Ministerul Dezvoltării finanțează 26 noi investiții, în 10 de localități din județul Cluj, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Proiectele au fost depuse în cadrul celei de-a doua runde de atragere de fonduri pe componentele C5 – Valul Renovării și C10 – Fondul Local din PNRR.

Astfel, pentru Valul Renovării, au fost aprobate 16 noi proiecte depuse de municiiile Cluj-Napoca și Turda pentru reabilitarea, modernizarea și eficientizarea energetică a unor instituții publice de învățământ. Dintre aceste obiective nouă sunt la Cluj-Napoca și șapte la Turda.

Pentru Fondul Local, au fost aprobate opt proiecte depuse de opt de autorități locale, pentru proiecte care vizează reabilitarea și eficientizarea energetică a unor instituții publice. Este vorba de comunele Căianu, Gilău, Negreni, Luna, Moldovenești și orașul Huedin.

Guvernul a aprobat în ședința de miercuri suplimentarea alocărilor de fonduri pentru

obiectivul de investiţii ,,Sală de sport competițională de nivel internațional, Bază sportivă Turda”. Măsura a fost luată a urmare a unor modificări tehnice cerute de Federația Internațională de Baschet.

Sala de sport de nivel internațional se realizează în baza unei investiții a Companiei Naționale de Investiții, care a răspuns solicitării administrației locale pentru realizarea acestui obiectiv. Valoarea proiectului a fost estimată la 78,756 milioane de lei, TVA inclus. Proiectul a prevăzut inițial 3.320 de locuri. Prin noii indicatori tehnico-economici aprobați de guvern valoarea totală a investiției se ridică la 113,25 milioane lei, iar durata rămasă de execuție este de 11 luni.
Astfel, suprafața construită se mărește de la 4.693,75 mp la 5.460,60 mp iar capacitatea totală de spectatori se reduce de la 3.320 locuri la 3.183 locuri. „Diminuarea numărului de locuri a rezultat din necesitatea de a respecta dimensiunile scaunelor conform standardelor, precum și asigurarea  lojelor VIP. Din totalul numărului de locuri în tribune, un număr de 18 locuri sunt rezervate persoanelor cu dizabilități. Totodată, se are in vedere optimizarea Instalației de nocturnă, conform cerințelor FIBA.
Finanțarea se va face de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație, din bugetul local al unității administrativ-teritoriale municipiul Turda, județul Cluj, precum și din alte surse de finanțare legal constituite, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii”, se arată în proiectul de hotărâre aprobat de Guvern.

Contractul de proiectare și execuție în vederea realizării obiectivului de investiții a fost atribuit în anul 2020, autorizația de construire fiind emisă la data de 07.12.2020. Pe parcursul derulării contractului de proiectare și execuție au intervenit o serie de modificări legislative și prevederi contractuale care au impus recalcularea valorilor din devizul general.

De asemenea, a intervenit necesitatea adaptării soluțiilor tehnice inițiale la specificul amplasamentului. Astfel după începerea activității de proiectare s-au constatat o serie de dezavantaje tehnice și funcționale ale soluțiilor tehnice de conformare generală ale clădirii fiind necesare o serie de modificări ale soluției tehnice de fundare, reconfigurarea soluției inițiale a sălii polivalente, îndeplinirea unor cerințe suplimentare pentru conformarea la Normativul de siguranța la foc a construcțiilor P118-1999 și la cerințele Federațiilor Sportive de specialitate.

Principalele caracteristici ale soluției reconfigurate sunt: Capacitatea totală de spectatori se reduce de la 3.320 locuri la 3.183 locuri. Diminuarea numărului de locuri pe scaune de la 3.320 locuri la 3.183 locuri a rezultat din necesitatea de a respecta dimensiunile scaunelor conform standardelor, precum și asigurarea lojelor VIP. Din totalul numărului de locuri în tribune, un număr de 18 locuri sunt rezervate persoanelor cu dizabilități; suprafața construită se mărește de la 4.693,75 mp la 5.460,60 mp; suprafața construită desfășurată se modifică de la 12.793,98 mp la 12.793,50 mp; regimul de înălțime se modifică de la S+D+P+1E la Dp+P+2E. 5. Redimensionarea echipamentelor de instalații de încălzire, ventilație-răcire conform noilor reconfigurări și a calculelor de dimensionare a instalațiilor.

C.P.

Primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, a precizat, în deschiderea ședinței de consiliu local de miercuri, că, în materie de colectare selectivă se va trece la nivelul următor, după principiul plătești cât arunci, care va fi aplicat mai întâi la case, și ulterior și la blocuri.

Contractul de servicii de salubrizare pe raza județului Cluj, respectiv colectare și transport deșeuri municipale și a unor fluxuri speciale de deșeuri, precum și operarea și administrarea spațiilor de transfer intră în vigoare începând cu 27 ianuarie, anul curent. Contractele vor putea fi întocmite online începând cu data de 27 ianuarie, pe site-ul operatorului sau fizic, în mai multe locații din Cluj-Napoca, precum Calea Dezmirului nr.12, strada Constantin Brâncuși nr. 18, strada Calea Mănăștur nr. 97.

„Trecem la nivelul următor în materie de colectare selectivă în Cluj-Napoca. Intră în vigoare noul contract de salubritate, în 27 ianuarie, ceea ce înseamnă – plătești cât arunci, vei colecta mai mult selectiv, vei plăti mai puțin, nu colectezi selectiv, vei plăti mai mult, pentru că se merge pe principiul cântăririi, în esență. Va fi aplicat în primul rând la case, după aceea și la blocuri. Evident că vom începe treptat implemntarea, prin schimbarea actualelor pubele. Se încheie contracte, iar dacă nu, sancțiunie sunt draconice, din punct de vedere financiar pentru cei care nu își încheie contracte. Va fi o perioadă de tranziție de o lună de zile, dar după aceea se va intra cu amenzi pentru cei care nu își încheie contractele de salubritate”, a declarat Emil Boc.

Primarul a lansat și o invitație. Aniversarea a 164 de ani de la Unirea Principatelor Române va fi marcată la Cluj-Napoca printr-o serie de manifestări oficiale, precum și evenimente cultural artistice. Pentru organizarea evenimentelor din 24 ianuarie, Primăria Cluj-Napoca a alocat din bugetul local suma de suma de 220.000 de lei.

Tot în deschiderea ședinței de consiliu local, primarul a punctat și stadiul unor proiecte finalizate în ultima perioadă și al altora care sunt în derulare sau vor începe și sunt cuprinse în buget.Astfel Emil Boc a amintit deschiderea recentă a Centrului pentru Tinere sau Parcul Farmec care a fost finalizat, dar anul acesta vor fi făcute studii pentru a fi extins. De asemenea, Parcul Ștefan cel Mare a fost deschis publicului, este funcțional și reprezintă o valoare în plus în materie de spații verzi destinate relaxării și petrecerii timpului liber.

În ce privește metroul, sumten în procedură de licitație, și de asemenea, până vineri, primul tronsin al centurii metropolitane va fi trimis la licitație.

Referitor la bursele elevilor pentru anul viitor școlar, se va avea în vedere creșterea valorii burselor sociale , însă nu vor fi uitate nici cele de performanță, în măsura resurselor.

Anca M. COLIBĂȘANU

Administraţiile locale ale oraşelor din județul Cluj și-au pregătit proiectele de buget pentru anul 2023, urmând să fie aprobate în consiliile locale. Făclia vă prezintă veniturile pe care le estimează în acest an municipiile Turda, Gherla, Dej și Câmpia Turzii. De asemenea, puteţi afla la cât a fost estimat bugetul oraşului Huedin şi a celei mai mari comune din ţară, Floreşti.

Municipalitatea din Turda va avea la dispoziţie în 2023 un buget de aproape 521.957.000 lei.

Conform proiectului de buget, mai mult de jumătate, mai exact 312.507.000 lei, vor fi destinați investițiilor, iar 209.450.000 lei vor merge la funcționare. Comparativ, anul trecut, Turda a avut un buget de 472.073.000 lei, în 2021 de 406.429.000 de lei, iar în 2020 de 343.247.000 de lei. Creșterea veniturilor se datorează atragerii de fonduri extrabugetare, mai exact din surse guvernamentale sau din surse de finanțare europeană.

Municipalitatea turdeană a prevăzut 124.985.000 de lei la transporturi, iar 5.404.000 de lei vor merge la cultură și religie. La sănătate vor fi alocați 67.604.000 de lei iar la protecția mediului 21.100.000 de lei.
Bugetul municipiului Dej a fost estimat pentru 2023 la 300.597.910, din care nu mai puțin de 162.548950. de lei provin din fonduri europene. Comparativ, anul trecut, Dejul a avut un buget de 211.240.240 de lei. Din bugetul pentru acest an, 212.400.000 de lei sunt prevăzuți pentru dezvoltare iar 88.198.000 de lei vor fi folosiți pentru funcționare. Din suma prevăzută pentru dezvoltare, 123.540.000 lei vor fi folosiți la capitolul transporturi, iar 19.663.000 de lei la capitolul învățământ.

Dintre obiectivele de investiții pentru acest an se numără amenajarea zonei pietonale centrale, construirea unei parcări supraterane și dezvoltarea infrastructurii de transport alternativ.

Municipiul Gherla va beneficia în acest an de un buget de 144 981,85 mii lei, din care secțiunea de funcționare este de 37 538,10 mii lei iar secțiunea de dezvoltare este de 122 680,76 mii lei.

Municipalitatea gherleană propune 41.838.000 lei pentru învățământ, 38.881.160 lei pentru dezvoltare urbană, iar 11.196.000 lei la transporturi.

Anul trecut, municipiul Gherla a beneficiat de un buget de 80.322.930 lei, din care secțiunea de funcționare este de 35 373,00 mii lei iar secțiunea de dezvoltare este de 41 331,92 mii lei.

Administraţia locală din Câmpia Turzii se va baza în 2023 pe un buget de 167.276,900 de lei. Din această sumă, 48.508.00 de lei vor fi folosiţi la funcționare, iar 105.947.000 de lei la dezvoltare. Printre investițiile propuse de Câmpia Câmpia Turzii se numără modernizarea străzilor, contunuarea digitalizării serviciilro publice din primărie, reabilitarea palatului cultural și construirea unui patinoar.

Huedinul va dispune în acest an venituri de 39.404.630 de lei. Cheltuielile la Huedin sunt estimate la 45.657.000 de lei. La dezvoltare au fost prevăzuți 22.721.613 lei.

Cea mai mare comună din România, Florești, va avea un buget consistent în anul 2023. Este vorba de 154 de milioane de lei. Comparativ, anul trecut Floreștiul a avut suma de 114 milioane de lei.

C.P.

Compania de Apă Someș S.A. a semnat contractul de lucrări privind extinderea rețelei de canalizare în localitatea Cămărașu.

Valoarea lucrărilor este de 1.758.532 lei, banii fiind asigurați integral de Consiliul Județean Cluj.

Investiția prevede extinderea rețelei de canalizare menajeră pe patru străzi din localitatea Cămărașu, respectiv: 1 Mai, 9 Mai, Iuliu Maniu și Libertății. Noua rețea de canalizare, în lungime totală de cca. 2 km, va dispune de două stații de pompare a apei uzate.

De asemenea, în vederea asigurării condițiilor optime de operare, stațiile de pompare vor fi prevăzute cu tehnologia SCADA, fapt ce va permite Companiei de Apă Someș să monitorizeze, în timp real, modul în care funcționează aceste echipamente și să intervină, cu promptitudine, în cazul unei defecțiuni.

„Continuăm în ritm alert investițiile în acest domeniu întrucât ne dorim o dezvoltare armonioasă a județului, cu reducerea rapidă a decalajelor dintre mediul urban și cel rural. Lucrările din Cămărașu vor începe în această primăvară, când vremea va permite, și vor fi astfel realizate încât disconfortul cetățenilor să fie unul minim”, a declarat Alin Tișe, președintele CJ Cluj.

În municipiul Gherla sistemul de apă și canalizare este destul de vechi, așa că nu e de mirare dacă edilii orașului au în vedere schimbarea conductelor.

În cursul anului trecut, de exemplu, s-au făcut pași importanți în această privință. După cum ne spunea zilele trecute directorul sucursalei Gherla a Companiei de Apă „Someș” SA, Vasile Morar, numai în 2022 a fost modernizată rețeaua pe nu mai puțin de 41 de străzi, un adevărat record în materie, în localitate, ținând cont că în anii anteriori astfel de lucrări nu au fost efectuate pe astfel de lungimi. Important e că investițiile cuprind tot orașul, nu numai zona centrală, ci de la un capăt la altul, de la cartierele mărginașe până în plin centru. Nu a fost ușor, dar a fost mare nevoie de astfel de lucrări de gospodărie comunală.

Personalul din cadrul serviciului apă-canal a prestat anul trecut un volum mare de muncă, făcând față planului întocmit încă în luna ianuarie, așa cum procedează și în prezent conducerea sucursalei gherlene. Lucrările de modernizare a sistemului de apă și canalizare vor fi continuate și în 2023. Printre proiectele viitoare se află și finalizarea introducerii apei în satul Silivaș, localitate componentă a municipiului Gherla, după ce în celelalte două sate, la Hășdate și Băița, apa potabilă din sursa Gilău deja curge în gospodăriile populației.

Având în vedere că ne găsim în plină iarnă, chiar dacă temperaturile de afară nu sunt mici (dimpotrivă, sunt mari!), personalul muncitor din cadrul Sucursalei Gherla a Companiei de Apă „Someș” SA a verificat din timp toate conductele, nefiind probleme la un eventual îngheț, toată rețeaua de apă se află la parametrii tehnici optimi. Dacă revine frigul pe meleagurile noastre, controalele se vor intensifica.

Prin grija Primăriei Municipiului Gherla, pe toate cele 41 de străzi unde a fost spart carosabilul din cauza lucrărilor de schimbare a țevilor s-a turnat covor asfaltic nou, circulația rutieră nefiind perturbată. La fel, în cartierele de locuințe MR1, „Între ape” și „Tineretului” au fost asfaltate aleile de acces.

Szekely Csaba

Primăria municipiului Cluj-Napoca a organizat marți dezbaterea pe tema proiectului de buget al anului 2023.

În deschiderea discuțiilor, primarul Emil Boc a prezentat proiectul de buget al anului care a început, cu componentele acestuia și proiectele avute în vedere spre a fi finalizate, continuate sau demarate, pe toate domeniile, de la educație și sănătate, până la digitalizare și infrastructură.

Mai mulți participanți la dezbatere au luat cuvântul pentru a cere explicații legate de proiectul de buget, dar mai ales au venit cu sugestii. Astfel, unul dintre aceștia, reprezentant al societății civile, a atras atenția asupra punerii în valoare așa cum se cuvine a statuii Școlii ardelene din fața Universității Babes Bolyai, în contextul lucrărilor de amenajare pietonală de pe strada Kogâlniceanu.

Un alt participant la dezbatere a atras atenția, printre altele, asupra problemei lipsei parcărilor, atât pentru mașini, cât și pentru biciclete și a afirmat că ar trebui ca municipalitatea să aibă în vedere realizarea mai multor astfel de parcări pentru biciclete.

În cadrul discuțiilor, Emil Boc a precizat că proiectul bugetării participative trebuie să facă saltul înspre maturitate, și că își va continua activitatea, dar la un palier superior.

Un alt participant la discuții a atras, la rândul său, atenția că dacă nu se mai poate în bugetul propriu zis, măcar în proiectul de bugetare participativă sa se aibă în vedere „înverzirea” nevoilor primare ale clujenilor – apa si hrana.

Reamintim că în acest an municipalitatea clujeană va avea la dispoziţie 3.048.549.300 de lei. Din această sumă, 650.167.000 lei reprezintă fondurile prevăzute pentru metrou.

Față de anul trecut, bugetul este mai mare cu 49,94 la sută, iar dacă nu se includ banii pentru metrou, creșterea este de 18 la sută față de 2023.

În acest an, bugetul pentru dezvoltare va fi 1.635.689.000 lei, iar cel de funcționare de 1.412.860.303 lei.

La momentul lansării proiectului, primarul menționacă municipalitatea a fost obligată să includă în buget componenta pentru metrou ținând cont că există deja o licitație în derulare și un contract de finanțare semnat pentru acest proiect. El a menționat că banii pentru metrou prevăzuți în bugetul municipiului vor putea fi folosiți la exproprieri, avans la firma care va câștiga licitația și la pregătirea documentațiilor de execuție a proiectului.

A.M.C.

Consiliul Județean Cluj a cofinanțat achiziționarea unui nou aparat medical de înaltă tehnologie pentru Spitalul Municipal Gherla.

Este vorba despre un Computer Tomograf, pentru care forul administrativ județean a alocat, din bugetul propriu al instituției, nu mai puțin de 1.000.000 de lei.

Echipamentul ultraperformant a fost deja livrat și instalat în cadrul Ambulatoriului Integrat al unității sanitare. Acesta va deservi atât persoanele care se adresează Ambulatoriului, cât și pacienții internați în Spitalul Municipal din Gherla.

Tomografia computerizată este o metodă de diagnostic non invazivă, nedureroasă și de înaltă precizie, care oferă într-un interval de timp redus imagini clare și detaliate ale structurilor examinate.

„Rațiunea care a stat la baza acestei investiții consistente din punct de vedere financiar se referă la faptul că instituția spitalicească nu a dispus până acum de un Computer Tomograf. Ne dorim să asigurăm clujenilor un acces cât mai facil la examinările, intervențiile și tratamentele de care au nevoie, cât mai aproape de casă”, a declarat Alin Tișe, președintele CJ Cluj.

Ani de-a rândul, vizitând comuna Bonțida (unde mereu găsim noutăți), ne-am obișnuit cu operativitatea și sinceritatea cu care primarul Emil Cârhaț îți prezintă obiectivele pe care dorește să le realizeze în noul an. Nu a fost altfel nici la debutul lui 2023, un an care dorește să devină o perioadă marcată de multe proiecte edilitare.

Domnia sa a început cu predarea către beneficiari a sistemului de apă potabilă în satele componente Coasta și Tăușeni, două localități unde până în prezent nu au fost efectuate lucrări de gospodărie comunală. După ce au fost finalizate lucrările de introducere a apei, zilele următoare va fi făcută recepția acestei investiții importante. În cele două sate locuiesc mai mult oameni în vârstă, dar care au nevoie și ei de apă de calitate de pe rețea, așa cum au, de mulți ani, cei din Bonțida și Răscruci.

Pe lângă extinderea conductei de apă, edilul-șef a amintit finalizarea construcției noii grădinițe în localitatea Răscruci, după ce anul trecut a fost predată copiilor și noua unitate preșcolară din Bonțida, o clădire modernă, dotată cu mobilier și cu toate cele necesare bunei desfășurări a procesului educativ.

Dacă tot vorbim de cei mici, amintim și amenajarea a două locuri de joacă în centrul de comună și la Răscruci. Unul va fi realizat în zona Obor din Bonțida, unde în ultimii ani a fost predat tineretului și un miniteren de fotbal cu iarbă artificială și cu instalație nocturnă. De fapt, la Obor au fost efectuate ample lucrări de modernizare, loc tradițional pentru obișnuitele târguri lunare, dar și pentru organizarea unor evenimente culturale, cum este Ziua Comunei. Tot printre proiectele acestui an mai amintim asfaltarea unor străzi la Bonțida și Răscruci, acțiune ce continuă lucrările demarate încă înainte de pandemie, din acest punct de vedere Bonțida stând bine.

Edilii comunei Bonțida acordă importanță și reabilitării spațiilor dedicate activităților artistice, fiind puse la punct căminele culturale din Bonțida, Răscruci și Coasta, modernizate prin grija Primăriei. În 2023 urmează și reamenajarea bazelor sportive din Răscruci și Bonțida, terenuri folosite de echipele de fotbal din cele două localități.

Szekely Csaba

Preşedinţii consiliilor judeţene din Regiunea Nord-Vest au transmis Guvernului o scrisoare deschisă pentru susţinerea proiectului Autostrăzii Transilvania, în urma unei şedinţe de lucru ce a avut loc luni, la Zalău, pe marginea elaborării unei strategii regionale care să permită dezvoltarea social-economică echilibrată şi durabilă a tuturor celor şase judeţe componente.

„Discuţiile au vizat şi viitoarele ghiduri de finanţare ce urmează să fie lansate în cadrul Programului Regional Nord-Vest 2021-2027, precum şi identificarea soluţiilor optime pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere – coloana vertebrală a dezvoltării României, inclusiv a Regiunii. În acelaşi context, reprezentanţii administraţiilor judeţene au transmis o scrisoare deschisă premierului Nicolae Ionel Ciucă şi viceprim-ministrului Sorin-Mihai Grindeanu, prin care solicită sprijin în vederea deblocării tuturor aspectelor legate de continuare celei mai vechi şi importante investiţii – Autostrada A3 – Transilvania, proiect demarat în urmă cu mai bine de două decenii şi marcat de o serie de disfuncţionalităţi inadmisibile”, se arată într-un comunicat de presă transmis de Consiliul Judeţean (CJ) Sălaj.

Potrivit sursei citate, finalizarea cât mai rapidă a investiţiei va deschide o nouă poartă de acces spre Europa, Autostrada A3 – Transilvania având menirea să asigure legătura cu reţelele transeuropene de transport – persoane şi mărfuri.

„Considerăm că această investiţie majoră prezintă un interes strategic pentru România şi pentru dezvoltarea sustenabilă a Regiunii Nord-Vest, prin crearea unor infrastructuri de afaceri, incluzând parcuri industriale şi logistice, cu locurile de muncă aferente, infrastructură turistică, mici afaceri locale şi multe alte activităţi complementare”, se arată în scrisoarea deschisă semnată de preşedinţii CJ Bihor – Ilie Bolojan, Bistriţa-Năsăud – Emil-Radu Moldovan, Cluj – Alin Tişe, Maramureş – Ionel Bogdan, Satu Mare – Pataki Csaba şi Sălaj – Dinu Iancu-Sălăjanu.

De asemenea, susţin semnatarii scrisorii, finalizarea proiectului autostrăii ar conduce la interconectarea judeţelor din Regiunea Nord-Vest cu celelalte regiuni, la creşterea mobilităţii pe piaţa forţei de muncă şi nu numai, cu impact benefic la nivelul tuturor comunităţilor din regiune.

„Apreciem că după 20 de ani de la demarare, această investiţie vitală pentru regiunea noastră necesită a fi urgentată pe toate căile legale, pe de o parte prin reluarea, într-un termen cât mai scurt, a procedurilor de achiziţie publică, iar pe de alta, prin impulsionarea ritmului execuţiei lucrărilor pe tronsoanelor aflate în lucru”, subliniază oficialii celor şase consilii judeţene.

Următoarea întâlnire a preşedinţilor consiliilor judeţene din Regiunea Nord-Vest va avea loc în 2 februarie, în judeţul Maramureş.

Municipalitatea clujeană organizează marți după-masă, de la ora 17, dezbaterea publică având ca temă proiectul de buget al municipiului Cluj-Napoca pentru anul 2023.

Aceasta se va desfășura în sistem hibrid (fizic – în Sala de Sticlă a Primăriei Cluj-Napoca – str. Moților nr. 3 și online, pe platforma Cisco Webex).

Persoanele care doresc să ia cuvântul în cadrul dezbaterii pot completa online cererea pe website-ul Primăriei până înainte cu minimum 4 ore de ora stabilită pentru începerea ședinței.

Proiectul pentru bugetul municipiului Cluj-Napoca pentru anul 2023 a fost lansat, săptămâna trecută, în dezbatere publică în vederea aprobării de către Consiliul Local.

Potrivit datelor prezentate de primarul Emil Boc în cadrul unei conferințe de presă, în acest an municipalitatea clujeană va avea la dispoziţie 3.048.549.300 de lei. Din această sumă, 650.167.000 lei reprezintă fondurile prevăzute pentru metrou.

Față de anul trecut, bugetul este mai mare cu 49,94 la sută, iar dacă nu se includ banii pentru metrou, creșterea este de 18 la sută față de 2023.

În acest an, bugetul pentru dezvoltare va fi 1.635.689.000 lei, iar cel de funcționare de 1.412.860.303 lei.

Primarul Emil Boc a precizat atunci că municipalitatea a fost obligată să includă în buget componenta pentru metrou ținând cont că există deja o licitație în derulare și un contract de finanțare semnat pentru acest proiect. El a menționat că banii pentru metrou prevăzuți în bugetul municipiului vor putea fi folosiți la exproprieri, avans la firma care va câștiga licitația și la pregătirea documentațiilor de execuție a proiectului.

A.M.C.

Proiectul Consiliului Județean Cluj care vizează dotarea Ambulatoriului Spitalului Clinic de Recuperare a fost aprobat pentru finanțare din PNRR – Planul Național de Redresare și Reziliență.

Valoarea totală a proiectului este de 26.505.702 lei, cu TVA inclus.

Printre dotările preconizate a fi cumpărate se numără o cameră hiperbară cu echipamentele aferente, de înaltă performanță, terapia fiind utilizată pentru tratarea și vindecarea a numeroase leziuni ori boli grave, un aparat pentru terapie cu microoscilații profunde și un sistem pentru realitate virtuală și tele-recuperarea deficiențelor neuromotorii și musculoscheletale.

De asemenea, mai sunt propuse spre achiziționare un aparat pentru tratamentul disfagiei, un sistem robotizat mobil pentru recuperarea mersului, un aparat pentru terapie Shockwave focalizat, un sistem robotic pentru reeducarea mâinii, cotului și umărului, un aparat cu crioultrasunete, un aparat de terapie Nanopulse, șase electrocardiografe cu 12 canale și o bicicletă cu încărcătură și monitor EKG.

„Vorbim despre o nouă finanțare nerambursabilă extrem de consistentă pe care am reușit să o obținem. Prin intermediul acesteia vom achiziționa pentru Spitalul nostru de Recuperare echipamente și aparaturi medicale de ultimă generație. Banii europeni ne vor fi de un real folos în atingerea obiectivului stabilit, acela de a contribui la creșterea calității actului medical și asigurarea unui sistem de prevenire, diagnostic și tratament de înaltă calitate pentru persoanele care se adresează Ambulatoriului unității sanitare”, a declarat Alin Tișe, președintele CJ Cluj.

Proiectul de buget al municipiului Clu-Napoca a fost lansat, săptămâna trecută, în dezbatere publică. Acesta e alcătuit din mai multe componente și are în vedere inițiative vechi, începute deja, și altele noi, care se conturează anul acesta. Într-un interviu acordat ziarului Făclia, viceprimarul municipiului Cluj-Napoca, Dan Tarcea, punctează realizările lui 2022 și menționează, în același timp, prioritățile pentru acest an.

Reporter: Bugetul municipiului Cluj-Napoca a fost lansat în dezbatere zilele trecute. Cum este alcătuit acesta?

Dan Tarcea: Bugetul municipiului Cluj-Napoca, față de anul 2022, este mai mare cu 49,94 %, discutăm de o creștere de la 412 milioane euro, la 618 milioane euro. O componentă importantă în această creștere este metroul. Dacă am scoate metroul, oricum avem o creștere față de bugetul anului trecut, ceea ce arată sănătate pentru bugetul municipiului Cluj-Napoca. La venituri proprii vom avea o creștere de 9,23% față de 2022 din cota defalcată din impozitul pe profit avem o creștere de aproape 13%, practic aici se arată sănătatea orașului și a ecosistemului pe care îl avem la Cluj-Napoca. Bugetul de dezvoltare este mai mare cu 121% față de anul trecut. Dacă am scoate componenta de metrou de aici am avea o creștere de aproximativ 33% față de 2022. Bugetul e împărțit pe – metrou, transport, cultură și recreere, locuință și servicii, învățământ, autorități publice, protecția mediului, ordine publică și siguranță națională, asigurări de asistență socială pentru sănătate și alte proiecte de dezvoltare.

Reporter: Care sunt obiectivele importante pe care le-ați finalizat în 2022?

Dan Tarcea: Aici amintesc Baza sportivă La terenuri, un obiectiv extrem de așteptat de către clujeni, nu doar de cei care locuiesc în cartierul Mănăștur. Avem două baze sportive, sunt unice în țară, noi suntem singurul oraș din România care are două baze sportive ce sunt publice, gratuite, rezervarea se face pe bază de aplicație, adică orice clujean poate să își rezerve un teren de fotbal, de tenis, în zonă și de asemenea, poate să intre în baza sportivă să se recreeze, să facă plimbări sau să se dea cu bicicleta.

Am finalizat Bulevardul 21 decembrie, un alt obiectiv important pentru clujeni, Grădinița Floare de iris, în cartierul Iris, am reușit să asfaltăm foarte multe străzi care au fost nemodernizate, am modernizat zonele dintre blocuri, practic am avut în fiecare cartier investiții în componenta de infrastructură.

Pentru anul 2023 avem câteva obiective importante pe care vrem să le finalizăm. Aș vrea să amintesc câteva dintre ele. Discutăm aici de Lunca Someșului, acolo sunt mai multe proiecte înglobate, malurile Someșului, platoul Sălii Sporturilor, discutăm de Parcul Feroviarilor, Parcul Armătura, Observatorului, de niște obiective importante așteptate de clujeni. Ne-am propus să investim peste 100 milioane euro în modernizarea parcurilor, peste 100 de hectare de teren vor fi modernizate, astfel încât să avem o infrastructură verde cât mai vastă. De asemenea, 2023 este anul în care pornim câteva proiecte mari de infrastructură, aici discutăm de centura metropolitană, e o muncă de cinci ani pe care am făcut-o pentru a ajunge în acest stadiu. Până la sfârșitul lunii ianuarie vom lansa licitația pentru primul tronson de pe centura metropolitană, discutăm de tronsonul cuprins de la Spitalul Regional până la Nodul N, după care în prima parte a anului vom lansa licitația și pentru celelalte componente de centură. Avem un contract de finanțare de un miliard euro, practic odată cu finalizarea acestei centuri metropolitane care este de departe cel mai important proiect de infrastructură la nivelul municipiului Cluj-Napoca, se va asigura și o descongestionare a traficului.

Un alt proiect de infrastructură care e într-o fază avansată este metroul. Suntem în licitație, așteptăm să spună Comisia cine este câștigătorul, și după contestații, dacă vor fi, vom putea demara procedura de proiectare și de execuție.

În ce privește proiectele pe care le vom termina în anul 2023, sunt 21 la numar – regenerarea urbană a zonei străzilor Calea Mănăștur – Uzinei electrice – Oțetului – Mărginașă, Podul Oașului -Răsăritului, Lunca Someșului, Parcul Feroviarilor, Parcul Observatorului, Parcul 14 iulie, Seminarul teologic Ortodox, Școala Gimnazială Nicolae Iorga, Școala Gimnazială Iuliu Hațieganu – unde din păcate am avut niște întârzieri în anul 2022, zona urbană Mihail Kogâlniceanu și străzile adiacente, demolarea parțială a centralei termice de pe strada Grigore Alexandresci (CT19), unde va fi amenajat un spațiu verde între blocuri. Totodată, vom finaliza investiția pentru Spitalul Municipal Clujana, vom face parcări securizate pentru biciclete – 9 astfel de parcări, un cabinet medical școlar la Universitatea de Medicină și Farmacie Iuliu Hațieganu, Grădinița Căsuța Poveștilor, patru toalete publice automate, de asemenea, vom ilumina arhitectural Teatrul Național din Cluj-Napoca, statuia In memoriam 1956 din Parcul Central, și totodată vom finaliza și Anto-CIIC, un proiect de digitalizare a primăriei.

Desigur, avem și proiecte mai mici, dar care au relevanță. Vom continua modernizarea punctelor gospodărești, acele insule ecologicce, vom avea un centru de colectare prin aport voluntar –de fapt unul de mici dimensiuni și unul de mari dimensiuni, astfel încât să fie mai facilă colectarea, de asemenea vom pune panouri fotovoltaice pe clădiri publice – 13 clădiri publice. Vom continua cu aceste investiții pentru energie verde, energie regenerabilă.

Reporter: Ce inițiative aveți în vedere în domeniul social?

Dan Tarcea: Și în domeniul social aven proiecte, vom extinde Centrul de servicii socio medicale de pe strada Aviator Bădescu, un proiect vizează un adăpost pentru victimele violenței domestice, o hală dotată pentru servicii cultural-educative și sportive pentru zona Pata Rât, acestea sunt proiecte multianuale, pe care le începem anul acesta și care vor fi finalizate, o parte, în 2023.

Dacă discutăm de Pata Rât, prin intermediul ADIZMC (Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Cluj), unde Primăria Cluj-Napoca este coordonator, alături de celelalte primării, prin fonduri norvegiene am reușit să achiziționăm apartamente pentru persoanele care locuiesc acolo. 34 de familii au fost deja mutate în apartamente, care sunt dotate integral cu toate funcțiunile și utilitățile și de asemenea, în 2022 ne-am propus să cumpărăm prin fonduri norvegiene încă 31 de apartamente. Până în acest moment sunt achiziționate 27 de apartamente, mai trebuie achiziționate încă patru și estimarea noastră este că până la jumătatea anului 2023, alte 31 de persoane, de familii, în baza unor criterii, vor fi mutate în aceste apartamente. Practic le dăm o șansă celor care își doresc să iasă din această stare de marginalizare. Aceste apartamente sunt în zona metropolitană, în Cluj, Florești, Gilău, Apahida, pentru că am încercat să nu enclavizăm și să nu le cumpărăm pe toate într-un singur loc, pentru a putea să îi integrăm pe cei de acolo în societate. De asemenea, un număr de peste 50 de copii sunt duși în fiecare zi la școală, și li se asigură și o masă caldă, astfel încât să îi scoatem din starea de marginalizare. Sunt și câteva rezultate foarte bune pentru că din acești copii, patru sau cinci copii sunt deja premianți, în clasele lor.

Tot în domeniul social avem Serviciul de subvenționare a chiriilor, aici discutăm de subvenția pentru persoanele care nu reușesc și nu pot să își plătească o chirie la Cluj. Sunt 303 contracte de închiriere de la începutul acestui program, în acest an vom avea o hotărâre prin care vom prelungi durata – de la trei la cinci ani – în care să acordăm această subvenție la plata chiriei.

Cea mai mare creștere a bugetului pe care o avem în 2023 este pentru DASM, Direcția de sănătate publică a noastră, a primăriei, pentru că trebuie să fim un oraș incluziv și doar așa vom putea merge mai departe, să eliminăm extremele, decalajele.

Legat de proiectele majore de infrastructură, mai avem încă trei străzi pe care le vom finaliza în acest an, discutăm de investiții de peste 100 milioane lei, pe strada Giuseppe Verdi, continuare la strada Valea Fânațelor, de asemenea Valea Seacă și Valea Chintăului, unde vor începe lucrările în această primăvară.

Reporter: Ce proiecte aveți în vedere în domeniul educației, anul acesta?

Dan Tarcea: Păstrăm politicile publice în ce privește infrastructura educațională și susținerea educației. Peste 20% din taxele și impozitele pe care le plătesc clujenii merg în finanțarea complementară a învățământului. Discutăm de investiții precum o creșă nouă pe strada Negoiu sau în Parcul Feroviarilor, în Dâmbul Rotund, modernizarea sau extinderea Școlii Gimnaziale Traian Dîrjan, supraetajare clădire Școala Ion Creangă, sau școală generală în cartieruol Bună Ziua, un hub educațional în Borhanci, deci investim în această zonă, a educației. De asemenea, vom păstra și voucherele educaționale pentru ajutarea profesorilor, ca să poată să predea într-un format online, pentru creșterea competențelor digitale. Sigur, tot în acest domeniu, îi premiem pe cei care au reușit să obțină rezultate bune la învățătură, bursele școlare rămân și acestea, programul O masă caldă – aici sunt patru școli- continuă, programul de gratuitate la transportuol în comun, continuăm programul autobuzelor școlare dedicate pentru transportul elevilor. Peste 120.000 de copii transportăm în fiecare an, din clasele 0-4. Mai trebuie amintit și concursul pentru tinerii cercetători în știință și inginerie, care va continua, de asemenea. În ce privește Centrul pentru tineret care s-a deschis pe strada Iuliu Maniu, elevii și studenții sunt nucleul acestei inițiative, pentru ei este dedicat acest centru. Generația tânără reprezintă viitorul oricărui oraș și ne dorim să încurajăm tinerii să participe la viața comunității noastre.

Reporter: Credeți că vor fi afectate unele proiecte din cauza crizei pe care o traversăm, mai exact din cauza scumpirilor?

Dan Tarcea: De la an la an s-au scumpit prețurile la materialele de construcție, iar până în acest moment am făcut față acestor creșteri, am avut întârzieri, dar nu am avut sincope. Am avut proiecte la care a trebuit să facem de mai multe ori actualiări a indicatorilor tehnico-economici pentru a ține pasul cu creșterile de preț, ne-a ajutat aici și legislația națională care ne-a permis să facem anumite indexări în baza unor calcule și a unor reglementări foarte clare. Dar eu sper totuși ca la un moment dat să se oprească aceste creșteri, pentru că, evident, nu fac bine niciunui buget. Am avut foarte mare grijă în momentul în care am constituit acest buget, să fie unul care să ne permită să finalizăm proiecte începute. Pe parcursul anului cu siguranță vor mai fi proiecte la care va trebui să facem actualizări ale indicatorilor, pentru a ține pasul cu prețurile.

Interviu realizat de Anca M. COLIBĂȘANU

Un număr de 6293 de clujeni au deja cărți electronice de identitate, relevă datele unei analize realizate de președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, împreună cu Direcția Județeană de Evidență a Persoanelor (DJEP) Cluj.

„Începând din data de 2 august 2021 și până în 31 decembrie 2022, la nivelul județului Cluj au fost eliberate 6293 cărți electronice de identitate, din care 5.335 de acte au fost emise de Direcția de Evidență a Persoanelor din cadrul Primăriei municipiului Cluj-Napoca. Dat fiind faptul că DJEP Cluj a fost inclus în acest proiect pilot un an mai târziu, din data de 2 august 2022, instituția aflată sub autoritatea Consiliului Județean Cluj a reușit să elibereze, în cele 5 luni de activitate, 958  de asemenea acte de identitate” – informează Consiliul Județean Cluj.

Potrivit președintelui CJ Cluj, Alin Tișe, proiectul pilot la care s-a alăturat și DJEP Cluj este unul de succes, dovadă fiind faptul că acesta va fi extins la nivel național până la finele anului 2023. Alin Tișe îndeamnă clujenii să se programeze online pentru obținerea de la DJEP a unei cărți electronice de identitate, precizând că timpul de așteptare este unul scurt, deoarece au fost operaționalizate două ghișee de preluare a datelor biometrice și un ghișeu pentru eliberarea documentelor. Bineînțeles – adaugă Tișe – clujenii au posibilitatea să-și reînnoiască actele de identitate și în formatul clasic, de până acum.

Pentru a se programa, cetățenii au la dispoziție platforma web https://programare-cei.mai.gov.ro. Ulterior, aceștia se vor deplasa personal la sediul DJEP Cluj, din strada Aviator Bădescu nr. 7-9, unde li se vor prelua datele biometrice și vor depune dovada achitării contravalorii actului de identitate, precum și celelalte documente prevăzute de lege.

În această etapă – precizează CJ Cluj -, cartea electronică de identitate are exact aceeași funcționalitate ca și cea tradițională. Este de dimensiunea unui card bancar și stochează doar fotografia titularului, două amprente digitale și un certificat digital.

M. T.

Consilierii locali clujeni vor dezbate, în ședința ordinară de săptămâna viitoare un proiect de hotărâre privind aprobarea documentației tehnico-economice și a indicatorilor tehnico-economici, pentru obiectivul de investiții „Creșterea eficienței energetice și gestionarea inteligentă a energiei în infrastructura de iluminat public în municipiul Cluj-Napoca – Etapa III”.

Conform municipalității, obiectivul documentației se încadrează în proiectele pentru creșterea eficienței energetice în infrastructura de iluminat public care reprezintă unul dintre criteriile de calitate ale civilizației moderne. Această infrastructură are rolul de a asigura orientarea și circulația în siguranță a pietonilor și a vehiculelor. În contextul reducerilor emisiilor de gaze cu efect de seră se propune înlocuirea aparatelor de iluminat public uzate cu corpuri de iluminat având surse de tip LED de nouă generație cu performanțe ridicate din punct de vedere al eficienței energetice. În vederea analizării situației existente a întregului sistem de iluminat public din Cluj-Napoca, a fost realizat un audit detaliat concretizat în inventarierea elementelor componente – rețele electrice, stâlpi și aparate de iluminat. Perioada de referință luată îi calcul de analiză este de 20 de ani. Astfel, ținând cont de situația existentă în prezent și de nevoia de modernizare a sistemului de iluminat, corelată cu nevoia de reducere a costurilor, aparatele de iluminat tip LED au randamente ridicate și permit asigurarea iluminatului în bune condiții atât pentru pietoni, cât și pentru șoferi.

Principalul obiectiv care se urmărește prin realizarea investiției de modernizare a sistemului de iluminat are ca beneficii reducerea consumului de energie electrică, precum și reducerea cheltuielilor pentru întreținerea sistemului prin montarea pe stâlpii existenți a aparatelor de iluminat cu tehnologia LED cu grad de protecție și rezistență la impact ridicate.

Valoarea totatlă a investiției este 5.604.699,40 lei fără TVA.

De altfel, prin strategia locală de iluminat public municipalitatea și-a propus ca până în 2030, să fie atinse câteva obiective specifice cum ar fi schimbarea a 10.000 de corpuri de iluminat public, trecerea la iluminat pe LED, dar și îngroparea rețelei de iluminat public până în 2030.

Strategia de dezvoltare a serviciului de iluminat public la nivelul municipiului trebuie să fie corelată cu strategia naţională privind serviciile comunitare de utilităţi publice şi să ţină cont de planurile de urbanism şi de amenajare a teritoriului, de programele de dezvoltare economico-socială a unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi de reglementările specifice domeniului, emise de autorităţile de reglementare competente.

Anca M. COLIBĂȘANU

Primarul Emil Boc susține că va discuta cu ministerul de Interne pentru a vedea cum se pot monta radare fixe în oraș, în anumite zone, în acest fel putându-se diminua numărul accidentelor.

„Luni, la întâlnirea cu colegii din Asociația Municipiilor din România voi discuta încă o dată cu ministerul de resort posibilitatea introducerii de radare fixe pe anumite zone precis determinate prin hotărâre de Consiliu Local. O asemenea decizie ar diminua numărul accidentelor, ar face zona mai mai sigură, dar va elimina și posibilitatea acestor „liniuțe”.

(…)Despre partea cu liniuțe am să transmit colegilor mei să pună sub observație zona, pentru ca amatorii de senzații tari să rămână cu mai puține permise în buzunare și cu siguranță se va întâmpla asta”, a spus Emil, Boc în cadrul unei intervenții la un post de radio.

Primăria municipiului Cluj-Napoca anunță restricții de circulație în zona centrală, ca urmare a lucrărilor ce se desfășoară în cadrul proiectului „Lucrări de amenajare urbană strada Mihail Kogălniceanu, strada Universității și străzile adiacente”.

Astfel, începând de luni, 16 ianuarie 2023, vor fi impuse următoarele restricții de circulație: pe strada Universității lucrările se vor extinde pe toata ampriza/ lungimea străzii, iar atunci când situația va impune restricții în carosabil, sa va asigura o bandă de circulație dinspre strada Avram Iancu spre Piața Unirii; pe strada Baba Novac, tronsonul cuprins între străzile Avram Iancu și I.C. Brătianu va fi interzisă parcarea și va fi permis doar accesul riveranilor; Piața Ștefan cel Mare – trotuarul adiacent înspre strada Baba Novac (va fi restricționată doar circulația pietonală).

Circulația pietonală se va asigura pe culoare pietonale delimitate de obstacole fizice ce vor fi realizate prin grija executantului lucrărilor.

 

•  

Trei de unități de medicină ambulatorie din județul Cluj vor primi bani din PNRR pentru a fi modernizate, extinse, dotate sau chiar construite de la zero. Ministerul Sănătății a publicat, vineri, lista de 55 de ambulatorii de specialitate selectate pentru a primi finanțare din PNRR. Bugetul total este de aproape 514 milioane de lei. În total, 142 de unități de medicină ambulatorie din România au depus cereri de finanțare, iar printre cele care au fost declarate eligibile se numără și trei din județul Cluj.

Este vorba de Spitalul Municipal Dej, Spitalul Clinic de Recuperare și Institutul Regional de Gastroenterologie Hepatologie Prof. Dr. Octavian Fodor, Cluj Napoca, care va primi fonduri pentru dotarea cu echipamente medicale și aparatura medicală de specialitate a ambulatorului.

„Una din preocupările mele ca ministru al Sănătăţii este să dezvoltăm serviciile medicale ambulatorii, spitalizarea de zi şi medicina primară, cât mai accesibile pacienţilor, în comunităţile din care aceştia fac parte. Conform indicatorilor din PNRR, în cadrul acestei investiţii obiectivul prevedea finanţarea a 30 de ambulatorii. În urma consultării cu reprezentanţii Comisiei Europene, am reuşit să dublăm numărul ambulatoriilor care vor primi finanţare nerambursabilă”, a declarat ministrul Sănătăţii, prof. univ. dr. Alexandru Rafila, conform sursei citate.

În perioada imediat următoare, Ministerul Sănătăţii va semna contractele de finanţare cu beneficiarii, urmând ca în această primăvară să demareze lucrările de execuţie, se mai arată în comunicat.

„Dezvoltarea socială şi dezvoltarea economică nu se pot întâmpla fără acces la servicii de sănătate şi fără un sistem de educaţie solid. Construim spitale şi secţii noi acolo unde este posibil şi încurajăm reabilitarea completă a clădirilor vechi care permit desfăşurarea corespunzătoare a activităţii medicale spitaliceşti în condiţii de siguranţă pentru pacienţi. Cât voi fi ministru al Sănătăţii voi fi partenerul şi susţinătorul reprezentanţilor din administraţia locală care au vocaţia construcţiei de obiective sanitare pentru locuitorii comunităţilor pe care le conduc”, a mai transmis Rafila.

C.P.

Compania de Apă „Someș” S.A. a semnat contractul de lucrări privind extinderea rețelei de apă potabilă în satele Rugășești și Gârbău Dejului, din comuna Cășeiu.

Conform reprezentanților CJ Cluj, valoarea investiției este de peste 6.000.000 de lei, finanțarea fiind asigurată din fonduri ale Consiliului Județean Cluj.

Investiția din localitățile Rugășești și Gârbău Dejului prevede construirea de rețele de aducțiune și distribuție a apei în lungime totală de peste 12,3 km, cu două  stații de pompare, un rezervor de înmagazinare a apei de 100 mc și o stație de clorinare.

De asemenea, toate instalațiile montate vor beneficia de noua tehnologie SCADA, ce permite supraveghere automată, de la distanță, a parametrilor de funcționare, astfel încât apa furnizată să fie una de cea mai bună calitate, cu un regim continuu. 

„Continuăm să investim în extinderea ariei de acoperire a serviciilor de utilități publice, în întreg județul. Am alocat, astfel, peste 1,2 milioane de euro pentru îmbunătățirea calității vieții și creșterea nivelului de trai al locuitorilor celor două sate clujene. În paralel, continuăm lucrările din fonduri europene pentru extinderea rețelei de apă în alte două sate din comuna Cășeiu, Sălătruc și Guga”, a declarat Alin Tișe, președintele CJ Cluj.

Municipiul Cluj-Napoca a înregistrat la finalul anului 2022 un excedent bugetar de peste 150.000.000 lei, bani ce urmează să fie folosiți integral pentru cheltuielile de dezvoltare planificate în 2023, potrivit proiectului de hotărâre ce va fi supus aprobării consiliului local în ședința din 18 ianuarie.

Conform proiectului de hotărâre, banii ar urma să fie folosiți mai exact la lucrările de modernizare și reabilitare a mai multor școli și grădinițe din Cluj-Napoca, precum și pentru continuarea investițiilor la Spitalul Clujana. „Art 1. Se aprobă utilizarea, în anul 2023, a excedentului aferent bugetului local rezultat la încheierea exercițiului bugetar aferent anului 2022, în sumă de 150.416.097 lei, conform Anexei 1, care face parte integrantă din prezenta hotărâre;  art. 2. Se aprobă utilizarea, în anul 2023, a excedentului aferent bugetului fondurilor externe nerambursabile, rezultat la încheierea exercițiului bugetar aferent anului 2022 în sumă de 893.633 lei, conform Anexei 2, care face parte integrantă din prezenta hotărâre; art. 3. Se aprobă utilizarea, în anul 2023, a excedentului aferent bugetului instituțiilor publice și activităților finanțate integral sau parțial din venituri proprii, rezultat la încheierea exercițiului bugetar aferent anului 2022, în sumă de 28.836.650 lei, conform Anexei 3, care face parte integrantă din prezenta hotărâre”, se arată în proiectul de hotărâre.

Consiliul Local Cluj-Napoca se reunește în 18 ianuarie, pe ordinea de zi având 47 de proiecte.

Abia a început noul an și primarul municipiului Gherla, Ovidiu Drăgan a și semnat primul contract pe 2023. Este vorba de înlocuirea corpurilor de iluminat public cu LED.

Adevărul este că, în timp ce multe comune din împrejurimile orașului, cum sunt Iclodul sau Mintiu Gherlii, dispun deja de câțiva ani de aceste corpuri moderne și economicoase, la Gherla doar anumite străzi principale au astfel de surse de iluminat public. După semnarea noului contract, în următoarele luni toată urbea va fi luminată cu aceste corpuri moderne.

Tot în cursul acestui an, peste 300 de familii vor avea montate pe acoperișul blocurilor și caselor de locuit elemente fotovoltaice, ca o măsură întreprinsă de administrația locală în vederea economisirii energiei electrice, atât de necesară în contextul scumpirii curentului. Este un proiect care se întinde pe mai multe luni (dacă nu, ani!) și care vizează rezolvarea crizei actuale a combustibilului și a energiei electrice, una din problemele arzătoare ale perioadei în care ne aflăm și față de care nu pot fi indiferenți nici edilii gherleni, puși pe fapte mari și în acest an, cel puțin în domeniul economic.

Tot în primele zile de lucru al noului an, primarul Ovidiu Drăgan ne-a informat că pe raza orașului au fost montate 40 de camere supraveghere video, care urmează să fie verificate tehnic cel târziu la finele lunii ianuarie. Problema asta s-a ridicat de câțiva ani în cadrul ședințelor Consiliului Local, dar practic numai toamna trecută s-a făcut ceva concret. O inițiativă lăudabilă, de care a fost mare nevoie în localitate, având în vedere creșterea numărului de accidente pe străzile orașului, al furturilor și tâlhăriilor. Odată cu punerea în funcțiune a acestor camere se speră rezolvarea problemelor privind autorii infracțiunilor comise pe raza urbei, cândva un orășel de provincie liniștit și sigur.

Szekely Csaba

Proiectul pentru bugetul Consiliului Judeţean Cluj pentru anul 2023 a fost supus dezbaterii publice, urmând să fie adoptat în şedinţa deliberativului, cel mai probabil din luna februarie. Față de bugetul pentru anul 2022, aprobat în luna februarie a anului trecut, bugetul din acest an este ușor mai mic.

În luna februarie a anului trecut, deliberativul județean a aprobat un buget pentru 2022 de 1.558.000.000 lei. În acest an, CJ Cluj estimează un buget de 1.442.735.750 de lei.

Și la capitolul venituri, CJ Cluj stă mai prost față de anul trecut. Dacă în 2022, acestea a fost de 911.705.220 de lei, în acest an se estimează suma de 780.314.060 lei.

Reprezentanţii CJ Cluj arată că o mare parte din acest buget va fi utilizată pentru funcţionarea instituţiei şi a unităţilor subordonate.

Din bugetul general pentru 2023, 808.052.810 lei constituie bugetul local, în condițiile în care anul trecut această sumă a fost de 935.886.080 lei.

Conform proiectului de buget, CJ Cluj va avea alocaţi pentru cheltuieli de funcţionare 387.331.870 de lei în timp ce la dezvoltare vor ajunge 420.720.940 de lei. Comparativ, anul trecut, suma pentru dezvoltare a fost de 521.550.000 lei.

Din suma prevăzută pentru cheltuieli de funcţionare, 30.903.000 de lei vor fi acordaţi învăţământului clujean, 46.067.000 de lei vor merge la sănătate, iar 96.760.000 de lei vor susţine activitatea culturală. O sumă importantă de bani va fi alocată pentru activităţile de asistenţă socială. Este vorba de 143.883.000 de lei. Pentru transporturi sunt prevăzuţi 361.595.000 de lei.

O parte din acești bani vor fi folosiți la modernizarea următoarelor tronsoane de drumuri: Drumul Apuseni, Drumul Bistriței DJ 107 N, DJ 107 P, DJ 109 B, DJ 109 D.

 

Potrivit CJ Cluj, varianta de buget supusă dezbaterii nu este definitivă, aceasta putând fi supusă modificărilor în funcţie de propunerile venite de la cetăţeni.

C.P.

Garajele inestetice din spatele blocurilor se vor rări, însă într-un ritm mai scăzut, anul acesta, din cauza unor situații juridice neclare. Demolarea lor și crearea unor locuri de parcare pe acele spații rămâne însă o prioritate pentru municipalitatea clujeană. Viceprimarul Dan Tarcea explică exact cum stau lucrurile.

„Politica de demolare a garajelor va continua și în 2023, am demolat până acum peste 5000 de garaje, în 2018 au fost primele garaje demolate. Vom continua acest proces, însă lucrurile sunt din ce în ce mai complexe pentru că sunt probleme cu terenurile pe care se află acestea, și nu le vom putea demola dacă situația juridică nu este clară. Sunt foarte multe revendicări, procese nefinalizate, de aceea ritmul, în perioada următoare, de demolare a garajelor va fi puțin mai scăzut din pricina acestor situații. Dar și în acest an vom demola garaje, am trimis somații încă de anul trecut pentru 400 de garaje, au termen de desființare în luna martie. Vom continua acest proces pentru că avem o creștere a numărului de parcări, între 22 și 24% creștem numărul de parcări în urma demolării garajelor, deci practic reușim să creștem stocul de parcări pe care îl avem în municipiul Cluj-Napoca.

Am demolat garaje în toate cartierele orașului, am trimis somațiile în luna decembrie în Gheorgheni, vom desființa și în Grigorescu, în zona Plopilor, în zona Mănăștur, în fiecare cartier urmează, în funcție de cum clarificăm situațiile juridice. Avem și situații în care dintr-o platformă de 50 de garaje, spre exemplu, am demolat 47, iar trei au rămas acolo, pentru că terenul care este sub acestea este în litigiu sau este retrocedat unor persoane fizice, Deci mai sunt și astfel de anomalii, în anumite situații, instanțele au dat terenul înapoi oamenilor, între blocuri. Sunt tot felul de situații mai mult sau mai puțin aberante”, a declarat viceprimarul Dan Tarcea.

El a mai precizat că la capitolul garaje și locuri de parcare, în acest an există câteva noutăți.

„În acest an avem câteva noutăți, în sensul că am simplificat posibilitatea depunerii cererii pentru un loc de parcare, astfel încât dacă vrei să o depui online, trebuie să introduci numele numărul și seria de la mașină, fără să mai încarci și alte documente, dar în condițiile în care acestea nu corespund cu bazele de date naționale, sau nu se sincronizează, în termen de 10 zile zile trebuie depuse completările, din momentul în care se primește de la primărie o informare că sunt documente care trebuie depuse suplimentar.

De asemenea, în acest an vom face și repartizarea locurilor de parcare în sistem informatic, adică nu vom mai lăsa la îndemâna funcționarului să facă această repartizare, ci se va face în baza unor criterii automatizate, adică scurtăm și timpul de alocare a locurilor de parcare. În ce privește tarifele de parcare, a fost o creștere de 5,1 % cu rata inflației, o chestiune obligatorie pe care trebuia să o facem. Au crescut tarifele la parcările care sunt în cartiere, nu au crescut în zona 1 și 2, dar practic nu discutăm de o creștere ci de o actualizare a acestor tarife”, a adăugat viceprimarul municipiului Cluj-Napoca.

Anca M. COLIBĂȘANU

Primarul Emil Boc a participat la evenimentul de deschidere a Centrului pentru Tineret din inima Clujului, situat pe strada Iuliu Maniu. Acesta este o inițiativă rezultată din dorința cetățenilor exprimată în cadrul proiectului de Bugetare Participativă.

„Mi-a făcut plăcere să fiu alături de elevi și studenți pentru că ei sunt nucleul acestei inițiative, lor le este dedicat acest nou spațiu cultural și educativ – structurilor asociative, structurilor de tineret, evenimentelor culturale, evenimentelor care fac vibrantă viața în orașul nostru.

Dorim să încurajăm tinerii să se implice în viața comunității noastre și să le susținem dezvoltarea.

Le-am transmis studenților să se bucure de anii studenției la Cluj. Aici au șansa unei educații și pregătiri profesionale de nivel înalt în toate domeniile, se pot bucura de viața culturală și socială într-un mediu sigur, deschis inovării și creativității. Au șansa de a se implica în activități foarte diverse și i-am încurajat să facă asta pentru formarea și viitorul lor.

În acest context, am discutat despre posibilitatea de vot de la 16 ani, politică pe care o susțin. Am subliniat de asemenea că dorim, prin astfel de spații dedicate și structuri precum Consiliul Consultativ pentru Tineret, să contribuim la crearea unui cadru de colaborare, de împărtășire de idei și proiecte constructive. Este extrem de valoroasă capacitatea de lucra împreună fiind atât de diferiți. Spre exemplu, este esențial să putem colabora la nivel european cu toate diferențele dintre noi, pentru un viitor prosper și asigurarea păcii”, a precizat Emil Boc.

Primăria Cluj-Napoca va continua să investească în infrastructura educațională, programele pentru copii și tineri, să ofere suport proiectelor de tineret și domeniilor cu impact direct asupra generațiilor care vin.

Centrul pentru Tineret se află în incinta Palatului Statusului Romano-catolic – strada Iuliu Maniu nr. 1 – și are o suprafață de aproximativ 125 mp. Valoarea totală a lucrărilor a fost de 889.698,46 lei TVA inclus. Spațiul este gândit într-o perspectivă multifuncțională și va găzdui activități culturale și educaționale dedicate tinerilor, fiind dotat cu toate cele necesare bunei desfășurări a evenimentelor, inclusiv sistem de sonorizare cu mixer, boxe active și microfoane wireless, ecran digital C-Touch, sistem integrat de live-streaming etc