Zelenski: Dacă iniţiativa privind cerealele ar fi funcţionat la capacitate maximă, am fi putut exporta mai multe produse alimentare. Partenerii noştri ştiu exact care sunt acţiunile deliberate ale Rusiei care subminează securitatea alimentară

„Iniţiativa noastră privind exportul de cereale funcţionează de şapte luni. În acest timp, 43 de ţări au primit deja mai mult de 22 de milioane de tone de alimente prin intermediul exporturilor noastre maritime. Aceasta este o contribuţie semnificativă a Ucrainei la securitatea alimentară globală şi la stabilizarea pieţei alimentare globale.Dacă nu ar fi existat această iniţiativă a noastră, din păcate, ne-am fi confruntat cu haos politic şi social în unele ţări din Africa şi Asia, iar criza costului vieţii cu care s-au confruntat diferite naţiuni anul trecut ar fi fost mult mai acută”, a arătat preşedintele Volodimir Zelensli în mesajul transmis miercuri seară.

„Dar dacă această iniţiativă a noastră ar fi funcţionat la capacitate maximă, dacă Rusia nu ar fi încercat să o încetinească, am fi putut exporta mai multe produse alimentare. Adică, ar fi existat semnificativ mai multe garanţii de securitate alimentară în lume”, a continuat Zelenski.

„Partenerii noştri ştiu exact care sunt acţiunile deliberate ale Rusiei care subminează securitatea alimentară”, a adăugat preşedintele ucrainean. „Lucrăm la modalităţi de a asigura stabilitatea necesară. Trebuie să înţelegem că aceasta nu este doar o contribuţie la securitatea globală. Exporturile noastre maritime de alimente sunt în beneficiul Ucrainei”, a subliniat liderul de la Kiev. „Aproximativ un milion de ucraineni lucrează în industrii legate de producţia agricolă. Iar pentru ei, faptul că am deblocat exporturile maritime anul trecut este o garanţie a securităţii sociale personale şi familiale”, a arătat Volodimir Zelenski.

PRELUNGIREA ACORDULUI, PUSĂ ÎN DIFICULTATE DE RUSIA

Acordul referitor la exporturile de cereale ucrainene se află într-o situaţie „dificilă”, a declarat săptămâna trecută şeful ONU pentru asistenţă umanitară, Martin Griffiths, care speră că acesta va putea fi reînnoit la 18 martie. La rândul său, Ucraina a făcut apel la ONU şi la Turcia să facă presiuni asupra Rusiei pentru a înceta „imediat” să împiedice transporturile de cereale ucrainene care aprovizionează milioane de oameni şi să nu mai folosească alimentele ca armă, a relatat agenţia Reuters.

Acest acord referitor la transportul de cereale pe Marea Neagră, încheiat în iulie 2022 între ONU, Ucraina, Rusia şi Turcia, a contribuit la limitarea gravei crize alimentare mondiale provocate de invazia Rusiei în Ucraina la 24 februarie 2022. Acordul a fost prelungit la jumătatea lunii noiembrie pentru încă 120 de zile şi ar urma să fie reînnoit la 18 martie.

După o blocadă de aproape şase luni cauzată de invazia rusă, trei porturi ucrainene de la Marea Neagră au fost deblocate la sfârşitul lunii iulie, în baza acestui acord între Moscova şi Kiev mediat de ONU şi Turcia. Însă Ucraina a acuzat în repetate rânduri Rusia că întârzie inspecţiile navelor care transportă produse agricole ucrainene, ceea ce a dus la reducerea transporturilor şi la pierderi pentru comercianţi. Rusia a negat acuzaţiile, afirmând că îşi îndeplineşte toate obligaţiile care îi revin în cadrul acordului privind exportul de cereale.

Moscova se plânge că exporturile sale de îngrăşăminte, un produs-cheie pentru agricultura mondială, sunt blocate de facto, deşi nu intră sub incidenţa sancţiunilor impuse de ţările occidentale de la începutul războiului. Moscova a declarat săptămâna trecută că ar fi „nepotrivit” să prelungească acordul privind cerealele din Marea Neagră dacă nu vor fi ridicate sancţiunile care îi afectează exporturile agricole şi dacă nu vor fi rezolvate alte probleme. Rusia a ameninţat că ar putea să nu mai prelungească acordul, încercând să obţină ridicarea unor sancţiuni, şi în toamnă, când documentul a fost prelungit pentru 120 de zile

UCRAINA VREA SĂ SE FOLOSEASCĂ ŞI DE CANALUL BÂSTROE PENTRU EXPORTUL DE CEREALE 

Pe de altă parte, într-un interviu pentru agenţia Reuters, adjunctul ministrului ucrainean al infrastructurii, Iuri Vaskov, a explicat miercuri că Ucraina a transportat cereale şi pe canalul Bâstroe în timp ce încearcă să dezvolte rute alternative pentru exporturile sale, din moment ce accesul la porturile din Marea Neagră a fost limitat de la invazia Rusiei.

Congestia puternică a porturilor de la Dunăre şi cozile lungi de nave pe canalul românesc Sulina au fost principalele motive pentru care s-a orientat către Bâstroe, a explicat oficialul ucrainean de ce Kievul ar vrea să mărească adâncimea canalului. Ucraina, care a crescut foarte mult exporturile prin porturile sale dunărene, ajungând la 1,5 milioane de tone pe lună de la invazia Rusiei, speră că un canal mai adânc ar permite exportarea a încă 500.000 de tone pe lună.

Ucraina a elaborat anterior un plan de adâncire a canalului la 8,2-8,3 metri, despre care spune că ar putea fi pus în aplicare în viitor. „Există un astfel de proiect de mulţi ani, dar în prezent nu este pus în aplicare. Aici este vorba de faptul că România nu a fost de acord să implementeze acest proiect”, a arătat Vaskov.

„Acest lucru este în interesul economic al Ucrainei şi este necesar pe termen mediu, dar discuţiile pe această temă sunt în curs de desfăşurare”, a spus el, adăugând că orice operaţiune în acest sens va fi făcută atunci când va fi convenită cu România.

România este un partener economic important pentru Ucraina, iar ucrainenii au expediat anul trecut 8,6 milioane de tone de cereale ucrainene prin portul românesc Constanţa, situat la Marea Neagră.

În pofida unei scăderi a recoltei de cereale din 2022 la aproximativ 54 de milioane de tone, de la un record de 86 de milioane în 2021, cel puţin 30 de milioane de tone de cereale se află încă în silozuri şi ar putea fi exportate, potrivit Ministerului Agriculturii de la Kiev.

Ucraina este unul dintre principalii producători şi exportatori de cereale la nivel mondial, dar exporturile sale au scăzut cu 28,7%, la 30,3 milioane de tone în sezonul 2022/23, la data de 20 februarie, afectate de o recoltă mai mică şi de dificultăţile logistice cauzate de invazia rusă, arată Reuters.