Într-o scrisoare adresată preşedintelui brazilian Luiz Inacio Lula da Silva – precum şi celorlalţi membri ai blocului (Rusia, India, China şi Africa de Sud) – Javier Milei „îl informează că încorporarea Republicii Argentina în BRICS ca membru cu drepturi depline începând cu 1 ianuarie 2024 nu este considerată oportună” de guvernul său.
„După cum ştiţi, marca de politică externă a guvernului pe care îl prezidez de câteva zile diferă în multe privinţe de cea a guvernului precedent”, a explicat Javier Milei, care şi-a preluat mandatul la 10 decembrie. „În acest sens, anumite decizii luate de administraţia anterioară vor fi revizuite. Printre ele, crearea unei unităţi (…) pentru participarea activă a ţării la BRICS”, adaugă el în scrisoarea publicată de mai multe site-uri argentiniene.
La finalul ultimului summit al BRICS, desfăşurat în august la Johannesburg, blocul a anunţat o extindere, şase noi ţări fiind invitate să se alăture începând cu 1 ianuarie. Pe lângă Argentina, este vorba despre Iran, Egipt, Etiopia, Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite.
Cu toate acestea, în timpul campaniei electorale, candidatul Milei a precizat că Argentina nu va adera la BRICS, dacă va fi ales, afirmând că refuză „să încurajeze contractele cu comuniştii, deoarece aceştia nu respectă bazele comerţului liber, ale libertăţii şi ale democraţiei; aceasta este geopolitică”, a spus Milei.
Şefa diplomaţiei, Diana Mondino, a confirmat, de asemenea, recent, că Argentina nu va adera la BRICS.
În trecut, Milei a avut cuvinte foarte dure la adresa regimului chinez şi a preşedintelui Lula, despre care a spus că este un „comunist corupt”. De la alegerea sa, Milei a coborât dramatic tonul şi a pus bazele unor relaţii diplomatice mai calme cu Brasilia şi cu Beijingul, cei doi mari parteneri comerciali ai Argentinei. Milei a susţinut întotdeauna că el consideră că Statele Unite şi Israelul sunt aliaţii săi strategici naturali.
Purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei argentiniene a explicat vineri că scrisorile trimise către BRICS ilustrează „faptul că ne aflăm într-un proces de schimbare a politicii externe, care justifică o analiză mult mai profundă decât cea a guvernului anterior”.