Noul ministru de Finanţe Mehmet Simsek, care a fost viceprim-ministru şi ministru de Finanţe între 2009 şi 2018, este respectat în mare parte de investitori.

Economiştii şi analiştii îl văd pe Simsek ca pe cineva care poate schimba cursul în criza costului vieţii din Turcia, care a dus la deprecierea semnificativă a lirei turceşti faţă de dolar, cu aproximativ 80% în ultimii cinci ani.

”Unii dintre prietenii noştri nu ar trebui să se înşele, cum ar fi (întrebând) ”Preşedintele nostru intenţionează o schimbare serioasă a politicilor privind ratele dobânzilor?””, a declarat Erdogan presei marţi, potrivit unei traduceri Reuters a presei turce, publicată miercuri.

Preşedintele se referea la opoziţia sa faţă de majorarea dobânzilor, despre care a spus că nu a fost schimbată.

”Dar pe baza gândirii ministrului nostru de trezorerie şi finanţe”, a adăugat Erdogan, ”am acceptat că va lua măsuri rapid, confortabil cu banca centrală”.

Erdogan s-a declarat de mult un oponent ferm al ratelor dobânzilor, refuzând să le majoreze chiar dacă inflaţia la sfârşitul anului 2022 a depăşit 85%, insistând că orice creştere ar dăuna economiei. Economiştii şi criticii spun că politicile sale au continuat să rănească lira şi să împingă inflaţia în sus, provocând o criză valutară.

Lira s-a tranzacţionat miercuri aproape de un minim record de 23,58 unităţi faţă de dolar.

Inflaţia anuală în ţara de 85 de milioane de locuitori a fost de 46,62% în luna mai, aceeaşi lună în care Erdogan a fost reales preşedinte pentru a intra în al treilea deceniu la putere.

Unii economişti au anticipat o prăbuşire a lirei dacă Erdogan şi-ar fi continuat actuala politică monetară neortodoxă, care i-a determinat pe mulţi investitori străini să plece din ţară în ultimii câţiva ani.

Numirea la începutul lunii iunie a lui Simsek a generat o oarecare încredere investitorilor.

”Se pare că Erdogan i-a dat lui Simsek mandatul de a majora [dobânzile]. Este pozitiv. În mod clar, el spune că nu este de acord cu politica monetară ortodoxă, dar este dispus să-l sprijine pe Simsek pentru moment”, a declarat Timothy Ash, strateg pentru pieţele emergente la BlueBay Asset Management, miercuri, pentru CNBC.

De asemenea, Erdogan a numit-o pe Hafize Gaye Erkan ca noul guvernator al băncii centrale a Turciei.

Erkan şi Simsek împreună pot face schimbări fiscale şi monetare serioase, care ar trebui să fie iniţial dureroase, a anticipat Goldman Sachs într-o notă de cercetare.

Un ”creator de politici pe deplin ortodox” ar lăsa cursul de schimb să se ajusteze singur şi ar creşte semnificativ ratele dobânzilor, a scris Clemens Grafe, economist la Goldman.

”Din punctul nostru de vedere, acest lucru sugerează că un politician ortodox ar ridica dobânzile la 40%”, a spus el, adăugând că, odată ce inflaţia s-a stabilizat, ratele cheie ale dobânzilor ar putea fi reduse la aproximativ 25% pana la sfarsitul anului.

Rata actuală a dobânzii a Turciei este de 8,5%.

Mulţi sunt încă sceptici, totuşi, că Erdogan va renunţa cu adevărat la controlul asupra acţiunilor băncii centrale.

Doar în câteva luni din 2021, Erdogan a concediat patru oficiali de rang înalt ai băncii centrale care nu i-au adoptat gândirea economică, iar Erkan va fi al cincilea guvernator al băncii centrale a Turciei în doar patru ani.

Orcun Selcuk, profesor asistent de ştiinţe politice la Colegiul Luther, se aşteaptă ca Erdogan să permită ortodoxia economică – având în vedere eventualele alegeri locale.

”Cred că Erdogan este dispus să se calmeze până la alegerile locale. Îşi doreşte cu adevărat să recupereze Istanbulul şi Ankara, unde criza economică şi costul mai ridicat al vieţii se simt cel mai mult”, a spus Selcuk.