Manifestația locală, organizată sub umbrela Rețelei VIF (Rețeaua pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor), își propune să aducă în atenția publică și a autorităților problema acută a violenței de gen.

Participanții sunt așteptați începând cu ora 15:00, la punctul de întâlnire stabilit la Monumentul Memorandiștilor (Bulevardul Eroilor), de unde se va porni pe traseul stabilit pentru a cere măsuri urgente de protecție.

Originea numelui și etimologia „femicidului” (Femina / -Cidium): De la termenul sociologic la încadrarea juridică

În centrul revendicărilor din acest an se află implementarea și aplicarea efectivă a cadrului legislativ privind femicidul – uciderea unei femei pe considerente de gen.

Etimologic, cuvântul este un neologism structurat pe filieră internațională din fuziunea lexemului latin femina („femeie”) cu sufixul -cidium (derivat din verbul caedere – „a tăia”, „a ucide”, prezent și în termeni precum homicid sau genocid).

Spre deosebire de noțiunea generală de omor, conceptul de femicid – definit inițial în spațiul sociologic în a doua jumătate a secolului XX – desemnează actul extrem dintr-un continuum al violenței sistemice. În mecanismul juridic și instituțional, definirea clară a termenului este esențială: ea permite colectarea de date specifice, identificarea tiparelor de risc și prevenirea escaladării de la abuzul domestic la crimă.

Bilanț tragic: 30 de vieți pierdute de la începutul anului

Protestul de la Cluj-Napoca vine pe fondul unor date statistice înfiorătoare la nivel național: de la începutul anului 2026 au fost deja documentate 30 de cazuri de femicid.

„Aceste crime ar fi putut fi prevenite dacă autoritățile ar fi evaluat riscul, ar fi luat măsuri de protecție și ar fi intervenit la timp. Statul are obligația de a proteja femeile împotriva violenței domestice și a violenței de gen. Vrem ca femeile care au supraviețuit violenței să aibă încredere că justiția le protejează și le face dreptate”, transmit organizatorii.

Solicitările majore ale Rețelei VIF adresate autorităților

Participanții la marșul din Cluj-Napoca susțin un pachet clar de cerințe administrative, legislative și sociale adresate instituțiilor statului:

  • Evaluarea riscului și Registrul Național: Crearea Registrului național privind situațiile de violență domestică, accesibil direct pentru poliție, parchete și instanțe, alături de revizuirea formularului de evaluare a riscului pentru emiterea rapidă a ordinelor de protecție.
  • Monitorizare electronică și servicii sociale: Extinderea monitorizării electronice a agresorilor și acces direct la adăposturi și servicii de sprijin fără a condiționa ajutorul de existența unei plângeri penale prealabile.
  • Instruirea cadrelor din instituții: Formarea continuă a polițiștilor, procurorilor, judecătorilor și cadrelor medicale pentru eliminarea stereotipurilor de gen și a blamării victimelor.
  • Educație pentru egalitate în școli: Introducerea în programele de învățământ a noțiunilor despre egalitate în drepturi, consimțământ, relații sănătoase și combaterea modelelor de abuz.
  • Protecție împotriva violenței cibernetice: Adaptarea legislației la noile forme de hărțuire din mediul online, inclusiv cele derulate prin intermediul noilor tehnologii sau al inteligenței artificiale.
  • Sprijin financiar și protecție pentru orfani: Măsuri speciale de asistență socială, juridică și financiară pentru copiii rămași fără un părinte în urma femicidelor, precum și sprijin pentru chirie și scutiri de taxe pentru victime pe perioada de protecție.

Detalii despre participarea la Cluj-Napoca

Clujenii care doresc să își arate solidaritatea față de victimele violenței de gen și să susțină dreptul la o viață fără frică sunt așteptați sâmbătă, 17 octombrie 2026, la ora 15:00, la Monumentul Memorandiștilor. Informații suplimentare despre desfășurarea evenimentului sunt disponibile pe paginile oficiale ale Rețelei VIF și ale organizațiilor partenere din Cluj.