Italia se confruntă cu noi presiuni ale UE în privința Mecanismului European de Stabilitate. Liderii din Consiliul European au păreri împărțite în ceea ce privește revizuirea bugetului.„Italia poate decide să nu-l folosească, aceasta rămâne decizia sa”. Europa, prin președintele Eurogrupului, Paschal Donohoe, face din nou presiuni asupra guvernului italian pentru ratificarea Mecanismului European de Stabilitate (MES), fondul de salvare a statelor, căruia s-a decis să i se atribuie noi competențe pentru gestionarea crizelor bancare, scrie La Stampa.Italia, somată să ratifice reforma MES
Însă, pentru ca acest lucru să fie posibil, „toți trebuie să ratifice” tratatul de reformă al MES, aflat în prezent blocat în Parlamentul de la Roma.Subiectul va fi abordat la întâlnirea șefilor de stat și de guvern, care se desfășoară în aceste zile la Bruxelles, și nu este o noutate. Donohoe însuși promisese că va face noi presiuni asupra Italiei și a premierului țării, Giorgia Meloni.În scrisoarea trimisă președintelui Consiliului European, Charles Michel, în vederea summitului, Donohoe a amintit că „nu ar trebui să pierdem din vedere importanța finalizării reformei Mecanismului European de Stabilitate și așteptăm cu nerăbdare ratificarea tratatului de reformă al MES în Italia”.Finalizarea Uniunii bancare
Este un element esențial pentru finalizarea Uniunii bancare, care este necesară tuturor. Italia rămâne liberă să decidă „să nu vrea să folosească MES în viitor”, dar respingerea italiană îi împiedică pe cei care doresc să folosească un nou instrument util pentru stabilitatea financiară.„Ar putea exista și alte țări care ar putea decide să folosească acel instrument și acest tratat”, insistă Donohoe, care atinge un punct politic semnificativ.Ratificarea „este un element de încredere între noi”. Din acest motiv, încă de la summitul de astăzi, „voi continua să ridic problema” împreună cu Meloni și cu atât mai mult cu ministrul Economiei, Giancarlo Giorgetti.Dar nu numai MES creează tensiuni și disensiuni între liderii care se află la Bruxelles. Revizuirea bugetului multianual al UE este un alt element care îi divizează pe liderii celor 27 de State membre.Sprijin pentru Ucraina
„Există un larg consens cu privire la necesitatea de a continua sprijinirea Ucrainei”, recunoaște președintele Consiliului European, Charles Michel.Însă, revizuirea bugetului este un pachet de măsuri în valoare de aproximativ 66 de miliarde de euro, care include și alte cheltuieli și tocmai din acest motiv statele nu sunt dispuse să renunțe la fondurile care ar intra în trezoreriile naționale.„Problema este tocmai aceea a modificărilor de ansamblu”, recunoaște prim-ministrul estonian, Kaja Kallas, la sosirea sa pentru a doua zi de lucru.Kallas spune că este „îngrijorată” pentru o stagnare, în care „este nevoie să se investească mai mult în apărare”, dar și în ceea ce privește ajutorul acordat Ucrainei nu lipsesc îndoielile.Ungaria frânează în ceea ce privește cea mai recentă tranșă de ajutoare de 8 miliarde de euro și revine premierului bulgar Nikolai Denkov să ofere explicații.„Problema nu este dacă să susținem în continuare Ucraina, care nu este în discuție. Problema este să înțelegem cum să continuăm și cum să fim siguri că aceste ajutoare sunt eficiente și bine utilizate”.Nu doar Italia îngrijorează ConsiliulÎntre timp, Michel revine asupra acordului încheiat joi seară cu privire la Orientul Mijlociu. Cinci ore de dezbatere pentru a ajunge la un acord cu privire la limbajul care va fi folosit pentru situația din Gaza.Cinci ore pentru a cere „acces umanitar fără obstacole” către populația civilă „prin coridoare umanitare și pauze pentru nevoi umanitare”, cum ar fi furnizarea de hrană, apă, îngrijiri medicale, adăpost și carburant. Michel face simple calcule aritmetice. Cinci ore înseamnă 300 de minute.„Suntem 27, iar cinci ore înseamnă că fiecare lider a vorbit puțin peste 10 minute fiecare pe această temă. Înseamnă că Consiliul funcționează”. Cel putin în acest caz.Pentru că vineri liderii vor trebui să revină la problema delicată a imigrației, unde Italia suportă presiuni imense în Mediterană. Aici, „nu sunt optimist cu privire la posibilitatea că, în final, vom avea multe de spus”, admite liderul estonian, care oferă imaginea unui summit simplu și a unei Europe încă prea indecise cu privire la ce să facă.
