Calendarul maya\u0219 care crea mare v\u00e2lv\u0103 acum vreun deceniu, pe motiv c\u0103 anun\u021ba sf\u00e2r\u0219itul lumii la data de 21.12.2012, ar fi mult mai vechi dec\u00e2t se estimase ini\u021bial. \u0218i nu, nu anun\u021b\u0103 nicio Apocalips\u0103. Aia a fost doar o campanie de marketing a unei produc\u021bii hollywoodiene (n.r. \u2013 2012), foarte bine g\u00e2ndit\u0103 de echipa de profil, nu la fel de bine g\u00e2ndit\u0103 de mass-media \u0219i publicul larg.
\nInforma\u021bia privitoare la vechimea real\u0103 a calendarul a fost publicat\u0103 \u00een\u00a0revista Science, \u0219i vine \u00een urma studiilor efectuate de Ivan Sprajc, un cercet\u0103tor sloven care a analizat \u00een detaliu descoperirile efectuate prin intermediul sistemul laser Lidar.
\n\u00cen colaborare cu o echip\u0103 de speciali\u0219ti de la Universitatea din Arizona, Sprajc a putut identifica un tipar care se repet\u0103 \u00een cazul cl\u0103dirilor \u0219i monumentelor identificate cu ajutorul Lidar \u00een jungla guatemalez\u0103.
\nEchipa amintit\u0103 a remarcat c\u0103 90% dintre cl\u0103dirile cu pricina sunt aliniate pentru a corespunde r\u0103s\u0103ritului soarelui \u00een anumite date, respectiv 11 februarie \u0219i 29 octombrie.
\nConcret, alinierea nu este una \u00eent\u00e2mpl\u0103toare, sus\u021bin cercet\u0103torii, deoarece \u00eentre cele dou\u0103 date exist\u0103 exact 260 de zile, at\u00e2t c\u00e2t num\u0103ra calendarul Tzolkin sau calendarul divin. Acesta era folosit concomitent cu un alt calendar, Haab, care num\u0103ra 365 de zile, sau calendarul civil. Al\u0103turi de ele se mai folosea \u0219i un al treilea, Marea Num\u0103r\u0103toare, care calcula anii.
\nCele mai vechi dovezi ale folosirii acestor calendare veneau din perioada de acum 2.300 de ani, \u00eens\u0103 cl\u0103dirile nou analizate au o vechime de circa 3.100 de ani, iar Sprajc \u0219i colegii s\u0103i sunt de p\u0103rere c\u0103 pozi\u021bionare acestora nu este o coinciden\u021b\u0103, ci o dovad\u0103 clar\u0103 c\u0103 ele erau \u00een uz cu mult \u00eenainte de presupusa lor origine. Practic, el ar fi fost inventat cu mult \u00eenainte de cele mai vechi dovezi scrise ale sale, ceea ce nu e chiar de colo.
\nMaimu\u021bele, nu oamenii, f\u0103ceau unelte de piatr\u0103 \u00een Brazilia acum 50.000 de ani.
\nEste o dezam\u0103gire pentru unii \u015fi o revela\u021bie pentru al\u021bii, e cert \u00eens\u0103 c\u0103 apari\u021bia lui Homo sapiens \u00een Brazilia nu e chiar a\u0219a timpurie pe c\u00e2t se credea. Faptul c\u0103 oamenii ar fi ap\u0103rut \u00een nord-estul Braziliei \u00eenc\u0103 de acum 50.000 de ani a fost sus\u021binut de descoperirea a peste 800 de situri arheologice, numite generic Pedra Furada.
\nAcestea au oferit nu doar picturi rupestre vechi de circa 12.000 de ani, dar \u0219i unelte de piatr\u0103 a c\u0103ror vechime a fost estimat\u0103 la circa 20.000-50.000 de ani. Asta ar fi schimbat radical concep\u021biile privitoare la expasiunea lui Homo sapiens, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t din Asia \u0219i Africa ar fi ajuns mai degrab\u0103 \u00een Brazilia dec\u00e2t \u00een Europa.
\nEi bine, se pare c\u0103 totul nu a fost dec\u00e2t\u00a0o pist\u0103 fals\u0103. Studiind tiparul comportamental al maimu\u021belor capucin, arheologul Agustin Agnolin \u0219i paleontologul Federico Agnolin, doi cercet\u0103tori argentinieni, au observat c\u0103 rocile folosite de maimu\u021bele cu pricina pentru a sparge nuci sunt identice cu cele identificate \u00een siturile de la Pedra Furada.<\/p>\n
Coroborat cu faptul c\u0103 nu exist\u0103 vetre de foc sau resturi animale care s\u0103 tr\u0103deze prezen\u021b\u0103 uman\u0103, cei doi speciali\u0219ti au concluzionat c\u0103 a\u0219a numitele artefacte nu sunt, \u00een fapt, dec\u00e2t crea\u021bii ale maimu\u021belor care sp\u0103rgeau nuci acum circa 50 de mii de ani.<\/p>\n
\u00cen urma studiului citat, prezen\u021ba uman\u0103 \u00een Brazilia r\u0103m\u00e2ne confirmat\u0103 \u00een vechii parametri, adic\u0103 acum 13.000-14.000 de ani. C\u00e2t despre maimu\u021bele capucin \u0219i abilitatea lor de a folosi pietre pe post de unelte, ei bine, aici se pare c\u0103 mai e de lucru pentru a identifica originile unui asemenea tipar comportamental.
\nPrimul vaccin pentru albine va fi lansat cur\u00e2nd pe pia\u021b\u0103<\/p>\n
\u00cen prezent, albinele se confrunt\u0103 cu un declin puternic la nivel global care este un fapt cunoscut. C\u0103 a fost vorba de insecticide, poluare, de boli, de specii invazive care le atac\u0103, albinele \u0219i-au redus considerabil num\u0103rul, iar efectele unei posibile dispari\u021bii a acestora ar fi catastrofale.
\nO companie american\u0103,\u00a0Dalan Animal Health, sus\u021bine \u00eens\u0103 c\u0103 a creat un vaccin capabil s\u0103 stopeze m\u0103car una dintre bolile care au f\u0103cut ravagii \u00een r\u00e2ndul popula\u021biei de albine. Boala este provocat\u0103 de o bacterie pe nume paenibacillus larvae care, din c\u00e2te s-a observat p\u00e2n\u0103 acum, infecteaz\u0103 \u00een special larvele.
\nOdat\u0103 ce a infectat o colonie, nici nu prea mai ai cum s\u0103 scapi de ea. Tot ce po\u021bi face este s\u0103 dai foc \u00eentregii colonii, cu tot cu albinele din ea, \u0219i s\u0103 speri c\u0103 bacteria nu s-a transmis deja la alte colonii.<\/p>\n
Astfel, creatorii vaccinului sus\u021bin c\u0103 acesta poate preveni infectarea, cre\u0219te imunitatea albinelor \u0219i protejeaz\u0103 viitoarele larve. El trebuie administrat \u00een hrana reginei, iar de acolo se rezolv\u0103 rapid. Deocamdat\u0103, vaccinul nu va fi pus pe pia\u021b\u0103 dec\u00e2t \u00een SUA dar, dac\u0103 lucrurile merg bine, el va ajunge \u0219i pe pia\u021ba global\u0103.
\nP\u00e2n\u0103 atunci \u00eens\u0103, se estimeaz\u0103 c\u0103 anumite \u021b\u0103ri ar putea pierde p\u00e2n\u0103 la 30% din recoltele agricole sau din cele ale pomilor fructiferi, dat fiind declinul puternic al popula\u021biei de albine. Ca o statistic\u0103 elocvent\u0103, din 1962 \u0219i p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, num\u0103rul acestora a sc\u0103zut cu aproape 90%.
\nCimpanzeii au dialecte
\nDe\u0219i se credea c\u0103 animalele, recte \u0219i cimpanzeii, pot comunica f\u0103r\u0103 probleme de\u0219i ar proveni din diferite zone de pe glob, se pare c\u0103, m\u0103car \u00een cazul primatelor amintite, diferen\u021bele la nivel de comunicare sunt prezente ca \u0219i la oameni.
\n\u00cen fine, nu chiar ca la oameni, c\u0103ci cimpanzeii nu sunt capabili de un limbaj articulat, dar e clar c\u0103 exist\u0103 diferen\u021be \u00eentre grupuri, \u0219i c\u0103 semnalele pe care le transmit unii altora pot s\u0103 nu fie \u00een\u021belese de c\u0103tre membrii unui grup str\u0103in.
\nMai mul\u021bi cercet\u0103tori de la Universitatea St. Andrews, Sco\u021bia, au analizat tiparul comportamental al cimpanzeilor din dou\u0103 comunit\u0103\u021bi diferite din Uganda. Astfel, studiul publicat de ei \u00een revista\u00a0Scientific Report\u00a0ne arat\u0103 c\u0103 grupurile observate folosesc gesturi diferite pentru a exprima acelea\u0219i lucruri.
\nGesturile au o aplicabilitate larg\u0103 \u00een r\u00e2ndul comunit\u0103\u021bilor de cimpanzei. Ei pot cere hran\u0103, pot interac\u021biona unii cu al\u021bii, pot men\u021bine ierarhia \u00een grup \u0219amd. Pentru prima dat\u0103 \u00eens\u0103 s-au observat diferen\u021be \u00eentre modurile de comunicare gestuale ale membrilor unor grupuri diferite.
\nSpre exemplu, cimpanzeii rup sau modific\u0103 frunzele pentru a transmite mesaje unii c\u0103tre al\u021bii. De\u0219i comportamentul este universal, diferen\u021bele se pot vedea la nivel de grupuri. Adic\u0103, nu to\u021bi le rup sau le modific\u0103 la fel. Cum ar veni, au un tipar diferit, adic\u0103 dialecte locale. QED!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Calendarul maya\u0219 care crea mare v\u00e2lv\u0103 acum vreun deceniu, pe motiv c\u0103 anun\u021ba sf\u00e2r\u0219itul lumii la data de 21.12.2012, ar fi mult mai vechi dec\u00e2t se estimase ini\u021bial. \u0218i nu, nu anun\u021b\u0103 nicio Apocalips\u0103. Aia a fost doar o campanie de marketing a unei produc\u021bii hollywoodiene (n.r. \u2013 2012), foarte bine g\u00e2ndit\u0103 de echipa de […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":4075,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"tdm_status":"","tdm_grid_status":"","footnotes":""},"categories":[51],"tags":[30],"yoast_head":"\n