Cattaneo, în prezent vicepreşedinte executiv al operatorului de trenuri de mare viteză Italo, îi urmează lui Francesco Starace, care a condus Enel din 2014, dar nu şi-a găsit susţinere în cercul apropiat al premierului Giorgia Meloni, care a preluat mandatul de şef al guvernului în urmă cu şase luni.

Enel este unul dintre cei mai mari jucători de energie regenerabilă din lume, cu o capacitate instalată de aproape 60 de gigawaţi. Cu toate acestea, sub supravegherea lui Starace, compania a înregistrat o creştere semnificativă a datoriei.

Cu Meloni hotărâtă să-şi pună pecetea pe marile firme controlate de stat, ministerul l-a propus şi pe Roberto Cingolani ca CEO al grupului de apărare Leonardo, înlăturându-l pe fostul bancher Alessandro Profumo.

Matteo Del Fante a fost confirmat ca şef al serviciului poştal Poste Italiane.

Oficialii guvernamentali au declarat că noul CEO al reţelei electrice Terna va fi probabil Giuseppina Di Foggia, în prezent şefa de operaţiuni a grupului finlandez de telecomunicaţii Nokia în Italia.

Într-un plan industrial pentru 2025, prezentat în noiembrie, Enel a promis vânzări de active în valoare de 21 de miliarde de euro (23,08 miliarde de dolari) pentru a-şi reduce grămada de datorii, iar de atunci a anunţat oferte de vânzare în Argentina, România şi Peru.

Mai mulţi acţionari au semnalat Romei că nu doresc o schimbare bruscă a strategiei Enel, în special o reducere drastică a amprentei internaţionale a grupului.

Unii investitori se tem că Enel ar putea fi sub presiunea guvernului pentru a se concentra pe piaţa internă.

Ecologiştii au pus sub semnul întrebării angajamentul lui Meloni faţă de tranziţia ecologică, după ce guvernul ei a renunţat la unele dintre angajamentele anterioare ale Verzilor Italiei.

Trezoreria a ales, de asemenea, un nou preşedinte pentru Enel, numindu-l pe Paolo Scaroni, care este fost CEO atât al Enel, cât şi al Eni.

Numirea lui Cattaneo a fost o surpriză, deoarece Stefano Donnarumma, actualul şef al Terna, a fost promovat pe scară largă în ultimele zile drept cel mai probabil succesor al lui Starace.

Spre deosebire de Starace, Descalzi a câştigat rapid sprijinul lui Meloni. Cu încă un mandat de trei ani ca CEO, el este pe cale să devină cel mai longeviv şef al companiei Eni de la înfiinţarea acesteia, în 1953.

Descalzi, care a ocupat postul din 2014, a ajutat anul trecut Roma să îşi asigure aprovizionarea cu gaze alternative, deoarece Moscova şi-a redus fluxurile către Italia după invazia Rusiei în Ucraina.

Descalzi este de aşteptat să ajute guvernul Meloni în planul său emblematic de a transforma Italia într-un centru energetic important, distribuind gaze din Africa de Nord şi Marea Mediterană în restul Europei, au spus oficialii guvernamentali.

În ciuda faptului că a câştigat aprecierea investitorilor pentru rezultatele financiare ale Eni, strategia lui Descalzi este încă ţinta criticilor susţinătorilor tranziţiei energetice, care spun că compania ar trebui să cheltuiască mai mult pe afacerile sale ecologice.

Trezoreria l-a indicat pe generalul poliţiei fiscale italiene Giuseppe Zafarana ca preşedinte al Eni.

La Leonardo, noul şef Cingolani are experienţă ca fizician şi a fost ministru al Energiei în guvernul anterior, condus de Mario Draghi.

El o consiliază în mod informal pe Meloni cu privire la politica energetică şi anterior a fost directorul şef de tehnologie şi inovare al Leonardo.

Fostul reprezentant civil superior al NATO în Afganistan, Stefano Pontecorvo, va fi noul preşedinte Leonardo.