Indicatorul referitor la inflaţie a scăzut de la nivelul de 5,2%  atins în august, în timp ce inflaţia de la lună la lună a încetinit de la 0,5% la 0,3%.

Inflaţia de bază, care exclude energia, alimentele, alcoolul şi tutunul, şi este urmărită îndeaproape de factorii de decizie monetară, a încetinit la un ritm anual de 4,5% în septembrie, de la 5,3% în august.

Noile date referitoare la inflaţie vin după ce Banca Centrală Europeană (BCE) a decis să majoreze ratele dobânzilor la un nivel record în septembrie, stabilind dobânda cheie la 4%.

Măsura a fost descrisă ca ”o creştere conciliantă”, după ce BCE a dat, de asemenea, cea mai puternică sugestie de până acum, că membrii consiliului său de conducere consideră că dobânzile ar putea fi la niveluri suficient de ridicate pentru a aduce inflaţia la ţinta BCE pe termen mediu.

Cele mai recente previziuni macroeconomice ale băncii pentru zona euro anticipează că inflaţia va fi în medie de 5,6% în acest an, încetinind la 3,2% în 2024 şi 2,1% în 2025.

Oficialii au încercat să atenueze aşteptările privind reducerile dobânzii cheie, guvernatorul băncii centrale franceze, Francois Villeroy de Galhau, spunând CNBC săptămâna aceasta că ar fi ”prematur” să pariezi pe momentul când va avea loc prima reducere.

Tabloul rămâne complicat, BCE prognozând o creştere economică lentă, de 0,7%, pentru bloc în acest an, urmată de 1% şi 1,5% în următorii doi ani.

Creşterea recentă a preţului petrolului se poate dovedi, de asemenea, un risc pentru previziunile inflaţioniste ale băncii.

Tabloul inflaţionist rămâne foarte divergent între naţiunile europene. Creşterile anuale ale preţurilor în Germania, cea mai mare economie din zona euro, rămân cu mult peste ţinta de 4,3%, deoarece se luptă şi cu o contracţie economică.

Estimările Eurostat, agenţia de statistică a UE, indică inflaţia generală armonizată între ţările din zona euro la 5,6% în Franţa şi 3,2% în Spania, pentru septembrie, în timp ce Slovacia şi Slovenia au probleme, cu o inflaţie de 8,9% şi 7,1%.