PH-ul reprezinta o metoda de masurare din punct de vedere cantitativ a gradului de aciditate sau, din contra, de bazicitate a unui anumit mediu. Scala pH-ului este larg raspandita si utilizata atat in domeniul medical, cat si in multe alte domenii. In cadrul practicii medicale, pH-ul este folosit pentru a putea evidentia echilibrul acido-bazic al organismului si a identifica o multitudine de patologii ce pot interveni ca urmare a interferarii cu acest echilibru.

Citeste mai departe ce este pH-ul, care sunt valorile sale posibile, in ce limite se regaseste pH-ul fiziologic al organismului, precum si care sunt metodele de masurare si corectare a valorilor pH-ului.

Ce este pH-ul

Asa cum a fost mentionat si in introducere, pH-ul reprezinta o masuratoare cantitativa a bazicitatii sau aciditatii unei solutii analizate (definitie pH/ce inseamna pH).

Acesta masuratoare poate fi aplicata atat asupra intregului organism uman (pH-ul sangelui, pH-ul pielii, dar si pH-ul salivei si sucului gastric), cat si la nivelul produselor ce intra in contact cu el (pH-ul apei si pH-ul alimentelor).

Practic, denumirea de pH provine de la modul in care a fost descoperita aceasta metoda de apreciere a aciditatii sau bazicitatii unei solutii. Astfel, pH-ul constituie concentratia de ioni de hidrogen, exprimata in echivalenti pe litru, regasita intr-o solutie apoasa.

Pornind de la concentratia ionilor de hidrogen evidentiata in apa pura, toate celelalte solutii (interne sau externe organismului) au fost raportate la aceasta solutie ideala.

Valorile pH-ului. PH acid. PH alcalin

Valorile pH-ului pot varia in mod fiziologic (normal) in functie de solutia de interes. De exemplu, sucul gastric are un pH acid, datorita functiilor pe care acesta le indeplineste (digestia, impiedicarea proliferarii bacteriene), in timp ce sangele are un pH neutru usor alcalin/bazic.

Acelasi mod de masurare se aplica si in cazul alimentelor, bauturilor sau produselor cosmetice, care au pH-uri diferite, in functie de compozitie.

Pentru a putea clasifica o solutie ca fiind acida sau bazica (alcalina), este nevoie sa fie bine cunoscute atat limitele (superioara si inferioara), cat si punctul de mijloc (echivalentul unui pH neutru, ce nu poate fi incadrat nici la acizi, nici la baze).

Ce inseamna pH alcalin sau pH acid (pH sange valori normale)

Luand din nou ca exemplu pH-ul apei pure, valoarea simplificata a acestuia este calculata ca fiind 7. Aceasta valoare de 7 reprezinta pH-ul neutru, iar valorile specifice acizilor si bazelor se evidentiaza in urmatorul mod:

  • Valorile cuprinse intre 7 si 14 – echivalente unui pH alcalin/bazic;
  • Valorile cuprinse intre 0 si 14 – echivalente unui pH acid.

PH-ul organismului. PH-ul pielii si al sistemelor interne

Organismul uman este un sistem bine structurat cu functii clar delimitate, ce au ca scop mentinerea unui echilibru intern (fenomen numit homeostazie). Pentru a mentine aceasta stare de homeostazie, exista o reglare continua din partea sistemelor principale (nervos si endocrin).

PH-ul, desi nu este un sistem reglator propriu-zis, are o puternica influenta asupra homeostaziei corpului in cazul unor modificari ale valorilor sale (in unele cazuri, chiar si modificari minore).

Un foarte bun indicator al starii de functionare a organismului il reprezinta pH-ul sangvin.

Acesta are un interval de valori cuprins intre 7.35 si 7.45 (pH normal), variatiile in afara acestor limite fiind capabile sa genereze stari patologice severe (cum ar fi, de exemplu, acidozele sau alcalozele metabolice/respiratorii).

Solutiile regasite in organele si sistemele de organe au valori diferite ale pH-ului, acestea variind in functie de rolurile indeplinite. Luand ca exemplu tubul digestiv, cavitatea orala are un pH de 6.8-7.5, stomacul de 1.5-2, intestinul subtire de 5.6-7.5, iar colonul de 7.9-8.5 (variind, deci, de la un pH alcalin, la o aciditate puternica si, catre final, inapoi la o stare alcalina).

Pielea, reprezentand prima bariera de protectie dintre mediul intern si cel extern, are un pH acid cuprins intre 4.7 si 5.75.

Importanta pH-ului in alimentatie. PH-ul apei. PH-ul alimentelor

Alimentele si bauturile pe care le consumam au fiecare propriul sau pH, care poate fi mai acidic sau mai alcalin. De exemplu, citricele, rosiile, cafeaua si lactatele au un pH acid, in timp ce salata, leguminoasele si nucile au un pH alcalin. Exemple de alimente cu pH neutru includ grasimile de origine naturala, carbohidratii si amidonul.

In mod obisnuit, o persoana cu un organism sanatos poate consuma alimente de orice valoare a pH-ului fara a modifica pH-ul sangvin drept consecinta.

Totusi, in cazul unor stari patologice (precum diabetul insulinodependent),  un consum bogat de zaharuri poate determina formarea unor compusi numiti corpi cetonici, ce au proprietatea de a scadea pH-ul, determinand acidoza metabolica.

De asemenea, alimentele bogate in zahar, precum si cele cu un pH acid pronuntat pot afecta in timp smaltul dentar in cazul unor persoane. Fenomenul se manifesta, de asemenea, si in lipsa unei igiene dentare adecvate.

Metode de determinare a pH-ului (analiza pH sange)

Determinarea pH-ului sangvin este o analiza ce nu se realizeaza de rutina (dat fiind faptul ca un organism in stare normala de functionare isi regleaza pH-ul sangvin). Totusi, in multe stari patologice, aceasta este esentiala.

Metoda de determinare a pH-ului sangvin poarta numele de gazometrie arteriala si presupune prelevarea unei probe de sange arterial (spre deosebire de venos, precum in punctia venoasa de la analizele de sange obisnuite).

Acestei probe de sange arterial i se masoara nivelul de oxigen si de dioxid de carbon si, totodata, valoarea curenta a pH-ului. Testului i se asociaza electrolitemia, adica masurarea electrolitilor in sange, in special a nivelului de bicarbonat, care este un indicator al cauzelor metabolice ale variatiei PH.  In urma obtinerii acestor rezultate, se poate clasifica starea pacientului in una echilibrata (pH normal), acidoza sau alcaloza (metabolica sau respiratorie).

Metode de corectare a pH-ului (tratament pentru pH acid sau alcalin)

In cazul obtinerii unei valori patologice a pH-ului sangvin, este necesara corectarea cat mai rapida a acestuia, pentru a evita aparitia unor complicatii suplimentare si/sau agravarea manifestarilor deja prezente.

Tratamentul modificarilor pH-ului sangvin poate varia semnificativ in functie de modul de instalare al dezechilibrului, precum si de sensul in care este modificat pH-ul (catre acid sau catre alcalin).

Astfel, raportate la dezechilibrul de fond, optiunile terapeutice sunt urmatoarele:

  • In acidoza metabolica (acizi in exces) – bicarbonat/citrat de sodiu intravenos sau oral, insulina (in diabet);
  • In acidoza respiratorie (concentratia de dioxid de carbon crescuta) – oxigen, bronhodilatatoare;
  • In alcaloza metabolica (baze in exces) – administrare de electroliti (oral sau intravenos);
  • In alcaloza respiratorie (concentratia de oxigen crescuta) – scaderea frecventei respiratorii, reducerea anxietatii, tratarea bolii de fond.

In concluzie, pH-ul reprezinta o modalitate de masurare din punct de vedere cantitativ a concentratiei ionilor de hidrogen dintr-o solutie (a organismului sau externa), cu scopul de a o incadra fie ca acid, fie ca baza. De asemenea, cunoasterea pH-ului sangvin si a modului de producere a unui dezechilibru de pH reprezinta o metoda cheie de initiere rapida a tratamentului starii patologice si de reducere a complicatiilor asociate.