de Reuters, ar permite mecanismelor existente de capacitate să renunţe temporar la o limită de emisii de CO2 – permiţând centralelor pe cărbune să participe – dacă nu reuşesc să atragă destui generatori cu emisii mai scăzute de carbon.

Potrivit proiectului, unele ţări au nevoie de această opţiune, deoarece întreruperea aprovizionării cu gaze a Europei, ca urmare a invadării Ucrainei de către Rusia, a pus o presiune suplimentară asupra capacităţii de generare a energiei.

”Pentru unii dintre noi, securitatea înseamnă pieţe de capacitate”, a declarat luni ministrul polonez al Climei Anna Moskwa.

Polonia, care obţine aproximativ 70% din energia sa din cărbune, şi-ar putea prelungi schema de sprijin pentru centralele pe cărbune după 2025, conform propunerii.

”Nu este compatibil cu obiectivele UE şi naţionale de protecţie a climei”, a declarat ministrul german al Economiei şi Climei, Robert Habeck, despre propunerea iniţială.

Cărbunele este combustibilul fosil care emite cel mai mult CO2. Oamenii de ştiinţă spun că utilizarea sa trebuie să scadă în acest deceniu, dacă lumea vrea să evite efectele cele mai severe ale schimbărilor climatice.

Cea mai recentă versiune a propunerii spunea că o ţară trebuie să evalueze şi impactul asupra obiectivelor sale privind schimbările climatice.

PREŢURI STABILE

Reforma propusă pe piaţa energiei electrice din UE urmăreşte să stabilească mai previzibil preţurile energiei, prin introducerea de noi surse regenerabile susţinute de stat şi centrale nucleare cu emisii reduse de carbon în contracte cu preţ fix pentru diferenţă.

Miniştrii negociau detalii precum cum să cheltuie orice venituri obţinute de aceste scheme de subvenţii şi condiţiile dorite de ţări, inclusiv Austria şi Germania, pentru a limita ţările să impună pe scară largă aceste contracte cu preţ fix asupra centralelor electrice existente.

Cel mai recent proiect de propunere ar permite ţărilor să introducă, de asemenea, scheme naţionale, până la jumătatea anului 2024, pentru a recupera veniturile extraordinare de la unele centrale electrice în cazul în care preţurile energiei vor creşte – o mişcare susţinută de ţări precum Grecia şi Spania, dar respinsă de grupurile din industria energetică.

Odată ce ţările UE îşi stabilesc poziţia, trebuie să negocieze modernizarea finală a pieţei de energie electrică cu Parlamentul UE, cu scopul de a adopta legea înainte de alegerile parlamentare UE de anul viitor.