O furtună perfectă a schimbărilor climatice, creşterea preţurilor, ratele ridicate ale dobânzilor şi inflaţia puternică şi-au făcut efectele pe întregul lanţ valoric al uleiului de măsline, în ultimele luni.

Doi ani consecutivi de căldură arzătoare în Spania au limitat recoltele de măsline, culminând cu o creştere a preţurilor fără precedent, care a uimit consumatorii şi veteranii din industrie deopotrivă.

Spania reprezintă mai mult de 40% din producţia mondială de ulei de măsline, ceea ce o face o referinţă globală pentru preţuri.

”Ne confruntăm cu unul dintre cele mai dificile momente din istoria sectorului”, a declarat Miguel Angel Guzman, director de vânzări la Deoleo.

”Inflaţia puternică, împreună cu ratele ridicate ale dobânzilor şi prognozele nefavorabile ale recoltei de ulei de măsline (în termeni de cantitate şi calitate, din cauza ciclului de secetă) au determinat creşterea considerabilă a preţurilor”, a spus Guzman.

Preţurile uleiului de măsline extravirgin din Andaluzia au atins un nivel record de 9,2 euro, sau 9,84 dolari pe kilogram, în ianuarie. În 19 aprilie, se tranzacţiona în jur de 7,8 euro, conform indicelui de referinţă Mintec, în scădere de la aproximativ 8 euro la sfârşitul lunii martie.

Preţurile uleiului de măsline au scăzut din cauza creşterii estimărilor de producţie şi a ploilor benefice din martie şi aprilie.

Deoleo, producătorul mărcilor de ulei de măsline de uz casnic precum Bertolli şi Carbonell, a spus că este convins că situaţia actuală este ciclică şi se aşteaptă la o revenire la ”o situaţie a preţurilor mai rezonabilă” atunci când recoltele viitoare revin la normal.

Cu toate acestea, în timp ce ploaia recentă din Spania a fost ”fără îndoială o veste pozitivă”, compania a dat un ton prudent cu privire la perspectivele preţurilor uleiului de măsline.

”Încă mai avem luni în faţă până să cunoaştem volumele posibile ale recoltei 2024/2025 şi, până la acel moment, aceste mişcări vor fi punctuale, iar preţurile vor continua să fie volatile. Între timp, sectorul are nevoie de o transformare profundă. Schimbări pe care la Deoleo le-am abordat cu un angajament ferm faţă de cele mai bune practici în materie de durabilitate, inovaţie şi calitate, cu accent pe consumator”, a spus Guzman.

Sectorul uleiului de măsline trebuie ”să preia frâiele”

Cea mai mare parte a ofertei mondiale de ulei de măsline provine din Marea Mediterană, ţările din sudul Europei, cum ar fi Spania, Italia şi Grecia, fiind printre cei mai importanţi producători mondiali.

Analiştii în seminţe oleaginoase au avertizat că măslinii sunt ”extrem de” vulnerabili la criza climatică.

Deşi de obicei pot face faţă temperaturilor ridicate şi sunt destul de toleranţi la secetă, condiţiile recente au fost prea mult.

Deoleo a spus că secetele şi temperaturile ridicate din timpul fazelor critice ale dezvoltării fructelor de măsline din ultimii ani au dus la deficite severe ale recoltelor spaniole – iar sectorul mai larg al uleiului de măsline este ”prin natură o industrie afectată de volatilitatea ridicată a preţurilor la origine”.

Compania a spus că preţurile la origine reprezintă până la 80% din costurile sale totale, adăugând că aceasta este ”o situaţie pe care trebuie să o abordăm, mai ales într-un context precum cel actual”.

Întrebat ce se poate face pentru a proteja mai bine măslinii de vremea extremă alimentată de climă, Guzman a spus: ”Sectorul trebuie să preia frâiele şi toţi actorii care fac parte din el trebuie să se transforme dacă dorim să reducem volatilitatea preţurilor şi să-i creştem. predictibilitate.”

El a adăugat: ”Acest lucru va fi esenţial pentru a preveni ca factorii externi, cu un impact mai mare sau mai mic asupra ofertei şi cererii, să aibă un efect atât de decisiv asupra preţului produsului şi, în consecinţă, asupra acţiunilor pe care companiile sunt nevoite să le întreprindă.”

Indicele paneuropean Stoxx 600 a închis în declin cu 0,2%, sectoarele având o evoluţie mixtă.

Acţiunile bancare au încheiat sesiunea în creştere cu 0,6%, în timp ce titlurile companiilor de tehnologie s-a retras în ansamblu cu 1%.

Factorii decidenţi ai Rezervei Federale americane au menţinut dobânzile constante la şedinţa din mai, la un interval de 5,25% până la 5,5%, aşa cum era aşteptat.

Preşedintele Rezervei Federale, Jerome Powell, a spus că este puţin probabil ca următoarea mişcare a băncii centrale să fie o majorare a ratei dobânzii.

Pieţele din Asia-Pacific au fost în mare parte în creştere, peste noapte, deoarece traderii au reacţionat la poziţia Fed, în timp ce acţiunile din SUA au avansat joi, pe măsură ce investitorii au analizat mai multe câştiguri corporative.

A fost o zi încărcată pentru raportarea rezultatelor financiare ale companiilor din Europa. Cea mai mare companie din regiune în funcţie de capitalizare, Novo Nordisk, a depăşit estimările de profit, deoarece cererea pentru medicamentele sale pentru slăbit continuă să crească.

Gigantul petrolier Shell a depăşit, de asemenea, aşteptările, cu marjele de rafinare şi tranzacţiile mari cu petrol.

Acţiunile băncii olandeze ING au crescut cu 6,5% până la sfârşitul sesiunii, după ce a anunţat o răscumpărare de acţiuni de 2,5 miliarde de euro.

AXA, ArcelorMittal, Orsted, Vestas, Hugo Boss, Pandora şi Standard Chartered s-au numărat printre celelalte companii care au raportat joi rezultele financiare.

Indicele german DAX a scăzut cu 0,2%, CAC 40, al bursei din Paris, cu 0,88%, în timp ce indicele londonez FTSE 100 a contrazis tendinţa negativă generală, cu o creştere de 0,63%. Indicele italian FTSE MIB a coborât cu 0,03%, iar IBEX 35, al bursei din Madrid a avansat cu 0,16%.

„Exporturile şi importurile cu Israelul au fost suspendate”, a precizat ministerul într-un comunicat, adăugând că „Turcia va aplica aceste noi măsuri (…) până când guvernul israelian va autoriza un flux neîntrerupt de ajutor umanitar către Gaza”.

Cele două ţări au avut un volum comercial de 6,8 miliarde de dolari în 2023, precizează Reuters.

Luna trecută, Turcia a impus restricţii comerciale asupra Israelului din cauza a ceea ce a spus că este refuzul Israelului de a permite Ankarei să participe la operaţiunile de paraşutare a ajutoarelor pentru Gaza.

Anterior, joi, ministrul israelian de externe declarease că preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a încălcat acordurile bilaterale prin blocarea porturilor pentru importurile şi exporturile israeliene.

„Acesta este modul în care se comportă un dictator, ignorând interesele poporului turc şi ale oamenilor de afaceri şi ignorând acordurile comerciale internaţionale”, a postat ministrul israelian de externe, Israel Katz, pe platforma socială X.

Katz a declarat că a dat instrucţiuni Ministerului de Externe să lucreze pentru a crea alternative la comerţul cu Turcia, concentrându-se pe producţia locală şi pe importurile din alte ţări.

Divizia de bază este responsabilă de construirea bazei tehnice din spatele produselor emblematice ale companiei şi de protejarea siguranţei online a utilizatorilor, potrivit site-ului web Google.

Echipele de bază includ unităţi tehnice cheie din tehnologia informaţiei, echipa sa de dezvoltatori Python, infrastructura tehnică, fundaţia de securitate, platformele de aplicaţii, dezvoltatorii de bază şi diverse roluri de inginerie.

Cel puţin 50 dintre posturile eliminate au fost în domeniul ingineriei la birourile companiei din Sunnyvale, California.

Multe echipe Core vor angaja persoane corespunzătoare în Mexic şi India, conform documentelor interne vizualizate de CNBC.

Asim Husain, vicepreşedintele Google Developer Ecosystem, a anunţat săptămâna trecută ştiri despre disponibilizări echipei sale. El a vorbit şi la o primărie şi le-a spus angajaţilor că aceasta este cea mai mare reducere planificată pentru echipa sa în acest an, arată un document intern.

”Intenţionăm să ne menţinem amprenta globală actuală, în timp ce ne extindem în locaţii globale cu o creştere mare a forţei de muncă, astfel încât să putem opera mai aproape de partenerii noştri şi comunităţile de dezvoltatori”, a scris Husain în e-mail.

Alphabet, grupul mamî al Google, a redus numărul angajaţilor de la începutul anului trecut, când compania a anunţat planuri de a elimina aproximativ 12.000 de locuri de muncă, sau 6% din forţa de muncă, după o scădere a pieţei de publicitate online.

Chiar şi cu o revenire recentă a reclamelor digitale, Alphabet a continuat să reducă personalul, cu concedieri în mai multe organizaţii efectuate în acest an.

Directorul financiar Ruth Porat a anunţat la mijlocul lunii aprilie că departamentul financiar al companiei va fi supus unei restructurari, ceea ce va presupune disponibilizări şi mutarea posturilor în Bangalore şi Mexico City.

Şeful serviciilor de căutare al companiei, Prabhakar Raghavan, le-a spus angajaţilor la o întâlnire din martie că Google intenţionează să creeze echipe mai aproape de utilizatori pe pieţele cheie, inclusiv India şi Brazilia, unde forţa de muncă este mai ieftină decât în SUA.

Cele mai recente reduceri apar pe măsură ce compania se bucură de cea mai rapidă rată de creştere de la începutul anului 2022, alături de îmbunătăţirea marjelor de profit.

Săptămâna trecută, Alphabet a raportat o creştere cu 15% a veniturilor din primul trimestru faţă de un an mai devreme şi a anunţat primul dividend şi o răscumpărare de acţiuni de 70 de miliarde de dolari.

”Anunţurile de acest fel vă pot lăsa pe mulţi dintre voi să se simtă nesiguri sau frustraţi”, a scris Husain în e-mailul adresat dezvoltatorilor. El a adăugat că mesajul său către dezvoltatori este că schimbările ”sunt în serviciul obiectivelor noastre mai largi”.

Echipele implicate în reorganizare au fost esenţiale pentru instrumentele de dezvoltare ale companiei, un domeniu pe care Google îl eficientizează, deoarece încorporează mai multă inteligenţă artificială în produse.

În februarie, Google a anunţat rebranduirea majorî a chatbotului său de la Bard la Gemini, cu acelaşi nume cu modelele AI care îl alimentează.

Alphabet se pregăteşte pentru conferinţa anuală pentru dezvoltatori, Google I/O, pe 14 mai, unde compania dezvăluie în mod tradiţional noi produse şi instrumente pentru dezvoltatori, în curs de desfăşurare în anul precedent.

Husain a spus într-un memoriu în care explică schimbările că AI generativă se află ”într-un punct de inflexiune”.

”Progresele recente înAI generativă din industrie, inclusiv Gemini al Google, schimbă însăşi natura dezvoltării software aşa cum o cunoaştem”, a scris Husain.

Într-un e-mail separat, Pankaj Rohatgi, vicepreşedintele de inginerie de securitate al Google, a spus echipei sale: ”Pentru a ne optimiza pentru obiectivele noastre de afaceri, extindem activitatea în alte locaţii, ceea ce va duce la unele eliminări de roluri şi eliminări de roluri propuse”.

Disponibilizările de la bază includ, de asemenea, grupul de guvernanţă şi date protejate, care va fi în centrul provocărilor de reglementare cu care se confruntă compania, în special pe măsură ce legislatorii din întreaga lume se concentrează mai mult pe evoluţiile AI.

Legea pieţelor digitale a Uniunii Europene, care a intrat în vigoare în martie, urmăreşte să restrângă practicile anticoncurenţiale în tehnologie.

Evan Kotsovinos, vicepreşedintele Google pentru guvernanţă şi date protejate, a abordat schimbările viitoare săptămâna trecută.

Kotsovinos a spus într-un e-mail că succesul echipei înseamnă să răspundă la ”intensificarea concentrării reglementărilor” şi depinde de ”mişcarea mai rapidă”.

Raghavan, vicepreşedintele Google care coordonează serviciile de căutare, a menţionat recent o concurenţă sporită, un mediu de reglementare mai provocator şi o creştere organică mai lentă drept ”noua realitate operaţională” a companiei.

Când a fost contactat pentru comentarii, Google a confirmat reorganizarea diviziei de bază şi disponibilizările, iar un purtător de cuvânt a declarat pentru CNBC că angajaţii vor putea aplica pentru roluri deschise în cadrul Google şi vor putea accesa serviciile de plasare.

”Aşa cum am spus, investim în mod responsabil în cele mai mari priorităţi ale companiei noastre şi în oportunităţile semnificative care ne aşteaptă. Un număr dintre echipele noastre au făcut modificări pentru a deveni mai eficiente şi pentru a lucra mai bine, elimină straturi şi îşi aliniază resursele la cea mai mare prioritate de produs”, a spus purtătorul de cuvânt într-un e-mail.
 

Rezultatele evidenţiază declinul dramatic al Gazprom, care de la prăbuşirea Uniunii Sovietice a fost una dintre cele mai puternice companii ale Rusiei, adesea folosită ca pârghie pentru a rezolva disputele cu vecinii săi, precum Ucraina şi Moldova.

Analiştii se aşteptau la un profit net de 447 de miliarde de ruble, potrivit agenţiei de presa Interfax.

Conform analizei Reuters, a fost prima pierdere anuală a Gazprom de la sfârşitul anilor 1990/începutul anilor 2000, când Alexei Miller, un aliat al preşedintelui Vladimir Putin, a preluat compania în 2001.

Pierderea Gazprom din 2023 a urmat unui profit net de 1.200 miliarde de ruble în 2022.

Compania, cu sediul în prezent la Sankt Petersburg, a înregistrat pierderi mari la sfârşitul anilor 1990, după ce a acumulat datorii în valută, umflate în ruble de criza financiară din 1998.

Acţiunile Gazprom la Moscova au scăzut cu aproximativ 3,3% în urma publicării rezultatelor.

Exporturile de gaze ale Rusiei către Europa, cândva piaţa sa primară de export, s-au redus din cauza consecinţelor politice ale conflictului din Ucraina, în timp ce Gazprom, care deţine monopolul conductelor de gaze în străinătate, a fost cea mai tangibilă victimă a sancţiunilor occidentale.

Gazprom a fost, de asemenea, implicată într-un program amplu de aducere a gazelor naturale în gospodăriile locale.

Compania a declarat joi că a înregistrat o pierdere netă de 364 de miliarde de ruble din vânzări în 2023, în contrast cu un profit de 1.900 miliarde de ruble în 2022.

Veniturile sale totale au scăzut la 8.500 miliarde de ruble anul trecut, de la 11.700 miliarde de ruble în 2022.

Profitul de bază, sau câştigul înainte de dobânzi, impozite, depreciere şi amortizare (EBITDA), a scăzut la 618,38 miliarde de ruble anul trecut, de la 2.790 miliarde de ruble în 2022, conform calculelor Reuters.

”EBITDA pe întregul an, de 7,2 miliarde de dolari, a fost cel mai rău din ultimii 22 de ani, de când compania a raportat 7,6 miliarde de dolari în 2002”, a declarat Ronald Smith, de la agenţia de brokeraj BCS Global Markets din Moscova.

Potrivit calculelor Reuters, livrările de gaze naturale ale Gazprom către Europa au scăzut cu 55,6%, până la 28,3 miliarde de metri cubi (bcm), în 2023. Gazprom nu şi-a publicat propriile statistici de export de la începutul anului 2023.

Contractele futures pentru petrolul Brent cu livrare în iulie au scăzut cu 2,89 USD, sau cu 3,4%, la 83,44 USD pe baril, în timp ce preţul ţiţeiului U.S. West Texas Intermediate (WTI) a scăzut cu 2,93 USD, sau cu 3,6%, la 79 USD.

Astfel, ambele contractele de referinţă ale petrolului au închid la cele mai scăzute niveluri din 12 martie şi, de asemenea, le-a împins pe ambele în teritoriu supravândut din punct de vedere tehnic, pentru prima dată din decembrie 2023.

Pe alte pieţe de energie, contractele futures pe motorină din SUA erau pe cale să se închidă la cel mai scăzut nivel din iulie 2023, în timp ce benzina din SUA era pe cale să scadă la un minim din şapte săptămâni.

U.S. Energy Information Administration (EIA) a declarat că firmele energetice au adăugat o cantitate surprinzătoare de 7,3 milioane de barili de ţiţei în stocuri în timpul săptămânii încheiate pe 26 aprilie. Aceasta se compară cu retragerea de 1,1 milioane de barili estimată de analişti într-un sondaj Reuters şi cu creşterea de 4,9 milioane de barili prezentată în datele grupului industrial American Petroleum Institute (API).

Atacul a avut loc la 29 aprilie, în Hermannsburg, Saxonia Inferioară, şi a vizat o magazie de grădină. Autorii neidentificaţi au publicat ulterior o scrisoare pe internet în care au revendicat responsabilitatea pentru incendiul provocat asupra proprietăţii lui Papperger.

În scrisoarea de asumare a atacului se spune că „Rheinmetall este una dintre companiile care profită de pe urma aşa-numitului Zeitenwende”, care este cuvântul folosit de autorităţile germane pentru a descrie schimbarea politicii de apărare, în urma războiului total al Rusiei împotriva Ucrainei.

De asemenea, activiştii susţin că firma de armament acumulează „diverse tipuri vechi de vehicule blindate”, „care ar putea fi vândute acum Ucrainei”, astfel că „Rheinmetall nu doar planifică, ci produce şi ucide la scară naţională”.

În finalul scrisorii, autorii fac aluzie la o membră RAF încarcerată, Daniela Klette, cerând eliberarea acesteia şi îndemnând la atacuri asupra forţelor de ordine: „Forţă şi noroc tuturor celor care se ascund de stânga radicală şi celor care acceptă să atace militant forţele de securitate!” – spune mesajul.

Fosta teroristă de stânga Daniela Klette, care se ascundea de mai bine de 30 de ani, a fost arestată la Berlin la începutul acestui an. În timpul unei percheziţii în apartamentul în care Klette a fost reţinută, au fost găsite o grenadă de mână şi alte obiecte periculoase.

De la începutul invaziei la scară largă a Rusiei în Ucraina, Rheinmetall a acceptat o serie de comenzi pentru a furniza arme Kievului şi a anunţat deschiderea mai multor fabrici în Ucraina, preluând şi în România Automecanica Mediaş.

Securitatea statului a preluat ancheta şi verifică în prezent autenticitatea scrisorii de revendicare.

Pe lângă companiile ruseşti din domeniul apărării, sancţiunile vizează aproximativ şaizeci de companii şi persoane fizice străine, în special chineze, acuzate că „au ajutat Rusia să achiziţioneze componente-cheie pentru fabricarea de arme sau programe de apărare”, potrivit unui comunicat.

„Sancţiunile de astăzi sunt menite să perturbe şi să slăbească şi mai mult efortul de război al Rusiei prin atacarea industriei sale militare de bază şi a reţelelor de eludare (a sancţiunilor existente, n.r.) care o ajută să se aprovizioneze”, a declarat secretarul american al Trezoreriei, Janet Yellen, citată în comunicat.

Şaisprezece dintre companiile străine vizate sunt chineze sau cu sediul în Hong Kong, majoritatea fiind acuzate că au ajutat Rusia să obţină componente ce sunt în mod normal interzise, dar şi, în cazul a două dintre ele, că au furnizat materialele necesare pentru producerea de muniţii.

În total, prin acţiunea de miercuri, Trezoreria SUA a impus sancţiuni pentru peste 200 de ţinte, iar Departamentul de Stat a fost implicat în desemnarea a peste 80 dintre ele, aceasta fiind una dintre cele mai ample acţiuni împotriva companiilor chineze de până acum în cadrul sancţiunilor Washingtonului care vizează Rusia.

Sancţiunile afectează şi companii din alte cinci ţări: Emiratele Arabe Unite, Turcia şi Azerbaidjan, precum şi Belgia şi Slovacia, două state membre ale Uniunii Europene.

Aproximativ o sută de companii ruseşti, dintre cele peste 200 vizate, operează în special în sectoarele apărării, transporturilor şi tehnologiei. Mai multe companii sunt implicate în programele ruseşti de arme chimice şi biologice.

În cele din urmă, sancţiunile vizează limitarea dezvoltării infrastructurilor ruseşti de petrol şi gaze, într-un moment în care Rusia încearcă să le dezvolte pe cele care i-ar permite să îşi exporte mai uşor hidrocarburile, în special către China. În prezent, aceste exporturi se fac cu ajutorul unor tancuri sau al unor nave-cisternă pentru gaz natural lichefiat, din cauza lipsei unor conducte suficiente de petrol şi gaze spre est.

Sancţiunile, în elaborarea cărora este implicat şi Departamentul de Stat al SUA, includ îngheţarea activelor companiilor sau persoanelor vizate prezente în Statele Unite şi o interdicţie pentru entităţile sau cetăţenii americani de a face afaceri cu ţintele sancţiunilor. De asemenea, persoanele vizate au interdicţie de a intra în Statele Unite.

Ţările G7, împreună cu Uniunea Europeană şi o serie de ţări partenere, precum Australia şi Coreea de Sud, au intensificat sancţiunile împotriva Rusiei de la invazia din Ucraina din februarie 2022. Aceste sancţiuni au ca scop reducerea capacităţii Rusiei de a-şi finanţa efortul de război, precum şi a capacităţii sale de a procura componente şi materiale esenţiale pentru echipamentele sale.

Ele au dus, de asemenea, la îngheţarea unui număr mare de active ale principalilor lideri ruşi, ale unor oameni de afaceri apropiaţi guvernului şi ale administraţiei ruse, în special ale Băncii Centrale. Cele mai recente sancţiuni au vizat în special sectorul minier, aluminiul, cuprul şi nichelul rusesc având acum interdicţie de a fi importate în Statele Unite şi în Regatul Unit.

Washingtonul a transmis avertismente repetate cu privire la sprijinul acordat de China armatei ruse, inclusiv în timpul vizitelor recente la Beijing ale secretarului Trezoreriei Janet Yellen şi secretarului de stat american Antony Blinken. Sprijinul acordat de China Rusiei este una dintre numeroasele probleme care ameninţă să strice recenta îmbunătăţire a relaţiilor dintre cele mai mari economii ale lumii.

„Trezoreria a avertizat în mod constant că firmele se vor confrunta cu consecinţe semnificative pentru furnizarea de sprijin material pentru războiul Rusiei, iar SUA le impune astăzi pentru aproape 300 de ţinte”, a declarat Yellen în comunicat.

”Am luat la pas toţi cei 32 km ai şantierului Autostrăzii Sibiu-Piteşti, Secţiunea 5, iar progresul fizic a trecut de 67%, fiind un progres încurajator putem spune că ne menţinem intenţia de a da în trafic acest lot până la sfârşitul acestui an, înainte de termenul contractual”, a scris, miercuri, Irinel Ionel Scriosteanu pe pagina de Facebook.

Potrivit secretarului de stat, lucrările aflate în curs de desfăşurare sunt următoarele:

– umpluturi, unde s-au realizat 3,904,500 mc care reprezintă 99.44% din volumul total;

– suprastructura drumului la balast stabilizat cu ciment (progresul 77.19%);

– aşternerea asfaltului, stratul de baza AB31.5, unde progresul general este de 72.61% (record în data de 29.04.2024 – 785 metri de AB 31.5 pe o singură cale);

– montarea casiurilor (progres 65.77%);

– execuţia sistemul de transport inteligent (ITS);

– execuţia drenajului longitudinal (progres 50.00%);

– realizarea sistemului de iluminat public, a început inclusiv montarea corpurilor de iluminat;

Potrivit secretarului de stat, la nodul rutier Curtea de Argeş se lucrează la terasamente pe bretelele de acces 1,2,3 şi 4 (progres 59.00%), strat de formă (progres 27.00%) şi fundaţie din balast (progres 11.00%) şi sunt finalizate podetele casetate PC47 (km 1+300) şi PC48 (km 2+432) amplasate pe breteaua 1.

La nodul rutier Băiculeştim s-a finalizat asfaltarea stratului de baza AB 31.5 pe bretelele 1, 2, 3, 4, iar la nodul rutier Bascov se lucrează la consola betonată a zidurilor de sprijin şi la umplutura din pământ, s-au finalizat montajul grinzilor prefabricate (30 buc.) şi placa de suparabetonare la extinderea podului existent peste canal pe DN 7, s-a finalizat placa de suprabetonare la podul peste canal de la km 121+560 şi se lucreaza la podeţul casetat PC54, fundaţia fiind deja finalizată.

Scriosteanu mai afirmă că personalul mobilizat în şantier a ajuns la aproximativ 1052 de persoane şi 250 de utilaje.

”Am început deszăpezirea Transfăgărăşanului! Deocamdată lucrăm în zonele în care nu există risc de avalanşă şi doar atunci când condiţiile meteo permit intervenţia în siguranţă”, anunţă, miercuri, oficialii Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri (DRDP) Braşov.

Aceştia preciază în în acest an stratul de zăpadă din zonă este mai mic.

”Având în vedere că în acest an avem mai puţină zăpadă comparativ cu alţi ani, estimăm că vom putea deschide acest drum spectaculos cu mult înainte de data obişnuită de 1 iulie”, a mai transmis sursa citată.

De obicei, stratul de zăpadă care trebuie îndepărtat de pe carosabil ajunge şi la şase metri, lucrându-se câteva săptămâni pentru a curăţa întreaga porţiune.

„Acest proces decurge din faptul că (aceste companii) au furat milioane de articole cu drepturi de autor de la editori, fără permisiune sau plată, pentru a-şi comercializa produsele de inteligenţă artificială generativă, inclusiv ChatGPT şi Copilot (de la Microsoft)”, se arată în plângerea depusă la un tribunal din New York.

Reclamanţii – New York Daily News, Chicago Tribune, Orlando Sentinel, Sun Sentinel din Florida, San Jose Mercury News, Denver Post, Orange County Register şi St. Paul Pioneer Press – fac parte din grupul Alden Global Capital, un fond speculativ cu sediul în Florida care a creat al doilea cel mai mare grup de presă din SUA, după Gannett, proprietarul USA Today.

Potrivit avocaţilor lor, „acest proces va demonstra că inculpaţii trebuie atât să obţină consimţământul editorilor pentru a le folosi conţinutul şi să le plătească o valoare justă pentru această utilizare”.

De asemenea, ei îi acuză pe asistenţii de inteligenţă artificială că au oferit extrase din articole şi că au atribuit publicaţiilor informaţii înşelătoare sau inexacte în unele cazuri.

Numeroşi autori, artişti şi site-uri de ştiri au acuzat OpenAI şi rivalii săi de încălcarea drepturilor de autor în cursa pentru inteligenţa artificială generativă (producerea de texte, imagini etc. pe baza unor interogări simple în limbajul cotidian), care necesită o cantitate enormă de date.

La sfârşitul lunii decembrie, New York Times a lansat la rândul său o acţiune în justiţie împotriva OpenAI şi Microsoft.

Contactat marţi de AFP, OpenAI nu a comentat acuzaţiile ziarelor americane, dar a precizat că „acordă o mare atenţie” produselor sale şi procesului său de formare a modelelor de inteligenţă artificială generativă „pentru a sprijini organizaţiile de presă”. De asemenea, start-up-ul californian a evidenţiat „parteneriate constructive şi discuţiile cu numeroase instituţii media din întreaga lume pentru a explora oportunităţi, a discuta preocupări şi a oferi soluţii”.

Aceasta se referă la acordurile de licenţiere a conţinutului pe care le-a semnat cu mai multe instituţii media, printre care agenţia de presă AP, grupul german Axel Springer, cotidianul francez Le Monde şi conglomeratul spaniol Prisa Media, iar de luni, cotidianul britanic Financial Times.

În cazul New York Times, OpenAI s-a apărat viguros, susţinând că utilizarea datelor disponibile publicului, inclusiv a articolelor de presă, în scopuri generale de antrenare a modelelor nu constituie o încălcare a drepturilor de autor. De asemenea, start-up-ul a acuzat cotidianul american că a „piratat” ChatGPT pentru a produce „rezultate foarte anormale”.

Microsoft a refuzat să comenteze plângerile.

Fondatorul companiei pledase vinovat anul trecut în faţa justiţiei americane şi a primit o pedeapsă mult mai uşoară decât cei trei ani de închisoare ceruţi de procuratură.

Potrivit anchetei autorităţilor americane, Binance nu ar fi pus în aplicare măsurile necesare pentru a împiedica efectuarea de tranzacţii în beneficiul unor grupări precum Statul Islamic, Al-Qaida sau aripa armată a organizaţiei palestiniene Hamas.

După ce a pledat vinovat, Zhao a demisionat din funcţia de director al Binance la sfârşitul anului trecut.

La rândul său, Binance a fost de acord să plătească 4,3 miliarde de dolari pentru a pune capăt procedurilor împotriva companiei.

Departamentul de Justiţie a vrut să dea un exemplu prin cazul acestui patron în vârstă de 47 de ani într-o industrie a criptomonedelor care este adesea criticată pentru lipsa de reglementare. Changpeng Zhao „a crezut că încălcarea legislaţiei americane era cea mai bună modalitate de a atrage utilizatori, de a-şi construi afacerea şi de a-şi umple propriile buzunare, este o decizie de afaceri”, a declarat Departamentul în documentele judiciare referitoare la acest caz.

„Condamnarea sa în acest caz nu va trimite un mesaj doar domnului Zhao, ci întregii lumi”, au subliniat autorităţile.

Avocaţii fostului rege al criptomonedelor cereau o condamnare la închisoare cu suspendare, subliniind în special faptul că acesta şi-a recunoscut vinovăţia.

„Am făcut greşeli, îmi asum consecinţele”, a asigurat el în noiembrie prin intermediul unui tweet.

Zhao este un cetăţean canadian care locuieşte în prezent în Emiratele Arabe Unite.

Binance a fost creată în 2017 şi a devenit rapid prima bursă de criptomonede, făcându-l miliardar pe fondatorul şi directorul său general, Changpeng Zhao.

Deşi compania a fost fondată în China, Zhao a mutat sediul central în diferite ţări după ce Beijingul a dorit să reducă ponderea sectorului criptomonedelor în economia sa.

Platforma permite utilizatorilor să cumpere şi să vândă criptomonede, dar oferă şi alte servicii în întreaga lume. Aceasta a suferit enorm atunci când piaţa s-a prăbuşit în 2022, dar şi ca urmare a investigaţiilor efectuate de autorităţile de reglementare care au analizat legalitatea pieţei.

Această industrie extrem de volatilă cunoscuse un boom în 2021, datorită proliferării produselor complexe şi validării de către celebrităţi din întreaga lume, ceea ce a făcut-o să ajungă la o evaluare de 3.000 de miliarde de dolari în 2022. Dar o serie de scandaluri, inclusiv prăbuşirea în noiembrie 2022 a principalului concurent al Binance, FTX, şi urmărirea penală a mai multor directori ai companiei, au erodat grav încrederea şi au dus la o retragere în masă a investitorilor de pe piaţa criptomonedelor.

Cu toate acestea, criptomonedele şi-au revenit puternic în ultimele luni, în mare parte datorită aprobării de către autorităţile de reglementare din SUA a fondurilor tranzacţionate la bursă (ETF) bazate pe bitcoin, care permit investitorilor să tranzacţioneze aceste active fără a crea conturi specifice pe platforme dedicate.

”Procesul de pregătire a plajelor pentru sezonul estival a fost finalizat, iar acum plajele sunt pregătite să primească vizitatori în noul sezon, chiar dacă deocamdată vremea nu ţine cu noi. Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea – Litoral a demarat pregătirile pentru sectoarele de plajă încă din luna februarie, atât cele contractate, cât şi cele necontractate”, au transmis, marţi seară, reprezentanţii ABADL.

Ei au precizat că lucrările de pregătire au fost împărţite în trei tronsoane:

Năvodari – Mamaia – Constanţa;

Agigea – Eforie – Tuzla – Costineşti;

Olimp – Jupiter – Saturn – Mangalia – 2 Mai – Vama Veche.

”Procesul de întreţinere a acestor sectoare presupune o serie de operaţiuni tehnologice desfăşurate pe întreg litoralul Mării Negre. Lucrările, care includ igienizarea, nivelarea, evacuarea scoicilor, a algelor şi a deşeurilor, afânarea şi ecologizarea, sunt realizate cu utilaje şi personal propriu. Având în vedere dinamica geomorfologică a litoralului, lucrările au fost efectuate repetat, în special în lunile martie şi aprilie, când furtunile au provocat schimbări semnificative”, a menţionat sursa citată.

Astfel că pregătirile pentru sezonul estival au inclus următoarele operaţiuni: curăţarea manuală a plajei de corpurile străine şi deşeuri; încărcarea manuală a deşeurilor în mijloace de transport sau containere; îndepărtarea manuală a nisipului depus la zidurile de sprijin şi garduri; nivelarea mecanizată a nisipului; reabilitarea suprafeţelor de plajă erodate prin transfer de nisip; demontarea gardurilor de stuf; nivelarea suprafeţelor de plajă; evacuarea depozitelor de scoică şi mărunţirea acestora; transportul utilajelor şi deşeurilor către locurile stabilite.

Suprafaţa totală de plajă administrată de către A.B.A. Dobrogea – Litoral este de 444,76 de hectare, distribuită pe raza mai multor unităţi administrativ-teritoriale.

Potrivit reprezentanţilor Inspecţiei Muncii, campania naţională pentru verificarea modului în care sunt respectate prevederile legale privind încheierea şi executarea contractelor individuale de muncă, precum şi în privinţa de securităţii şi sănătăţii în muncă de către angajatorii din domeniile întreţinerii şi reparării autovehiculelor s-a finalizat cu 1.288 de controale, în urma cărora au fost dispuse 667 sancţiuni contravenţionale, din care 138 de amenzi.

”Valoarea totală a amenzilor aplicate este de 938.600 de lei, din care 320.000 de lei pentru muncă nedeclarată. Au fost identificate 16 persoane care lucrau fără forme legale”, se arată într-un comunicat de presă, de marţi, al instituţiei.

Potrivit sursei citate, obiectivele campaniei au fost eliminarea riscurilor la care ar putea fi expuşi angajaţii şi respectarea prevederilor legale în domeniul relaţiilor de muncă.

”În domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă au fost aplicate 553 de secţiuni contravenţionale din care amenzi în valoare totală de 523.500 de lei. Pentru neconformităţile constatate, inspectorii de muncă au dispus scoaterea din uz a 37 de echipamente de muncă, iar pentru un loc de muncă a fost dispusă sistarea activităţii până la remedierea deficienţelor constatate. Cu ocazia controalelor desfăşurate, au fost constatate 1.163 de deficienţe, pentru care inspectorii de muncă au dispus tot atâtea măsuri cu termene concrete de remediere şi al căror mod de îndeplinire va fi monitorizat”, se precizează în comunicat.

Printre neregulile constatate au fost: nerespectarea obligaţiei privind încheierea contractului individual de muncă în formă scrisă; încălcarea, de către angajator, a obligaţiei privind evidenţa orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat; nerespectarea prevederilor legale privind contractul de muncă cu timp parţial şi programul de lucru inegal; nerespectarea prevederilor privind dovada acordării drepturilor salariale; nerespectarea dispoziţiilor privind regulamentul intern, instruire incompletă în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.

De asemenea, inspectorii de muncă au constatat că nu se asigură toate condiţiile necesare în vederea aplicării măsurilor de prim ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea lucrătorilor, dar şi kimprovizaţii la instalaţia electrică, prize electrice fixate necorespunzător în perete, tablouri electrice.

”Din analiza situaţiilor anterioare, raportate din teren de inspectoratele teritoriale de muncă, acest sector de activitate, întreţinerea şi repararea autovehiculelor, (…) se numără printre domeniile de activitate care prezintă o fluctuaţie mare a personalului şi, implicit, o incidenţa mai mare a muncii nedeclarate sau subdeclarate. Rezultatele acestei campanii sunt îmbucurătoare, întrucât am constatat o diminuare considerabilă a cazurilor de muncă nedeclarată (…). Un alt aspect pe care l-am avut în vedere se referă la faptul că lucrătorii din acest sector de activitate sunt expuşi la o serie de riscuri de accidentare la locul de muncă. Printre cele mai importante riscuri se numără cele de: intoxicare, electrocutare şi solicitare fizică excesivă. În urma controalelor în teren au fost descoperite spaţii cu ventilaţie insuficientă, improvizaţii electrice sau de altă natură la echipamentele de muncă, perioade lungi în care angajaţii stau în picioare, utilizarea recipientelor sub presiune, manevrarea necorespunzătoare a substanţelor chimice dar şi manevrarea necorespunzătoare a autovehiculelor în incinta spălătoriilor”, a declarat Mihai Nicolae Ucă, inspector general de stat adjunct în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.

”Marţi, 30.04.2024, în jurul orei 17:30 am fost anunţaţi prin S.N.U.A.U. 112 despre producerea unui incendiu la compartimentul motor al unui tren R 2625 (automotor), în localitatea Hodoni.  Trenul se deplasa pe ruta Satchinez-Periam, iar în momentul producerii evenimentului, acesta staţiona în Gara Hodoni. A fost alertat Detaşamentul 1 de Pompieri Timişoara şi au fost trimise la locul evenimentului două autospeciale de stingere cu apă şi spumă. La locul intervenţiei a fost alocată o ambulanţă SAJ. În sprijinul pompierilor a intervenit SVSU Satchinez”, a transmis ISU Timiş.

Când au sosit  la locul intervenţiei, pompierii au constatat că incendiul se manifesta cu degajări de fum la compartimentul motor.

S-au autoevacuat în siguranţă aproximativ 60 de persoane, fără a necesita îngrijiri medicale.

”Pompierii au intervenit pentru lichidare şi evacuarea fumului din vagon”, a mai precizat ISU Timiş.

Urmează să fie stabilită exact cauza incendiului.

Moneda şi-a revenit ulterior, fiind tranzacţionată în jurul valorii de 156,5 de unităţi faţă de dolar.

Commonwealth Bank of Australia a declarat că Ministerul de Finanţe al Japoniei urmează să publice marţi statisticile sale de intervenţie pe piaţă în perioada 28 martie – 26 aprilie.

Totuşi, a spus: ”Nu am văzut nicio informaţie din presă care să confirme intervenţia. Volatilitatea de astăzi a JPY poate reflecta neliniştea pieţelor pe fondul lichidităţii reduse. Este puţin probabil să primim comentarii de la oficialii japonezi astăzi, deoarece Japonia este în vacanţă”, a spus banca.

Autorităţile japoneze au avertizat în mod repetat împotriva mişcărilor „excesive” ale yenului, dar nu au făcut niciun anunţ oficial privind susţinerea monedei. Unii observatori ai pieţei bănuiau că autorităţile vor interveni la nivelul 155, dar yenul a depăşit acest prag săptămâna trecută.

După o zi de interogatoriu, directorul general al grupului Lagardère a fost inculpat pentru „difuzare de informaţii false sau înşelătoare, cumpărare de voturi, abuz de bunuri sociale şi abuz de putere, precum şi pentru nedepunerea declaraţiilor fiscale”.

Omul de afaceri francez a fost plasat „sub control judiciar cu interdicţie de administrare şi cu obligaţia de a depune o garanţie de 200.000 de euro”, a adăugat sursa citată.

Această punere sub acuzare intervine în contextul unei anchete judiciare deschise la 30 aprilie 2021, pe baza unei plângeri din partea fondului Amber Capital şi a două sesizări: una de la Autoritatea Pieţelor Financiare, cealaltă de la Înaltul Consiliu al Comisariatului pentru Conturi.

„Cheltuieli personale” care ridică semne de întrebare

Faptele au fost comise între aprilie 2009 şi decembrie 2022, potrivit AFP. Omul de afaceri este suspectat că şi-a „finanţat stilul de viaţă şi cheltuielile personale prin utilizarea fondurilor Lagardère SAS şi Lagardère”.

Timp de mai mulţi ani, aceste societăţi „ar fi plătit cheltuieli legate de imobilele pe care le ocupă, precum şi o creanţă de moştenire şi numeroase avansuri în contul curent”, a declarat o sursă judiciară pentru Agenţia France-Presse.

Arnaud Lagardère a moştenit imperiul construit de tatăl său, Jean-Luc Lagardère, la moartea acestuia, în 2003.

În deceniul care a urmat morţii lui Jean-Luc Lagardère, moştenitorul său a acumulat datorii, a vândut divizia aerospaţială EADS şi a vândut mai multe companii media. În 2021, el a renunţat la formatul de societate pe acţiuni, un statut creat de tatăl său care le-a permis celor doi, succesiv, să conducă grupul Lagardère cu mai puţin de 10% din capital, precipitând astfel dezmembrarea imperiului familiei.

În noiembrie 2023, familia Bolloré şi gigantul său media şi editorial Vivendi au preluat controlul asupra grupului Lagardère.

O altă parte a acestui dosar se referă la o adunare generală a grupului Lagardère din mai 2018, la care Qatarul, acţionarul de referinţă, s-a răzgândit în ultimul moment, schimbându-şi votul, iniţial în favoarea Amber Capital, pentru a susţine în cele din urmă guvernanţa. Acest vot a avut loc în contextul luptei de influenţă dintre Vincent Bolloré, un aliat al Amber Capital, şi Bernard Arnault, CEO al LVMH şi cel mai bogat om din Franţa, care l-a susţinut pe Arnaud Lagardère.

Interferenţele GPS şi spoofing-ul (situaţie în care o persoană sau un program reuşeşte să se identifice ca fiind altcineva prin falsificarea datelor, pentru a obţine un avantaj ilegitim – n.r.) s-au înrăutăţit în Europa de Est, în Marea Neagră şi în Orientul Mijlociu, toate fiind regiuni apropiate de zonele de conflict, potrivit grupului industrial OpsGroup.

GPS-ul este o parte din ce în ce mai importantă a aviaţiei, înlocuind undele radio utilizate pentru a ghida avioanele spre aterizare.

Estonia va ridica problema interferenţelor GPS cu vecinii săi şi intenţionează să o discute în cadrul Uniunii Europene şi al NATO, a declarat ministrul de externe al ţării, Margus Ţahkna, după anunţul Finnair.

„Este un fapt că Rusia afectează dispozitivele GPS din spaţiul aerian al regiunii noastre”, a declarat ministrul prin intermediul unui purtător de cuvânt. El nu a furnizat dovezi pentru această afirmaţie. Autorităţile estoniene, împreună cu Finnair, lucrează pentru a găsi soluţii pentru a restabili traficul aerian în Tartu, a asigurat Ţahkna.

Finnair a declarat că două zboruri de săptămâna trecută au fost nevoite să se întoarcă la Helsinki după ce interferenţele GPS au împiedicat apropierea de Tartu. „Finnair îşi va suspenda zborurile zilnice către Tartu, Estonia, în perioada 29 aprilie – 31 mai, pentru ca o soluţie alternativă de apropiere, care nu necesită semnal GPS, să poată fi pusă în funcţiune pe aeroportul din Tartu”, a precizat compania aeriană finlandeză într-un comunicat.

Transportatorul a mai raportat întreruperi ale GPS-ului în trecut. O purtătoare de cuvânt a declarat că, în prezent, compania nu ştie de unde provin aceste interferenţe. „Nu avem această informaţie”, a spus ea.

Perturbaţiile s-au înmulţit din 2022, iar piloţii Finnair au raportat interferenţe în special în apropierea enclavei ruseşti Kaliningrad, pe coasta Mării Baltice, în Marea Neagră, în Marea Caspică şi în estul Mediteranei, a precizat compania.

„În mod obişnuit, interferenţele GPS nu afectează rutele de zbor sau siguranţa zborurilor, deoarece piloţii sunt conştienţi de acest lucru, iar aeronavele dispun de sisteme alternative care sunt utilizate atunci când semnalul GPS este interferat”, a menţionat compania.

Nici Kremlinul, nici Ministerul rus al Apărării nu au răspuns imediat luni la solicitările de comentarii, precizează Reuters.

La începutul acestei luni, Germania a declarat că este foarte probabil ca Rusia să se afle în spatele unei serii de perturbaţii ce afectează navigaţia în regiunea baltică. Ministerul german al apărării a indicat Kaliningradul ca sursă, deşi a refuzat să ofere detalii, invocând „motive de securitate militară”.

Nici la momentul respectiv Moscova nu a comentat aceste acuzaţii.

Andrei Corlan, comisarul general al Gărzii Naţionale de Mediu, a fost întrebat în emisiunea România Politică de la Prima news când vom respira un aer curat în Bucureşti.

”Evident că sperăm cât mai curând. Există un studiu, singurul care stă la baza analizei cauzelor poluării la nivel de Bucureşti, care atestă că traficul bucureştean contribuie în proporţie de 58% la poluarea din Bucureşti, încălzirea rezidenţială, 27%, respectiv industria şi alte servicii, cu 13%”, a arătat Andrei Corlan.

El a precizat că planul integrat de calitate de aerului, elaborat în 2018 avea ca termen pentru a fi aplicat 2022, însă acest plan nu a fost realizat în totalitate. ”În 2021, autoritatea publică, Primăria Capitalei, a semnalat Comisiei Europene că până la finalul anului 2022 va elabora un nou studiu. În 2022, la final, a stabilit noiembrie 2023 şi la finalul anului 2023, am participat la o şedinţă MAI când s-a stabilit octombrie 2024”, a afirmat Corlan. Şeful Gărzii Naţionale de mediu a subliniat că ”anul trecut, au avut 23 de notificări din partea Agenţiei de Protecţie a Mediului, pentru că s-au depăşit valorile maxime admise la calitatea aerului în Bucureşti, depăşirea mediei zilnice”.

”Odată cu cele 23 de notificări, Garda Naţională de Mediu a deramat şi un control la instituţia abilitată să monitorizeze calitatea aerului la nivelul Bucureştiului, respectiv Primăria Capitalei, şi în luna decembrie a finalizat acel control, elaborând un set de măsuri, neaplicând sancţiuni şi lăsând în sarcina Primăriei ca până în data de 15 fenruarie să prezinte un calendar de lucrări, un plan de măsuri urgente, fie pe fluidizarea traficului şi intervenţia asupra încălzirii rezidenţiale”, a spus Andrei Corlan, adăugând că Primăria a fost sancţionată la începutul anului.

”Nu au avut nicio reacţie, am fost obligaţie să aplicăm legea, am dat o amendă de 150.000 de lei”, a spus şeful Gărzii Naţionale de mediu, el precizând că scopul nu este sancţionarea ci să se ajungă la un mediu curat.

El a menţionat că s-a dat un nou termen Primăriei Generale şi pe 16 mai, Garda Naţională de Mediu va reveni în control la PMB pentru a vedea dacă aceste măsuri s-au realizat. ”Suntem obligaţi să aplicăm din nou sancţiuni dacă nu s-au rezolvat”, a mai spus Corlan.

”Un plan de măsuri este necesar, pentru că România este deja în infringement pe depozitele ilegale de deşeuri”, a mai spus Andrei Corlan.

Andrei Corlan, comisar general la Garda Naţională de Mediu a anunţat în emisiunea România Politică de la Prima News că în cursul zilei s-a finalizat o acţiune pentru combaterea acţiunilor de braconaj, în urma căreia au fost confiscate peste 250 de kg de peşte. 

”Astăzi s-a finalizat o acţiune care a durat o săptămână, face parte dintr-un lanţ de acţiuni al Departamentului de biodiversitate al Gărzii Naţionale de Mediu, pentru combaterea acţiunilor de braconaj. Putem spune că a fost o acţiune amplă, în premieră, de o astfel de anvergură, am oprit în trafic, cu ajutorul Poliţiei Rutieră, 1256 de transporturi, de maşini care transportau diverse încărcături”, a spus Andrei Corlan.

El a precizat că scopul a fost să se identifice transporturile ilegale de peşte. ”Am confiscat peste 250 de kg de peşte şi patru autovehicule care transportau peşte fără acte de provenienţă. Am confiscat peste 524 de unelte utilizate la braconat. Dacă ar fi să însumez metri liniari de plasă confiscată, pot spune că au fost 14 km de plasă, folosită pentru a bracona”, a arătat şeful Gărzii Naţionale de Mediu. 

Companiile cu peste 45 de milioane de utilizatori sunt considerate platforme online foarte mari (VLOP) în temeiul legii serviciilor digitale a UE (Digital Services Act – DSA) a UE, cărora li se cere să facă mai mult pentru a lupta împotriva conţinutului ilegal şi dăunător, precum şi a produselor contrafăcute de pe platformele lor.

Retailerul online a anunţat recent că are 108 milioane de utilizatori activi lunar în UE.

”După desemnarea de astăzi ca VLOP, Shein va trebui să respecte cele mai stricte reguli din DSA în termen de patru luni de la notificarea sa (adică până la sfârşitul lunii august 2024)”, a spus executivul UE într-un comunicat.

Obligaţiile prevăzute de DSA includ adoptarea de măsuri specifice pentru a împuternici şi proteja utilizatorii online, inclusiv minorii, şi evaluarea şi atenuarea riscurilor sistemice care decurg din serviciile lor.

Shein a spus că s-a angajat să respecte regulile.

”Împărtăşim ambiţia Comisiei de a ne asigura că consumatorii din UE pot face cumpărături online liniştiţi şi ne angajăm să ne jucăm rolul”, a declarat Leonard Lin, şeful global al afacerilor publice, într-un comunicat.

Shein, care urmăreşte să lanseze o ofertă publică iniţială în SUA, şi-a lansat platformaa în UE în august anul trecut.

DSA se aplică tuturor platformelor online începând cu 17 februarie.

Şaisprezece firme de tehnologie, inclusiv Amazon.com, Apple, Alibaba, Microsoft şi trei site-uri pornografice, fac obiectul DSA, Comisia cerând unora informaţii despre măsurile luate pentru a contracara conţinutul ilegal şi bunurile vândute online.

UE investighează deja platforma de socializare X şi TikTok, a grupului chinez ByteDance.

Încălcările legii pot duce la amenzi de până la 6% din cifra de afaceri globală a unei companii.

Acesta este prima vizită a Suveranului Pontif argentinian, în vârstă de 87 de ani, în afara Romei, după şapte luni, din cauza stării sănătăţii sale, la câteva săptămâni după un acces de oboseală care a provocat îngrijorare de Paşte.

Pope Francis is navigating the waters of Venice this Sunday morning, marking the first papal visit since Pope Benedict in 2011, and Pope Saint John Paul II in 1985.

Follow the live here:

EWTN/

— EWTN Vatican (@EWTNVatican)

VENEŢIA AR PUTEA ”SĂ ÎNCETEZE SĂ EXISTE”

Pe o vreme însorită, Jorge Bergoglio, care a apărut într-o formă bună, şi-a respectat programul încărcat.

După o vizită la o închisoare de femei şi un discurs în faţa unor tineri veneţieni, s-a dus în Piaţa Sf, Marcu, pe un pod efemer peste Marele Canal, escortat de o marină de gondole în lagună.

Pope Francis arrived in Venice on a motorboat on Sunday, waving to young people waiting for him in front of the basilica of Santa Maria della Salute.

Read more:

— ABC News (@ABC)

Evocând ”frumuseţea încântăroare” a Cetăţii Dogilor, Francisc, care a făcut din ecologia o cauză centrală a pontificatului său, a enumerat ”numeroase probleme care ameninţă”, între care modificările climatice, ”fragilitatea patrimoniului cultural” şi supraturismul.

”Veneţia este un cu apele pe care se află şi fără îngrijirea şi protejarea acestui cadru natural ea ar putea chiar înceta să existe”, a avertizat el în predica sa.

Această declaraţie rezonează cu  actualitatea, după ce oraşul clasat în Patromonuiul Mondial UNESCO tocmai le-a impus turiştilor o plată la intrare în valoare de cinci euro pe zi, cu scopul de a-şi dezaglomera străduţele înguste şi podurile de peste canaluri în zilele cele mai aglomerate.

În 2024, doar 29 de zile de mare aglomeraţie sunt vizate de această taxă.

”NU RENUNŢAŢI LA NIMIC”

Aşa cum obişnuieşte, şeful Bidericii Catolice i-a binecuvântat pe credincioşi de la bordul unui ”papamobil” original – o maşină de golf mică şi albă cu blazonul Vaticanului, în aclamaţiile mulţimii.

Pope Francis greets faithful arriving in St Mark’s Square for the Mass
(My video from Venice)

— Deborah Castellano Lubov (@DeborahLubov)

Papa a sosit devreme duminică, cu un elicopter, în curtea închisorii de pe Insula Giudecca, în care se află Pavilionul Sfântului Scaun la a 60-a ediţie a Bienalei de Artă Contemporană de la Veneţia.

Francisc le-a salutat îndelung, una câte una, pe cele 80 de deţinute, personalul administrativ şi penitenciar şi voluntari.

În această fostă mănăstire care găzduia femei condamnate la pedepse lungi, episcopul Romei, sensibil faţă de marginalizate şi faţă de universul carceral, a cerut să li se dea deţinutelor ”instrumente şi spaţii de creştere umană, spirituală, culturală şi profesională”.

”Închisoarea este o realitate dură, iar probleme ca suprapopularea, lipsa unor instalaţii şi resurse, incidente violente generează atâtea suferinţe în ea. Dar ea poate deveni un loc de renaştere”, a declarat el.

”Curaj şi înainte, Nu renunţaţi la nimic!”, a spus Papa după ce a primit cadou produse confecţionate de către deţinute, dintre care mai multe au părut emoţionate.

Departe de camere de luat imagini şi de mulţime, Pavilionul Sfântului Scaun este unul dintre cele mai căutate ale prestigioasei manifestaţii de artă inaugurată săptămâna trecută şi le propune vizitatorilor o experienţă imersivă şi derutantă de opere şi sârmă ghimpată.

În faţa artiştilor care au participat la expoziţie şi reprezentanţilor lumii culturale, Jorge Bergoglio a insistat asupra rolului artei în lupta împotriva ”rasismului, xenofobiei, inegalităţii, dezechilibrului ecologic”.

”MOMENT FUNDAMENTAL”

”Este un moment fundamental pentru oraşul nostru”, a declarat AFP Maela Pellizzato, o veneţiană în vârstă de 64 de ani, prezentă în Piaţa Sf Marcu, venită să se roage ”înainte de toate pentru pace în lume”.

Înaintea slujbei, Papa s-a exprimat în faţa a 1.500 de tineri adunaţi în faţa emblematicei Bazilici Santa Maria della Salute.

”Lăsaţi-vă telefonul şi duceţi-vă în întâmpinarea oamenilor!”, a lansat el.

Francisc – după Paul al VI-lea în 1972, Ioan Paul al II-lea în 1985 şi Benedict al XVI-lea în 2011 – este al patrulea papă care vizitează Veneţia.

Istoria Serenissimei (Republici) este strâns legată de cea a papalităţii.

În secolul XX, trei patriarhi din Veneţia au devenit papi.

După această vizită, iezuitul argentinian urmează să efectueze alte două vizite în nordul Italiei, la Verona, în mai, şi la Trieste, în iulie.

În urma vizitei sale la Marsilia, în septembrie 2023, Jorge Bergoglio nu a mai călătorit.

O bronşită la obligat să-şi anuleze o vizită la Dubai, în decembrie, iar starea sa generală, tot mai fragilă, îl obligă să evite deplasările.

Companiile au început să discute termenii unui potenţial acord şi modul în care funcţiile OpenAI ar fi integrate în următorul sistem de operare iPhone al Apple, iOS 18, se arată în raport, citând oameni familiarizaţi cu chestiunea.

Apple şi OpenAI nu au răspuns imediat solicitărilor Reuters de comentarii.

Bloomberg a relatat luna trecută că Apple era în discuţii pentru a licenţia chatbotul Gemini al Google pentru noi funcţii iPhone.

Apple nu a luat o decizie finală cu privire la partenerii pe care îi va folosi şi ar putea ajunge la un acord atât cu OpenAI, cât şi cu Google, sau să aleagă un alt furnizor în întregime, se arată în articolul Bloomberg.

Apple adoptat mai lent AI generativă, care poate genera răspunsuri umane la solicitările scrise, decât rivali precum Microsoft şi Google, care o includ deja în produse.

CEO-ul Apple, Tim Cook, a declarat în februarie că compania investeşte ”în mod semnificativ” în AI generativă şi va dezvălui mai multe despre planurile sale de a folosi tehnologia în cursul acestui an.

Administraţia Naţională pentru Siguranţa Traficului pe Autostrăzi (NHTSA) a declarat că a deschis investigaţia după ce a primit rapoarte despre 20 de accidente care au implicat vehicule care aveau instalate noile actualizări ale software-ului Autopilot, în cadrul rechemării Tesla.

Noua investigaţie se adaugă controlului autorităţilor de reglementare asupra Autopilot, într-un moment în care CEO-ul Elon Musk face eforturi pentru crearea unor vehicule complet autonome. Tesla oferă o lună de probe gratuite pentru sistemul Autopilor şi intenţionează să-şi dezvăluie robotaxiul pe 8 august.

Agenţia a spus că are îngrijorări în urma acelor 20 de accidente, precum şi în urma testelor preliminare ale NHTSA ale vehiculelor actualizate.

Vineri, agenţia şi-a încheiat investigaţia de aproape trei ani privind defecţiunile Autopilot, declarând că a găsit dovezi că ”sistemul slab de implicare a şoferului Tesla nu era adecvat pentru capacităţile permisive de operare ale Autopilot”, ceea ce are ca rezultat ”un decalaj critic de siguranţă”.

NHTSA a dezvăluit vineri că în timpul investigaţiei de siguranţă a Autopilot, lansată în august 2021, a identificat cel puţin 13 accidente Tesla care au provocat cel puţin un deces şi multe altele, implicând răni grave, în care ”folosirea necorespunzătoare a sistemului de către conducătorul auto a jucat aparent un rol”.

NHTSA a enumerat rapoarte privind 54 de răniri grave în accidente în care era folosit pilotul automat posibil prin utilizare abuzivă.

NHTSA a remarcat că rechemarea Tesla din decembrie ”permite unui şofer să inverseze cu uşurinţă” actualizarea software-ului.

Agenţia a spus că Tesla a emis actualizări suplimentare de software pentru a rezolva problemele legate de preocupările sale, dar nu le-a făcut parte din rechemare.

Tesla a anunţat în decembrie cea mai mare rechemare a sa, care acoperă 2,03 milioane de vehicule din SUA – sau aproape toate vehiculele sale de pe drumurile din SUA, pentru a se asigura mai bine că şoferii acordă atenţie atunci când folosesc sistemul său avansat de asistenţă pentru şofer.

Noua investigaţie de rechemare acoperă modelele Y, X, S, 3 şi vehicule Cybertruck din SUA echipate cu Autopilot produse între anii model 2012 şi 2024.

Agenţia de rating, care a confirmat ratingul pe termen lung ”BBB-”, a declarat că ar putea stabiliza perspectiva dacă Boeing lichidează peste 100 dintre 737 MAX construite înainte de 2023 şi jumătate din stocurile sale de avioane 787 până la începutul anului 2025, împreună cu creşterea producţiei sale de avioane MAX spre 38 pe lună.

Retrogradarea perspectivei de către Fitch urmează unor măsuri similare ale agenţiilor S&P şi Moody’s, la începutul săptămânii, privind fluxul de numerar insuficient.

Grupul Boeing a fost supus unui control aprofundat din partea autorităţilor de reglementare şi a redus producţia avioanelor sale 787 cu fuselaj larg, împreună cu producţia avioanelor 737 MAX, după ce panoul unei uşi de cabină s-a desprins în timpul zborului unui avion nou 737 MAX 9, operat de Alaska Airlines, forţând o aterizare de urgenţă.