Celebrul profesor de la Universitatea Stanford, Francis Fukuyama, public\u0103 \u00ab Liberalism, vanturi contrare \u00bb, o pledoarie pentru democratiile liberale. Hebdomadarul francez L\u2019Express l-a intervievat in ultimul sau numar pe cel care a prezis \u2013 poate inainte de vreme \u2013 sfarsitul istoriei. O discutie exclusiva cu jurnalistul francez Thomas Mahler.Apari\u021bia democra\u021biei liberale \u00een termeni de idei
\n\u00cen vara anului 1989, cu c\u00e2teva luni \u00eenainte de c\u0103derea Zidului Berlinului, Francis Fukuyama a publicat un articol intitulat \u201eSf\u00e2r\u0219itul istoriei?\u201d. \u00cen calitate de consilier \u00een administra\u021bia Reagan, academicianul a anun\u021bat triumful mondial al liberalismului politic \u0219i economic. Articolul a fost urmat \u00een 1992 de un text uimitor, \u00ab Sf\u00e2r\u0219itul istoriei \u0219i ultimul om \u00bb \u00bb, unul dintre cele mai izbitoare eseuri ale celei de-a doua jum\u0103t\u0103\u021bi a secolului 20.\u00cen euforia colapsului blocului sovietic, Fukuyama nu prezice sf\u00e2r\u0219itul r\u0103zboaielor sau dispari\u021bia tragicului din istorie, ci apari\u021bia democra\u021biei liberale \u00een termeni de idei. Potrivit lui, acest mod de guvernare, \u00een ultimele dou\u0103 secole, \u0219i-a ar\u0103tat at\u00e2t de mult superioritatea fa\u021b\u0103 de ideologiile rivale (comunism, fascism, monarhie ereditar\u0103\u2026) c\u0103 ea poate deveni universalizat\u0103 doar pe termen lung, \u201eca form\u0103 final\u0103 a oric\u0103rui guvern uman\u201d.Samuel Huntington i-a r\u0103spuns direct \u00een 1993 cu teza sa nu mai pu\u021bin faimoas\u0103 despre \u201eSocul civiliza\u021biilor\u201d, care prefigura ciocnirea dintre marile blocuri culturale \u0219i religioase. Dac\u0103 11 septembrie 2001 p\u0103rea s\u0103 demonstreze c\u0103 Huntington are dreptate, rezisten\u021ba acerb\u0103 a ucrainenilor fa\u021b\u0103 de Rusia, dupa refuzul Taiwanului de a se supune Chinei continentale ne incita mai degraba sa-l creditam pe Fukuyama.Acum profesor de \u0219tiin\u021be politice la prestigioasa universitate Stanford (California), Fukuyama r\u0103m\u00e2ne unul dintre cei mai influen\u021bi intelectuali din lume.Mult timp apropiat de neoconservatorii americani, filosoful s-a distan\u021bat de ei \u00een timpul celui de-al doilea r\u0103zboi din Irak, adopt\u00e2nd pozi\u021bii mai centriste. Aclamata de criticii anglo-saxoni, noua sa carte, Liberalism, Winds Opposites (\u00c9ditions Saint-Simon) este o pledoarie vibrant\u0103 pentru liberalismul clasic, bazat pe toleran\u021b\u0103 \u0219i modera\u021bie, singurul capabil s\u0103 gestioneze pa\u0219nic societ\u0103\u021bi din ce \u00een ce mai diverse. Fukuyama analizeaz\u0103 amenin\u021b\u0103rile din democra\u021biile noastre, de la ambele extreme politice. El critic\u0103 populismul de dreapta sau excesele neoliberalismului, cum ar fi deriva identit\u0103\u021bii unei st\u00e2ngi \u201etrezite\u201d. Eseul ofer\u0103, de asemenea, o analiz\u0103 str\u0103lucit\u0103 a ne\u00eencrederii actuale fa\u021b\u0103 de \u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i ra\u021bionalitate, care, potrivit autorului s\u0103u, datoreaz\u0103 mult celor doi g\u00e2nditori francezi pe care i-a \u00eent\u00e2lnit \u00een tinere\u021be, Michel Foucault \u0219i Jacques Derrida.Nici Rusia, nici China nu ofer\u0103 o alternativ\u0103 ideologic\u0103 coerent\u0103 liberalismului\u00cen ultimele luni, oracolul Fukuyama a oferit, de asemenea, predic\u021bii despre r\u0103zboiul din Ucraina. \u00cen martie 2022, el a anun\u021bat c\u0103 Rusia se \u00eendreapt\u0103 spre o \u00eenfr\u00e2ngere militar\u0103 care ar avea implica\u021bii imense pentru dezvoltarea democratic\u0103 din lume. Criticii tezei sale s-au opus adesea rena\u0219terii Rusiei \u0219i ascensiunii Chinei ca puteri autoritare care sfideaz\u0103 deschis ordinea liberal\u0103. Dar pentru cercet\u0103tor, aceste dou\u0103 a\u0219a-numite regimuri \u201eputernice\u201d arat\u0103 toate sl\u0103biciunile unei puteri concentrate \u00een m\u00e2inile liderilor care ascult\u0103 doar de ei \u00een\u0219i\u0219i, Vladimir Putin \u0219i Xi Jinping.Consider\u00e2nd orice negociere iluzorie cu Putin, el se asigur\u0103 c\u0103 nici Rusia, nici China nu ofer\u0103 o alternativ\u0103 ideologic\u0103 coerent\u0103 liberalismului. Academicianul sus\u021bine, de asemenea, reforma pensiilor lui Emmanuel Macron \u0219i explic\u0103 de ce at\u00e2t wokismul, c\u00e2t \u0219i trumpismul si-au \u00eenceput declinul.In interviul acordat cotidianului L\u2019Express, universitarul apreciaza ca am supraestimat slabiciunile democratiilor liberale.\u00ab Nimeni nu se a\u0219tepta ca NATO s\u0103 fie at\u00e2t de unit\u0103 \u0219i s\u0103 sprijine at\u00e2t de puternic Ucraina. Pu\u021bini au crezut c\u0103 Ucraina \u00eens\u0103\u0219i \u00ee\u0219i va ap\u0103ra cu at\u00e2ta ardoare libertatea \u0219i suveranitatea.Competi\u021bia dintre democra\u021biile liberale \u0219i regimurile autoritare trebuie judecat\u0103 pe termen lung. \u00cen ultimii ani, Rusia \u0219i China au subliniat moartea liberalismului, declinul Occidentului \u0219i au spus c\u0103 tipul lor autoritar de guvernare este mult mai eficient. Dar, \u00een acela\u0219i timp, aceste dou\u0103 \u021b\u0103ri au comis gre\u0219eli inimaginabile \u00een democra\u021bie. Rusia a invadat Ucraina la decizia unei singure persoane, Vladimir Putin, care a fost foarte izolat \u00een timpul pandemiei COVID-19 \u0219i a refuzat orice sfat sau feedback contrar propriilor sale idei. Putin a f\u0103cut cea mai mare gre\u0219eal\u0103 strategic\u0103 a genera\u021biei sale. \u00bb observa Fukuyama.China, pe de alt\u0103 parte, a implementat politica \u201ezero COVID\u201d, din nou o decizie a unei singure persoane, Xi Jinping, care \u0219i-a legat prestigiul de controlul Chinei asupra epidemiei. Acest lucru a condus la serioase probleme economice.\u00ab Aceste sisteme autoritare au ar\u0103tat, astfel, amploarea deficien\u021belor din sistemul lor de luare a deciziilor, datorit\u0103 concentr\u0103rii cresc\u00e2nde a puterii \u00een m\u00e2inile unui singur lider \u00een v\u00e2rf, precum \u0219i absen\u021ba oric\u0103rei dezbateri publice. \u00bb<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Celebrul profesor de la Universitatea Stanford, Francis Fukuyama, public\u0103 \u00ab Liberalism, vanturi contrare \u00bb, o pledoarie pentru democratiile liberale. Hebdomadarul francez L\u2019Express l-a intervievat in ultimul sau numar pe cel care a prezis \u2013 poate inainte de vreme \u2013 sfarsitul istoriei. O discutie exclusiva cu jurnalistul francez Thomas Mahler.Apari\u021bia democra\u021biei liberale \u00een termeni de idei […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":8183,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"tdm_status":"","tdm_grid_status":"","footnotes":""},"categories":[51],"tags":[30],"yoast_head":"\n