\n

Neuropsihologul Donald Hebb credea c\u0103 neuronii care se declan\u0219eaz\u0103 \u00eempreun\u0103 sunt lega\u021bi \u00eempreun\u0103. Adic\u0103, un grup de neuroni se conecteaz\u0103 \u00een creier ca urmare a unor experien\u021be de via\u021b\u0103 specifice. C\u00e2nd ave\u021bi un g\u00e2nd, un sentiment sau o senza\u021bie fizic\u0103, mii de neuroni sunt declan\u0219a\u021bi. To\u021bi se reunesc pentru a forma o re\u021bea. Creierul \u00eenva\u021b\u0103 apoi s\u0103 declan\u0219eze aceea\u0219i re\u021bea de neuroni cu g\u00e2ndire repetitiv\u0103.<\/p>\n

Pe baza acestei teorii, dac\u0103 te concentrezi constant pe negativitate, critic\u0103 \u0219i stres, mintea ta va reu\u0219i mai u\u0219or s\u0103 aduc\u0103 acelea\u0219i g\u00e2nduri \u00een situa\u021bii similare. Tiparele tale de g\u00e2ndire au capacitatea de a-\u021bi conecta creierul s\u0103 reac\u021bioneze fie pozitiv, fie negativ la o situa\u021bie.<\/p>\n

Pl\u00e2ngerile repetate v\u0103 ajut\u0103 de fapt creierul pentru a face mai probabile pl\u00e2ngerile viitoare. \u00cen timp, \u00eencepi s\u0103 dezvol\u021bi o mentalitate mai negativ\u0103, indiferent de ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een jurul t\u0103u. C\u00e2nd apare o situa\u021bie nou\u0103, creierul t\u0103u \u00eencepe automat s\u0103 se pl\u00e2ng\u0103.<\/p>\n

Pl\u00e2ngerea constant\u0103 este, de asemenea, d\u0103un\u0103toare s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii tale! C\u00e2nd te pl\u00e2ngi, corpul t\u0103u elibereaz\u0103 cortizol, numit adesea hormonul stresului.<\/strong> Eliberarea constant\u0103 de cortizol v\u0103 pune corpul \u00een modul de lupt\u0103 sau de fug\u0103, ceea ce v\u0103 cre\u0219te tensiunea arterial\u0103 \u0219i nivelul zah\u0103rului din s\u00e2nge.<\/p>\n

Pl\u00e2ngerea constant\u0103 poate duce la o eliberare continu\u0103 de cortizol, ceea ce v\u0103 poate expune organismul \u00een pericol pentru numeroase probleme de s\u0103n\u0103tate. V\u0103 poate face mai susceptibil la colesterol ridicat, diabet, boli de inim\u0103 \u0219i obezitate. Dac\u0103 asta nu te face s\u0103 te g\u00e2nde\u0219ti de dou\u0103 ori \u00eenainte s\u0103 te pl\u00e2ngi, poate c\u0103 urm\u0103toarele ar putea:<\/p>\n

A te pl\u00e2nge mereu duce la depresie \u0219i anxietate<\/strong><\/h3>\n

C\u00e2nd ai chef s\u0103 te pl\u00e2ngi, exist\u0103 un anumit prieten sau membru al familiei la care apelezi mereu? Poate cineva care este dispus s\u0103 se opreasc\u0103 asupra negativit\u0103\u021bii \u0219i s\u0103 te asculte. Datele din mai multe studii publicate \u00een Clinical Psychology and Psychotherapy arat\u0103 c\u0103 a te pl\u00e2nge cuiva este asociat cu internalizarea problemelor, depresiei \u0219i anxiet\u0103\u021bii. Cu alte cuvinte, implicarea \u00een discu\u021bii repetitive \u0219i neproductive despre problemele tale poate promova o suferin\u021b\u0103 emo\u021bional\u0103 suplimentar\u0103.<\/p>\n

Dac\u0103 vorbe\u0219ti \u00een mod constant prietenilor t\u0103i despre problemele tale, s-ar putea s\u0103 crezi c\u0103 te descurci cu ele, dar de fapt \u00ee\u021bi spore\u0219ti sentimentele negative. Un studiu publicat \u00een Developmental Psychology a constatat c\u0103 fetele care \u00ee\u0219i \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219esc problemele cu prietenele dezvolt\u0103 o prietenie consolidat\u0103, dar experimenteaz\u0103 \u0219i o cre\u0219tere a depresiei \u0219i a anxiet\u0103\u021bii.<\/p>\n

Alan Kazdin, profesor de psihiatrie infantil\u0103 la Universitatea Yale, a spus c\u0103 rezultatele acestor studii sunt un avertisment pentru p\u0103rin\u021bi. \u201eEste bine s\u0103 vorbi\u021bi pu\u021bin despre probleme, dar o aten\u021bie mare asupra traumei, r\u0103nilor \u0219i problemelor poate incuba \u2013 cre\u0219te sau exacerba \u2013 efectul lor\u201d, a explicat el.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Cum s\u0103 \u00eentrerupi acest obicei<\/strong><\/h3>\n

Cu to\u021bii suntem oameni. Ate pl\u00e2nge vine adesea de la sine. \u00cens\u0103, concentrarea asupra g\u00e2ndurilor pozitive de cele mai multe ori v\u0103 va ajuta creierul s\u0103 reac\u021bioneze mai pozitiv la diferite situa\u021bii \u00een viitor.<\/p>\n

Totul \u021bine de atitudinea ta. Cercet\u0103rile efectuate la Universitatea din California, Davis, au descoperit c\u0103 oamenii care au lucrat zilnic pentru a cultiva o atitudine de recuno\u0219tin\u021b\u0103 au experimentat o stare de spirit \u0219i energie \u00eembun\u0103t\u0103\u021bite, \u00eempreun\u0103 cu mai pu\u021bin\u0103 anxietate din cauza nivelului sc\u0103zut de cortizol<\/p>\n

.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Neuropsihologul Donald Hebb credea c\u0103 neuronii care se declan\u0219eaz\u0103 \u00eempreun\u0103 sunt lega\u021bi \u00eempreun\u0103. Adic\u0103, un grup de neuroni se conecteaz\u0103 \u00een creier ca urmare a unor experien\u021be de via\u021b\u0103 specifice. C\u00e2nd ave\u021bi un g\u00e2nd, un sentiment sau o senza\u021bie fizic\u0103, mii de neuroni sunt declan\u0219a\u021bi. To\u021bi se reunesc pentru a forma o re\u021bea. Creierul \u00eenva\u021b\u0103 […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":11713,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"tdm_status":"","tdm_grid_status":"","footnotes":""},"categories":[34],"tags":[35],"yoast_head":"\n