Peste tot în Europa, orașele mono-industriale s-au prăbușit. Uzinele și întreprinderile gigant s-au închis, ceea ce a făcut ca localitățile să caute soluții pentru a se reinventa. Și municipiul Câmpia Turzii a trecut printr-un astfel de proces după ce Combinatul Industria Sârmei a fost preluat de rușii de la Mechel. Pierderile și datoriile acumulate de unitatea economică au dus la restrângerea activității iar mii de persoane au rămas fără locuri de muncă. În acest context, administrația locală de la Câmpia Turzii a fost nevoită să gândească o nouă strategie de dezvoltare a orașului. Astfel, măsurile luate pentru atragerea de investitori au determinat un proces de reindustrializare a orașului, astfel că la ora actuală rata șomajului este de sub unu la sută.
Câmpia Turzii, un oraș cu aproape 27.000 de locuitori, poate fi considerat acum un model de succes din punct de vedere al creșterii calității vieții urbane. Primarul Dorin Lojigan vorbește într-un interviu acordat ziarului Făclia despre cum a reușit Câmpia Turzii să se transforme dintr-un oraș mono-industrial într-unul cu o economie care să facă față noilor realități.
Rep: Cum se vede municipiul Câmpia Turzii în ochii primarului Dorin Lojigan?
Dorin Lojigan: Bună întrebare. În momentul acesta se vede ca un oraș în care se lucrează. Se lucrează pe toate fronturile. Discutam cu dumneavoastră înainte de interviu despre faptul că am ales să începem cu lucrările de subteran, adică schimbări de conducte de apă și canal într-un proiect de 151 de milioane de euro pe care îl implementăm împreună cu municipiul vecin și comunele arondate, din care aproximativ 40 de milioane de euro vin către municipiul Câmpia Turzii. Astfel că aceste lucrări deranjează, bineînțeles, populația. În paralel cu aceste lucrări, și sper că în anul acesta se vor finaliza, am început cu proiectele pe care noi le implementăm, fie ele pe bani de la bugetul local, fie pe bani de la Guvernul României, fie pe bani europeni, proiecte de infrastructură mare care se dezvoltă la suprateran. Deci, în momentul acesta, Câmpia Turzii este un oraș în care se lucrează, este un oraș în plină dezvoltare, pentru că șomajul la Câmpia Turzii a ajuns undeva sub 1 %. Și asta, zic eu, datorită proiectelor pe care le-am demarat încă din anul 2016 și mă refer aici la proiectul de rezonare a Municipiului Câmpia Turzii, care a stat la baza reindustrializării orașului. Prin acel proiect am regândit tot ceea ce înseamnă impozitele care se plătesc la nivelul municipiului nostru. Vreau să vă spun că din anul 2016 nu am crescut impozitele nici cu un leu, decât cu rata inflației care este obligatorie potrivit prevederilor legale. Dimpotrivă, impozitele stabilite în 2007 au fost scăzute în 2016 și de atunci nu le-am mai crescut deloc. Dacă la acel moment eram acuzat că orașul va intra în faliment, iată nu numai că nu a intrat în faliment, ci a devenit extrem de atractiv pentru investitorii care nu mai găseau în Cluj-Napoca locuri unde să-și desfășoare afacerile. La acel moment toată lumea mergea la Cluj-Napoca, pentru că la noi erau foarte mari impozitele. Impozitele în zona industrială erau în zona A de impozitare, zona cu cel mai mare impozit, și atunci lumea a preferat să se îndrepte spre Cluj-Napoca, unde aveau diverse facilități-aeroport, taxiuri, restaurante și așa mai departe, mall-uri, și au început să meargă acolo. După aceea rezonare din 2016, zona industrială care a intrat din zona A de impozitare în zona D de impozitare a devenit atractivă pentru investitori și au început să vină către noi. S-au dezvoltat astfel o serie de fabrici noi, iar cele care deja erau existente în zona industrială, toate fără nicio excepție, și-au dublat sau chiar triplat capacitățile de producție. Adică am mai făcut încă o hală, două sau chiar trei hale ale noi, care, bineînțeles, au asigurat, pe de o parte, locuri de muncă pentru cetățenii municipiului Câmpia Turzii și, pe de altă parte, un lucru foarte, foarte important, au dus la o creștere a nivelului de trai în municipiul nostru.
Rep: Domnule primar, municipiul Câmpia Turzii a fost un pol industrial important. Odată cu transformările de după 2000-2004, principala fabrică din oraș- combinatul și-a redus activitatea aproape spre zero, ceea ce a determinat ca municipiu să-și schimbe strategiile de dezvoltare, să treacă de la oraș industrial spre o altă formă de evoluție și dezvoltare. Care este strategia de dezvoltare a orașului în acest moment și în acest context?
Dorin Lojigan: O să iau un pic din 2016, pentru că exact ce spuneam mai devreme, strategia mea atunci, strategia cu care am câștigat alegerile în 2016 a fost reindustrializarea Câmpiei Turzii tocmai pe considerentul că noi dar și comunele arondate am fost un municipiu axat în jurul combinatului. Forța de muncă era extrem de calificată, chiar dacă o mare parte dintre ea plecase în străinătate. Și aici deschid o paranteză și vă spun că poate cea mai mare satisfacție a mea ca primar după aproape șase ani este că oamenii se întorc din străinătate acasă. Vin acasă pentru că au locuri de muncă, au unde să muncească și au salarii relativ apropiate de cele din Occident. Și închidă închid paranteza asta. Deci am mers pe reindustrializarea Câmpiei Turzii, care zic eu că este un proiect pe care l-am reușit și să vede în nivelul de trai din acest moment. Pe de altă parte, în momentul în care au început să existe posibilitatea de a atrage fonduri europene, nu mulți primari au ales atunci să atragă astfel de fonduri, iar noi am văzut-o ca o oportunitate. Mă gândeam că municipiul vecin are Salina Turda și că oamenii care vin la Salina Turda, vin la tratament acolo, stau câteva zile, o săptămână. Stau câteva ore în salină după care trebuie să se cazeze undeva. Se duc pe Valea Arieșului, se duc, nu știu, la Cheile Turenilor, în Munții Apuseni, deci pleacă în altă parte. Și am zis de ce să nu găsim o modalitate de a-i duce către noi. Și atunci, deschizându-se și posibilitatea atragerii de fonduri europene și reușind să aducem în patrimoniul municipiului o zonă formată din trei lacuri foarte frumoase-sunt cele mai frumoase din Județul Cluj, am zis de ce nu am putea dezvolta acolo un proiect. Și acolo am dezvoltat un proiect în valoare de vreo opt milioane de euro, unde se lucrează intens. Va fi o zonă cultural recreativă, unde vom avea un muzeu ihtiologic, poate mult mai mare decât cel de la Constanța, o zonă de practicare a sportului, zonă de plajă. Va fi un proiect absolut impresionant care rivalizează până la urmă cu Salina Turda. Ne-am propus așadar să dezvoltăm și zona aceasta de turism, până la urmă să vină oamenii și la Câmpia Turzii. Asta nu era suficient. Acum pe PNRR am depus un proiect pentru care a fost semnat contractul anul trecut pentru reabilitarea conacului Bethlen. Deci sunt câteva puncte de atracție în municipiul nostru. Vom depune acum pe POR 2021-2027 un proiect pentru reabilitarea Parcului municipal, care este unul dintre cele mai mari din Transilvania, un parc pe 21 de hectare de teren. O să încercăm să dezvoltăm și acea zonă astfel încât turiștii să vină și la Câmpia Turzii.
Rep: Deci fondurile europene constituie o prioritate pentru acest oraș. Ce alte proiecte aveți în vedere să derulați în următorul exercițiu financiar european?
Dorin Lojigan: Continuăm cu dezvoltarea mobilității urbane în municipiul nostru. În exercițiul financiar 2014-2021 am dezvoltat un proiect de mobilitate urbană prin care am reabilitat o serie de străzi, trotuare, am făcut piste de biciclete, am luat șapte autobuze hibrid și vrem să continuăm cu acest proiect cu încă două proiecte de mobilitate urban: să dezvoltăm infrastructura stradală și pe alte zone din municipiu și achiziția de autobuze. Acestea vor fi principalele proiecte în următorul exercițiu financiar și vom încerca prin intermediul lor să reabilităm șoseaua principală de la intrarea până la ieșirea din municipiul nostru. Mai avem proiectele de regenerare urbană. Aici vom merge pe patru proiecte majore. Trei dintre ele vizează cartierul blocuri pe care l-am împărți în trei cvartale și fiecare dintre aceste va viza câte un cvartal, iar un altul va viza faleza râului Arieș, în zona cartierului Lut.
Rep: Domnule primar, partea industrială rămâne o componentă principală pentru dezvoltarea acestui oraș. Pe lângă acest domeniu trebuie asigurate servicii cât de cât de calitate în domeniul social, sănătății și educație. Cum vedeți dezvoltarea acestor sectoare în următorii ani astfel încât cei care vin să lucreze la Câmpia Turzii să aibă servicii de calitate în aceste domenii?
Dorin Lojigan: O să vă spun ce am făcut până acuma pentru că este foarte important. Atât învățământul cât și sănătatea le-am considerat o prioritate. Dovadă este faptul că pe partea de învățământ avem reabilitate cele două licee pe bani europeni. Liceul „Pavel Dan” este finalizat iar Liceul „Victor Ungureanu” va fi finalizat în acest an. Sigură școală nereabilitată din municipiul nostru este extensia Liceului „Pavel Dan” din cartierul Șarât pentru care am primit finanțare de 1,5 milioane de euro prin PNRR. În rest toate școlile din municipiu sunt aduse la standarde europene. În ceea ce privește Sănătatea, am făcut investiții enorme în spital. Anul trecut am cumpărat un computer tomograf iar la finalul anului 2022 am luat cu sprijinul Consiliului Județean Cluj un aparat RMN, aparat de care nu dispune nici alt municipiu din județul Cluj, cu excepția municipiului Cluj-Napoca. Suntem singurul municipiu din județ Cluj care are un aparat RMN și care va fi pus în funcțiune la începutul lunii martie. Facem și CT-uri și RMN atât în relația cu Casa de Asigurări dar și pe bani. Se întreabă lumea de ce și contra cost pentru că lumea va merge la Cluj? Le spun nu, îl ai aici acasă. La Cluj-Napoca durează până obții programare, faci un drum până acolo. În schimb, aici poți să te programezi când vrei și nu mai faci drumuri în plus iar tarifele vor fi mult mai mici.
Rep: La nivel de creșe și grădinițe?
Dorin Lojigan: Avem o singură creșă în acest moment în municipiu Câmpia Turzii, dar lucrăm la cea de a doua. La nivel de grădiniță avem o problemă cu o grădiniță pentru care am contractat lucrări pe PNLD. Din păcate constructorul ne-a abandonat și am reziliat contractul. Încercăm să rezolvăm problema pentru că este o grădiniță destul de mare. Recunosc că este o problemă destul de mare care atârnă ca o piatră de moară. Avem și eșecuri nu doar succese.
Rep: Orașul dumneavoastră se află în proximitatea unui nod important de autostradă și la o distanță rezonabilă față de cel mai mare aeroport din țară după cel din Capitală. Cum valorifică orașul aceste avantaje?
Dorin Lojigan: Eu aș zice că nu este doar în proximitatea Aeroportului „Avram Iancu” din Cluj-Napoca ci și a Aeroportului din Târgu Mureș. Sper acum că se va finaliza și construcția tronsonului Chețani-Câmpia Turzii. Efectele acestei poziționări a orașului se văd deja în ceea ce vă spuneam mai devreme vis-a-vis de zona industrială care s-a dezvoltat fantastic. Din păcate nu mai avem terenuri pe care să le oferim investitorilor care vor să se îndrepte spre Câmpia Turzii. Eu recomand zona fostului Combinat, deși mai sunt puține terenuri și acolo.
Și noi am reușit în contul datoriilor pe care Combinatul Industria Sârmii le avea la noi să luăm mai multe bunuri. Am luat stadionul, o parte din Palatul Cultural, inclusiv terenuri din zona fostului Combinat pe care le-am alipit Parcului industrial deținut de municipalitate. În luna iunie va fi o lansare oficială a unei investiții de 45 de milioane de euro pe care o face o firmă ce lucrează pentru un gigant în domeniul industriei mobilei. Dacă în 2017 prima firmă care a venit în Parcul industrial făcea investiții de 5,5 milioane de euro și mi se părea fantastic, acum vorbim de investiții de 45 de milioane de euro, de 75 de milioane de euro sau 90 de milioane de euro. Vorbim de niște investiții foarte mari în municipiu și asta se datorează nodului de autostradă de care ați amintit dar și eforturilor pe care noi le facem pentru a veni în sprijinul investitorilor. Spre exemplu, la noi emiterea autorizației de construire durează de azi pe azi sau cel târziu de azi pe mâine. Adică nu avem interesul de a pune frână investitorilor care vin să investească în municipiul nostru. Dimpotrivă, îi ajutăm cu emiterea actelor care stau în sarcina noastră. Pe de altă parte, avem semnat un protocol cu Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere(CNAIR) pentru dezvoltarea unei centuri de ocolire a municipiului Câmpia Turzii. Suntem în faza de elaborare a SF și sper să începem și exproprierile.
Rep: Ați spus un lucru incredibil pentru România, că emiteți autorizațiile de construire de azi pe azi în condițiile în care în unele orașe durează luni sau chiar ani de zile.
Dorin Lojigan: La noi nu există așa ceva. Poate din motive obiective date de faptul că apar concedii medicale, lipsesc colegii și durează câteva zile, o săptămână, dar în rest autorizațiile de construire se emit de azi pe azi sau de azi pe mâine. Și asta a fost înțelegerea pe care am avut-o cu colega de la Urbanism pentru că interesul nostru este ca investitorii să vină, să construiască, să ofere locuri de muncă, să plătească taxe și impozite către bugetul local iar noi să ne putem dezvolta. Gândiți-vă că în 2016, când am venit primar bugetul municipiului era de 30 de milioane de lei iar acum am aprobat un buget de 205 milioane de lei, adică de aproape șapte ori mai mare. Bineînțeles că bugetul cuprinde și fondurile europene pe care le avem, dar creșterea este fantastică.
Rep: Consiliul Județean Cluj a avut un proiect de parc industrial în zona Luna ce urma să fie făcut în parteneriat cu Câmpia Turzii. În urmă cu câteva săptămâni a fost abrogată hotărârea de consiliu privind acest parc industrial. Practic s-a renunțat la proiect. Influențează evoluția și dezvoltarea orașului dumneavoastră acest demers?
Dorin Lojigan: Consiliul Județean Cluj a abrogat acea hotărâre ca urmare a inițiativei primarului din comuna Luna, care la rândul lui a abrogat hotărârea de Consiliu Local pe care a adoptat-o cu privirea la Parcul Industrial 5. Nu cred că va afecta municipiul Câmpia Turzii în mod direct pentru că la noi șomajul este sub unu la sută. La noi numai cine nu vrea nu muncește. Dacă în 2016 aveam la ușă persoane care căutau locuri de muncă, acum nu mai vine nimeni. Numai cine nu vrea nu muncește. Putem vorbi și de o influență negativă pentru că dacă se dezvolta acea zonă, s-ar fi dezvoltat și firmele din Câmpia Turzii, hotelurile și restaurantele dar și altele.
Rep: Domnule primar, ați adoptat recent proiectul de buget pentru 2023. Cum a fost gândit bugetul orașului și care sunt prioritățile?
Dorin Lojigan: Ca în fiecare an bugetul este gândit pentru dezvoltare. Dacă anul trecut am avut 73 la sută bani alocați din buget pentru dezvoltare, în acest an avem 76 la sută pentru dezvoltare, diferența rămânând pentru funcționare.
Proiectele europene, cele din PNRR și guvernamentale constituie doare o parte din acest buget deoarece ca urmare a dezvoltării industriale din zona noastră au crescut și veniturile de la bugetul local. Mă gândesc că în 2016, când am venit primar nu aveam întabulat nici măcar sediul primăriei. În orice proiect pe care îl derulezi trebuie să faci dovada ca ești proprietar. În momentul acesta vorbim de peste 80 la sută din averea municipiului întabulată pe municipiu. În rest tot ce înseamnă bugetul municipiului merge spre dezvoltare. Și aici vorbim de asfaltări de drumuri, investiții în învățământ, sănătate, tot ce înseamnă dezvoltarea orașului.
.
Rep: Ați subliniat importanța pe care o acordați sectorului economic și în special celui industrial. Cum va raportați la zona culturală și sportivă din oraș?
Dorin Lojigan: În ceea cea ce privește partea culturală a fost extrem de bine dezvoltată până acum. Anul acesta însă am redus motoarele, nu pe considerentul că nu vrem să facem ceva în acest domeniu ci pe considerentul că am început reabilitarea Palatului Cultural în cadrul unui proiect cu finanțare europeană de 5 milioane de euro. Asta înseamnă că toate activitățile culturale ce aveau loc în Palatul Cultural nu se vor mai desfășura acolo. Deci anul acesta sub acest aspect am redus motoarele. Asta nu înseamnă că nu facem evenimente culturale, dar le vom ține în alte locuri și la un nivel mai mic. Vor fi evenimente în aer liber, la muzee sau în Parcul Central.
Cât privește sportul, aici cred că am ajuns acolo unde ne-am dorit încă de la început. În sensul că mie mi se pare normal ca sportul să fie dezvoltat de asociații sportive pe care noi să le susținem în baza Legii sportului sau în baza Legii finanțărilor nerambursabile. Avem ramuri de sport extrem de bine dezvoltate. Și mă refer aici la volei unde renumita Cristina Pârv are secție de volei. Avem clubul de judo care are multe premii la nivel național, boxul este la fel de bine reprezentat, tenisul de câmp unde avem campioni naționali, tenisul de masă. Acum, de câteva luni avem dezvoltat și fotbalul. Este vorba de un club sportiv în care sunt implicați foști fotbaliști din Câmpia Turzii
În privința bazei sportive, consider că poți să dezvolți partea sportivă după ce ai o bază sportivă unde să desfășori astfel de activități. În acest sens am finalizat anul trecut studiul de fezabilitate pentru reabilitarea stadionului care va fi depus la Compania Națională de Investiții pentru finanțare. Este un proiect minunat și sperăm să obținem finanțare pentru că municipiul nostru merită să dezvolte această ramură.
Rep: Domnule primar, ați spus că o parte dintre locuitorii acestui oraș care au ales să-ți găsească o viață mai bună în occident au început să se întoarcă acasă. Prin asta ați rezolvat un factor pentru a opri declinul demografic din acest oraș care a fost afectat în ultimii potrivit datelor de la recensământul de anul trecut. Ce alte măsuri credeți că s-ar impune pentru a opri acest declin și chiar a determina o creștere demografică?
Dorin Lojigan: Nu știu dacă cineva va reuși vreodată să oprească definitiv declinul demografic. Pentru că asta face din natura umană să tindem spre ceva mai bun. Multă lume crede că dincolo, în Occident curge lapte și miere. Nu cred că este așa. Cred că cetățenii municipiului nostru care au mers acolo au muncit cu greu ca să-și facă un trai bun și muncesc din greu în continuare. Marele avantaj la noi îl constituie dezvoltarea industrială a municipiului pentru că o concurență pe piața muncii va duce la o concurență salarială. Dacă eu ofer unui muncitor trei lei salariu iar un alt antreprenor va oferi mai mult, muncitorul va pleca. Nu mai există calificare într-o anumită specialitate cum era pe vremea combinatului. Acum lumea se califică la locul de muncă iar forța de muncă migrează spre un salariu mai bun. Concurența pe piața a forței de muncă eu zic că duce la creșteri salariale. La noi, în acest moment, în zona industrială se câștigă peste 1000 de euro lunar. Dacă dincolo se câștigă 1500 de euro și scazi cheltuielile cu chiria eu cred că lumea de asta preferă să vină acasă. Noi am mai făcut un lucru pentru a-i determina pe oameni să se întoarcă acasă. Mai exact am oferit anul trecut 96 de locuri de casă conform Legii 15. Au venit mulți plecați dincolo să își facă aici casă. Astfel, având casa lor aici dar și locuri de muncă au ales să se întoarcă acasă. A fost o facilitate pe care am oferit-o tinerilor să se întoarcă acasă.
Interviu realizat de Cosmin PURIȘ