India intră astfel în clubul foarte închis al marilor puteri spaţiale, la câteva zile după prăbuşirea unei sonde ruseşti în aceeaşi regiune a Polului de Sud, puţin explorat.

Aselenizarea misiunii indiene reprezintă o ”zi istorică”, salută premierul indian Narendra Modi.

”Este o zi istorică pentru  sectorul spaţial indian”, a scris el pe reţeaua de socializare X (fosta Twitter).

Aselenizarea misiunii Chandrayaan-3, care înseamnă în sanscrită ”vas lunar”, a avut loc la ora României 15.34.

La patru ani de la un eeşc, cea mai populată ţară din lumea a intrat în clubul foarte restrâns al ţărilor care au reuşit să efectueze cu succes o asemenea operaţiune, realizând o serie de programe cu costuri mult mai mici.

‘Efforts Never Fail”

Proud of moment

— (@iam_ufk01)

Rusia – moştenitoarea URSS -, care a realizat acest proces în 1976, a eşuat într-o nouă încercare a sondei sale. Luna-25, care s-a prăbiuşit în aceeaşi regiune.

Înaintea Indiei, numai Uniunea Sovietică, Statele Unite şi China au reuşit să efectueze o aselenizare controlată.

Narendra Modi s-a afişat zâmbind şi agitând un steag indian, în marja unui summit al puterilor emergente BRICS (Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud), reuniunte la Johannesburg.

MAI PUŢIN PUTERNICĂ

Această etapă a programului indian, care se află în plină ascensiune, are loc la patru ani după un eşec usturător, când echipa de la sol a pierdut contactul cu dispozitivul înainte de sosirea pe Lună.

Conceput de către Organizaţia Indiană a Cercetării Spaţiale (ISRO), Chandrayaan-3 cuprinde un modul de aterizare denumit Vikram, care înseamnă ”dârzenie” în sanscrită, şi un robot mobil, denumit Pragyan (”înţelepciune” în sanscrită) de explorare a suprafeţei Lunii.

. sending Beautiful visuals from moon 
Now

— Nisha (@NishaRo45_)

Această misiune, lansată în urmă cu şase săptămâni, a fost cu mult mai lentă în atingerea Lunii decât misiunile americane cu echipaj Apollo din anii ’60 şi ’70, care au făcut acest lucru în câteva zile.

Racheta indiană este mai puţin puternică decât Saturn V a programului Lunar american.

Ea a parcurs cinci-şase orbite eliptice în jurul Terrei pentru a câştiga viteză, înainte să fie dirijată către o traiectorie lunară cu o durată de o lună.

Vikram s-a desprins din modulul de propulsie săptămâna trecută şi transmite imagini ale suprafeţei Lunii de la intrarea sa pe o orbită lunară la 5 august.

După aselenizare, un rover care funcţionează cu energie solară urmează să exploreze suprafaţa şi să transmită date Terrei timp de două săptămâni.

INGINERI CALIFICAŢI

Programul aerospaţial indian este dotat cu un buget relativ modest, dar care a fost crescut în mod cosniderabil de la prima încercare de plasare a unei sonde pe o orbita în jurul Lunii, în 2008.

Această misiune indiană – în valoare de 74,6 milioane de dolari (66,5 milioane de euro), potrivit presei, cu mult inferioară celor ale altor ţări, reprezintă o inginerie spaţială ”frugală”.

Potrivit unor experţi din acest sector, India reuşeşte să-şi menţină costurile mici prin copierea sau adaptarea tehnologiei spaţiale existente propriilor scopuri, cu ajutorul unei abundenţe de ingineri înalt calificaţi, mult mai prost plătiţi decât confraţii lor străini.

Precedenta încercare de aselenizare, în 2019, care coincidea cu marcarea a 50 de ani de la prima ieşire pe Lună a americanului Neil Armstrong, a costat 140 de milioane de dolari (124 de milioane de euro), adică aproape dublu faţă de misiunea actuală.

FINALLY WE DID IT

— Mr-K (@vishwatej006)

Prima ţară asiatică ce a plasat un satelit pe orbită în jurul lui Marte, în 2014, India urmează să trimită o misiune cu echipaj de trei zile pe o orbită terestră până anul viitor.

Eforturile indiei de a explora Polul de Sud al Lunii ar putea avea o contribuţie ”foarte, foarte importantă” la cunoaşterea ştiinţifică, estimează Sivan.