Ziua Unirii Principatelor Rom\u00e2ne este s\u0103rb\u0103torit\u0103, \u00een fiecare an, la data de 24 ianuarie, c\u00e2nd este marcat un eveniment major din istoria \u0163\u0103rii noastre reprezent\u00e2nd primul pas f\u0103cut spre \u00eenf\u0103ptuirea statului na\u0163ional unitar rom\u00e2n.<\/strong><\/em><\/p>\n Ceremonii militare \u015fi religioase<\/strong><\/p>\n Ministerul Ap\u0103r\u0103rii Na\u0163ionale organizeaz\u0103, mar\u0163i, \u00eempreun\u0103 cu autorit\u0103\u0163ile centrale \u015fi locale, ceremonii militare \u015fi religioase \u00een garnizoanele \u00een care exist\u0103 monumente dedicate Unirii Principatelor Rom\u00e2ne.<\/em><\/p>\n Potrivit MApN, \u00een Bucure\u015fti va avea loc, de la ora 10,00, la Monumentul Domnitorului Alexandru Ioan Cuza din Dealul Patriarhiei Rom\u00e2ne, o ceremonie de depunere de coroane de flori.<\/p>\n Tot \u00een Capital\u0103 se va desf\u0103\u015fura, de la ora 12,00, la Morm\u00e2ntul Osta\u015fului Necunoscut din Parcul Carol I, o ceremonie \u00een care vor fi decorate Drapelele de Lupt\u0103 ale Brig\u0103zii 30 Gard\u0103 \u201eMihai Viteazul\u201d \u015fi Brig\u0103zii 15 Mecanizat\u0103 \u201ePodu \u00cenalt\u201d.<\/p>\n Rom\u00e2nii s\u0103rb\u0103toresc la 24 ianuarie Unirea Principatelor Rom\u00e2ne din anul 1859, realizat\u0103 sub conducerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, un act de voin\u0163\u0103 politic\u0103 al liderilor din cele dou\u0103 principate rom\u00e2ne\u015fti \u2013 Moldova \u015fi \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi prima etap\u0103 \u00een crearea statului unitar rom\u00e2n modern.<\/p>\n Unde merg Nicolae Ciuc\u0103 \u015fi Marcel Ciolacu<\/strong><\/p>\n Premierul Nicolae Ciuc\u0103 \u015fi pre\u015fedintele Camerei Deputa\u0163ilor, Marcel Ciolacu, particip\u0103, mar\u0163i, la manifest\u0103rile organizate la Ia\u015fi \u015fi Foc\u015fani cu prilejul Zilei Principatelor Rom\u00e2ne.<\/p>\n \u015eeful Executivului va sus\u0163ine alocu\u0163iuni la cele dou\u0103 evenimente organizate \u00een Pia\u0163a Unirii din Ia\u015fi \u015fi \u00een Pia\u0163a Unirii din Foc\u015fani.<\/p>\n \u00cenainte de a participa la aceste manifest\u0103ri, premierul Nicolae Ciuc\u0103 va vizita proiectul de extindere a Aeroportului Interna\u0163ional Ia\u015fi.<\/p>\n 24 ianuarie 1859: Mica Unire sau Unirea Principatelor Rom\u00e2ne<\/strong><\/p>\n La 24 ianuarie\/5 februarie 1859, Alexandru Ioan Cuza era ales domn \u015fi al \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti, dup\u0103 ce la 5\/17 ianuarie 1859 fusese ales domn al Moldovei, realiz\u00e2ndu-se astfel unirea celor dou\u0103 Principate Rom\u00e2ne sub conducerea unui singur domnitor.<\/p>\n \u00cen urma Congresului de la Paris, ce s-a desf\u0103\u015furat \u00een perioada 13\/25 februarie-18\/30 martie 1856, protectoratul rusesc asupra Principatelor a luat sf\u00e2r\u015fit. \u00cen ultima zi a Conferin\u0163ei, a fost semnat tratatul ce prevedea ca \u00een Principatele Rom\u00e2ne, locul protectoratului s\u0103 fie luat de garan\u0163ia colectiv\u0103 a Marilor Puteri europene (Fran\u0163a, Marea Britanie, Austria, Rusia, Prusia, Imperiul Otoman \u015fi Regatul Sardiniei), cu men\u0163inerea suzeranit\u0103\u0163ii otomane. Totodat\u0103, Poarta se obliga s\u0103 respecte administra\u0163ia independent\u0103 \u015fi na\u0163ional\u0103 a Principatelor, precum \u015fi deplina libertate a cultului, a legisla\u0163iei, a comer\u0163ului \u015fi naviga\u0163iei. S-a hot\u0103r\u00e2t, totodat\u0103, convocarea de Adun\u0103ri (divanuri) ad-hoc, care s\u0103 se pronun\u0163e asupra organiz\u0103rii viitoare a celor dou\u0103 \u0163\u0103ri.<\/p>\n Adun\u0103rile ad-hoc din Moldova \u015fi \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 au votat, la 7\/19 octombrie 1857 \u015fi, respectiv, la 8\/20 octombrie 1857, dou\u0103 rezolu\u0163ii \u00een care cereau: autonomia \u015fi neutralitatea celor dou\u0103 Principate \u015fi unirea lor \u00eentr-un singur stat cu numele de Rom\u00e2nia; prin\u0163 str\u0103in, ereditar, ales dintr-o dinastie domnitoare a Europei; neutralitatea \u015fi inviolabilitatea noului stat; guvern reprezentativ \u015fi constitu\u0163ional, Adunarea ob\u015fteasc\u0103 cu putere legislativ\u0103, garantarea colectiv\u0103 a celor \u015fapte puteri.<\/p>\n \u201ePrincipatele Unite ale Moldovei \u015fi Valahiei\u201d<\/strong><\/p>\n Prin Conven\u0163ia de la Paris semnat\u0103 cu prilejul lucr\u0103rilor Conferin\u0163ei Puterilor garante (10\/22 mai-7\/19 aug. 1858), privind organizarea Principatelor Rom\u00e2ne, s-a stabilit viitorul statut politic, social \u015fi administrativ al celor dou\u0103 \u0163\u0103ri rom\u00e2ne. Acestea se aflau \u00een continuare sub suzeranitatea Por\u0163ii \u015fi a \u201egaran\u0163iei colective\u201d a marilor puteri, dar urmau \u201es\u0103 se administreze liber \u015fi \u00een afara oric\u0103rei ingerin\u0163e a \u00cenaltei Por\u0163i\u201d purt\u00e2nd denumirea \u201ePrincipatele Unite ale Moldovei \u015fi Valahiei\u201d, separa\u0163ia administrativ-politic\u0103 fiind men\u0163inut\u0103 mai departe. Fiecare principat urma s\u0103 fie condus de c\u00e2te un domn \u015fi mini\u015ftrii s\u0103i. Puterea legislativ\u0103 urma s\u0103 fie exercitat\u0103 colectiv de domn, Adunarea electiv\u0103 din \u0163ara respectiv\u0103 \u015fi Comisia Central\u0103 nou instituit\u0103, comun\u0103 Principatelor. Domnul urma s\u0103 fie ales \u00een fiecare \u0163ar\u0103 \u201epe via\u0163\u0103\u201d. Armatele puteau fi reunite \u00een tabere comune sub comanda alternativ\u0103 a domnilor sau a reprezentan\u0163ilor lor. \u00cen ansamblu, Conven\u0163ia de la Paris, de\u015fi nu acorda Unirea, \u00eei apropia pe rom\u00e2ni de momentul unific\u0103rii celor dou\u0103 principate, se arat\u0103 \u00een lucrarea \u201eIstoria rom\u00e2nilor, Constituirea Rom\u00e2niei moderne\u201d (volumul VII, tom I, Editura Enciclopedic\u0103, 2003).<\/p>\n Alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei<\/strong><\/p>\n \u00cen Moldova, lucr\u0103rile Adun\u0103rii Elective au fost deschise la 28 decembrie 1858\/9 ianuarie 1859, fiind validate mandatele a 55 de deputa\u0163i. \u00cen seara zilei de 3\/15 ianuarie 1859, dup\u0103 mai multe ore de dezbateri, a fost propus\u0103 candidatura lui Alexandru Ioan Cuza, care a fost acceptat\u0103 \u00een unanimitate de deputa\u0163ii prezen\u0163i. Adunarea Electiv\u0103 s-a \u00eentrunit la 5\/17 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza fiind votat \u00een unanimitate de cei 48 de deputa\u0163i prezen\u0163i. Dup\u0103 alegerea sa, domnul Moldovei a rostit \u00een fa\u0163a Adun\u0103rii urm\u0103torul jur\u0103m\u00e2nt: \u201eJur \u00een fa\u0163a \u0163\u0103rei mele c\u0103 voi p\u0103zi cu sfin\u0163enie drepturile \u015fi interesele patriei, c\u0103 voi fi credincios constitu\u0163iei \u00een textul \u015fi spiritul ei, c\u0103 \u00een toat\u0103 domnia mea voi priveghea la respectarea legilor pentru to\u0163i \u015fi \u00een toate, uit\u00e2nd toat\u0103 prigonirea \u015fi toat\u0103 ura, iubind deopotriv\u0103 pe cei ce m-au iubit \u015fi pe cei ce m-au ur\u00e2t, neav\u00e2nd \u00eenaintea ochilor mei dec\u00e2t binele \u015fi fericirea na\u0163iei rom\u00e2ne\u201d, potrivit lucr\u0103rii \u201eIstoria Rom\u00e2niei \u00een date\u201d (Editura Enciclopedic\u0103, 2003).<\/p>\n Domnul Alexandru Ioan Cuza a numit la 17\/29 ianuarie 1859, primul prim-ministru al Moldovei, pe Vasile Sturdza.<\/p>\n Alexandru Ioan Cuza, domn al \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti<\/strong><\/p>\n \u00cen \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103, alegerile pentru Adunarea Electiv\u0103 s-au desf\u0103\u015furat \u00eentre 8\/20 \u015fi 12\/24 ianuarie 1859, deputa\u0163ii conservatori ob\u0163in\u00e2nd 46 dintre cele 72 de mandate. La 22 ianuarie\/3 februarie 1859, lucr\u0103rile Adun\u0103rii Elective s-au deschis \u00eentr-o atmosfer\u0103 incendiar\u0103. \u00cen noaptea de 23 spre 24 ianuarie, membrii Partidei na\u0163ionale s-au reunit la hotelul \u201eConcordia\u201d din Bucure\u015fti unde at\u00e2t deputa\u0163ii majorit\u0103\u0163ii conservatoare, c\u00e2t \u015fi cei ai Partidei na\u0163ionale c\u0103utau o solu\u0163ie. \u00cen cele din urm\u0103, la propunerea lui Dimitrie Gr. Ghica, a fost adoptat\u0103 solu\u0163ia dublei alegeri. Lucr\u0103rile au fost reluate \u00een diminea\u0163a zilei de 24 ianuarie\/5 februarie 1859, la ora 11.00. \u00cen numele Partidei na\u0163ionale, avocatul Vasile Boerescu a cerut o \u015fedin\u0163\u0103 secret\u0103, \u00een cadrul c\u0103reia a pledat \u00een favoarea principiului Unirii \u015fi, subliniind legalitatea actului, \u00een conformitate cu \u201espiritul Conven\u0163iei\u201d, a propus alegerea lui Alexandru Ioan Cuza \u015fi ca domn al \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti. Reveni\u0163i \u00een sala de \u015fedin\u0163e, cei 64 de deputa\u0163i, prin votul lor, l-au consacrat pe Alexandru Ioan Cuza ca domn al \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti. S-a realizat astfel unirea de fapt a celor dou\u0103 Principate. Prin acest act politic al dublei alegeri, f\u0103r\u0103 a se \u00eenc\u0103lca formal prevederile Conven\u0163iei de la Paris, na\u0163iunea rom\u00e2n\u0103 a ob\u0163inut o victorie important\u0103 \u00een realizarea statului modern rom\u00e2n.<\/p>\n O delega\u0163ie a Adun\u0103rii Elective a Moldovei, condus\u0103 de Costache Negri, \u015fi o delega\u0163ie a Adun\u0103rii \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti, \u00een frunte cu Ion I. Filipescu, reunite apoi \u00eentr-una singur\u0103, condus\u0103 de Costache Negri, a sosit, \u00een februarie 1859, la Istanbul, pentru a ob\u0163ine de la Poart\u0103 acordarea \u00eenvestiturii pentru domnitor. \u00cen toat\u0103 aceast\u0103 perioad\u0103, din februarie \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een iulie, \u00een vederea ob\u0163inerii recunoa\u015fterii dublei alegeri a lui Al. I. Cuza de c\u0103tre guvernele statelor europene, au avut loc o serie de misiuni diplomatice la: Paris, Londra, Torino \u2013 Vasile Alecsandri; Berlin, Viena \u2013 Ludovic Steege; Berlin, Paris \u2013 \u015etefan Golescu; Sankt Petersburg \u2013 principele Obolenski. (\u201eIstoria Rom\u00e2niei \u00een date\u201d, Editura Enciclopedic\u0103, 2003).<\/p>\n Alexandru Ioan Cuza a sosit la Bucure\u015fti, la 8\/20 februarie, unde a fost primit cu mult entuziasm. Dup\u0103 jur\u0103m\u00e2ntul din Adunarea electiv\u0103 a \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti, Alexandru Ioan Cuza, acum domn al Moldovei \u015fi \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti, a emis o proclama\u0163ie c\u0103tre poporul rom\u00e2n.<\/p>\n La 1\/13 aprilie 1859, \u00een cadrul Conferin\u0163ei de la Paris a Puterilor garante (26 mart.\/7 apr.-25 aug.\/6 sept.), alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Principatelor Unite a fost recunoscut\u0103 de jure. Austria a recunoscut de facto, la 2\/14 mai 1859, dubla alegere, printr-o not\u0103 scris\u0103, fiind reluate cu acest prilej leg\u0103turile cu cele dou\u0103 guverne rom\u00e2ne\u015fti, de la Ia\u015fi \u015fi de la Bucure\u015fti. La r\u00e2ndul s\u0103u, Poarta a emis, la 22 noiembrie\/4 decembrie 1861, \u201eFirmanul de organizare administrativ\u0103 a Moldovei \u015fi Valahiei\u201d, prin care se admitea unirea administrativ\u0103 \u015fi politic\u0103 a Principatelor, fapt care presupunea o serie de m\u0103suri importante, \u00eentre care: reunirea ministerelor de la Ia\u015fi \u015fi Bucure\u015fti \u00eentr-un singur guvern \u015fi a Adun\u0103rilor elective \u00eentr-una singur\u0103; suspendarea activit\u0103\u0163ii Comisiei Centrale de la Foc\u015fani; instituirea \u00een fiecare principat a c\u00e2te unui consiliul provincial, ce urma s\u0103 fie consultat asupra tuturor legilor \u015fi regulamentelor de interes local, potrivit sursei amintite mai sus.<\/p>\n Primul guvern unitar al Rom\u00e2niei a fost format la 22 ianuarie\/3 februarie 1862, \u00een fruntea acestuia fiind numit Barbu Catargiu. A urmat deschiderea, la Bucure\u015fti, la 24 ianuarie\/5 februarie 1862, a primului Parlament al Rom\u00e2niei.<\/p>\n 24 ianuarie, declarat\u0103 Ziua Unirii Principatelor Rom\u00e2ne<\/strong><\/p>\n La 2 iunie 2014, Senatul Rom\u00e2niei a adoptat proiectul de lege pentru declararea zilei de 24 ianuarie \u2013 Ziua Unirii Principatelor Rom\u00e2ne, zi de s\u0103rb\u0103toare na\u0163ional\u0103. La 3 decembrie, Camera Deputa\u0163ilor adopta Legea nr. 171\/2014 pentru declararea zilei de 24 ianuarie \u2013 Ziua Unirii Principatelor Rom\u00e2ne, potrivit c\u0103reia autorit\u0103\u0163ile administra\u0163iei publice centrale \u015fi locale pot organiza \u015fi sprijini logistic \u015fi material manifest\u0103ri cultural-artistice dedicate acestei zile, potrivit site-ului http:\/\/www.cdep.ro\/.<\/p>\n La 16 decembrie 2014, pre\u015fedintele Traian B\u0103sescu a semnat Decretul nr. 901 privind promulgarea Legii pentru declararea zilei de 24 ianuarie \u2013 Ziua Unirii Principatelor Rom\u00e2ne ca zi de s\u0103rb\u0103toare na\u0163ional\u0103, publicat \u00een Monitorul Oficial nr. 922\/18 decembrie 2014. Plenul Camerei Deputa\u0163ilor a adoptat, la 6 septembrie 2016, un proiect de lege, care completeaz\u0103 Codul muncii, prin care ziua de 24 ianuarie \u2013 Ziua Unirii Principatelor Rom\u00e2ne a fost declarat\u0103 s\u0103rb\u0103toare legal\u0103 nelucr\u0103toare.<\/p>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Ziua Unirii Principatelor Rom\u00e2ne este s\u0103rb\u0103torit\u0103, \u00een fiecare an, la data de 24 ianuarie, c\u00e2nd este marcat un eveniment major din istoria \u0163\u0103rii noastre reprezent\u00e2nd primul pas f\u0103cut spre \u00eenf\u0103ptuirea statului na\u0163ional unitar rom\u00e2n. Ceremonii militare \u015fi religioase Ministerul Ap\u0103r\u0103rii Na\u0163ionale organizeaz\u0103, mar\u0163i, \u00eempreun\u0103 cu autorit\u0103\u0163ile centrale \u015fi locale, ceremonii militare \u015fi religioase \u00een garnizoanele […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":5257,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"tdm_status":"","tdm_grid_status":"","footnotes":""},"categories":[4],"tags":[26],"yoast_head":"\n