Situație îngrijorătoare la NATO. Ce s-ar întâmpla în cazul unui război direct cu Rusia

Un război direct cu Rusia ar pune statele membre ale NATO într-o situație dificilă. O confruntare de acest fel nu ar putea fi susținută de forțele militare ale Alianței mai mult de câteva săptămâni. Și aceasta cu toate că NATO dispune de armament și echipament militar superior rușilor. Multe state aliate nu se ridică, însă, la stadardele impuse și au nevoie de resurse suplimentare.Conducerea NATO va solicita statelor membre să-și refacă și să-și suplimenteze stocurile de muniţii, în contextul livrărilor către Ucraina aflată în război. Aliaţii iau măsuri pentru a-și asigura resursele necesare de armament, muniție și echipament militar, atât pentru forțele proprii cât și pentru cele ucrainen, implicate în războiul cu Rusia.Situația stocurilor de muniții, la nivelul statelor membre, lasă de dorit. Iar lucrurile datează chiar dinainte de invazia Rusiei în Ucraina, în 24 februarie 2022.Nici la data respectivă multe ţări din NATO nu îndeplineau obiectivele alianţei privind stocurile, deoarece oficialii considerau că războaiele de uzură, bazate pe bătălii mari de artilerie sunt de domeniul trecutului.Războiul din Ucraina mare consumator de muniție
Situația a devenit și mai dificilă după ce statele occidentale au început livrările de muniție către Ucraina. Forțele militare ucrainene folosesc zilnic circa 10.000 de proiectile de artilerie, iar acest lucru a dus la epuizarea stocurilor occidentale.Cu acest prilej s-au constatat deficienţe în lanţurile de aprovizionare, care uneori nu sunt suficient de rapide, eficiente şi încadrate cu personal. Or, aceasta ar putea fi o problemă majoră în cazul unui război.„Dacă Europa ar trebui să lupte cu Rusia, unele ţări ar rămâne fără muniţie în câteva zile”, a declarat un diplomat european.NATO a încheiat recent o inventariere a stocurilor de muniţie rămase, a afirmat sub rezerva anonimatului un oficial al alianţei. Cu acest prilej s-a constatat că stocurile pe care trebuie să și le asigure fiecare stat nu existau. În acest context, oficialul a precizat că va fi porpus un nou nivel al stocurilor pe care trebuie să şi le creeze ţările membre, mai mare.„Aş fi absolut uluit dacă ţintele nu ar creşte”, a spus oficialul NATO.Stocuri reduse de muniție și armament în statele NATO
Reprezentanții Alianței nu dau publicității informații cu privire la rezervele de muniție și armament pe care le are fiecare stat. Aceste date intră în categoria informațiilor secrete fiind printre cele mai bine securizate. NATO fixează la nivel naţional sarcini privind asigurarea unor capacităţi de luptă și resurse, care să fie disponibile în cazul unui conflict.Asta poate însemna că o anumită ţară trebuie să aibă o divizie blindată, cu efective între 10.000 şi 30.000 de militari, complet echipată şi dotată cu muniţii, capabilă să lupte la un anumit nivel de intensitate pe o perioadă prestabilită. Statul respectiv trebuie să pună la dispoziţie cantităţi de muniţii, tancuri, obuziere sau orice alte elemente necesare pentru asigurarea nevoilor NATO.Surse militare susțin că lucrurile nu sunt ideale, așa cum au fost stabilite prin regulamente și angajamente. În cazul Germaniei, de exemplu, ar mai fi fost necesare, înainte de război, 20 de miliarde de euro pentru atingerea obiectivelor.Oficialul NATO susține că deficitele cele mai mari se înregistrează la muniţia care poate decide soarta unor bătălii, cum ar fi obuzele de 155 mm, rachetele HIMARS şi muniţia pentru sisteme antiaeriene ca IRIS-T, Patriot şi Gepard. În războiul cu Rusia, aceste muniții sunt folosite intensiv de forţele ucrainene. Drept urmare, o decizie cu privire la completarea stocurilor de muniție și armament ar putea fi luată la summitul NATO planificat în iulie, în Lituania, afirmă Reuters.Capacitățile militare sunt reduse
Războiul a evidenţiat şi reducerea capacității industriale pentru război. Multe linii de fabricaţie au dispărut din cauză că guvernele au făcut comenzi tot mai mici, iar miniștrii aliați ai apărării vor discuta această problemă la Bruxelles, înainte de Conferinţa de Securitate de la Munchen.SUA şi Franţa fac presiuni asupra firmelor de armament, în vederea creşterii producţiei. Washingtonul și-a propus să crească producția lunară la 90.000 de proiectile de artilerie, de la 14.000, scria luna trecută cotidianul New York Times.Statele Unite au asigurat Kievului armament în valoare de circa 30 de miliarde de dolari, inclusiv peste un milion de proiectile de 155 mm, conform Departamentului de Stat şi Pentagonului.Franța trece la producția de război
Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a dispus furnizorilor militari să prezinte o strategie pentru „economia de război”. Se dorește accelerarea producţiei pentru toate categoriile, de la muniţii la obuziere. Anul acesta, guvernul de la Paris a comandat muniţii de circa două miliarde de euro.Economia de război începe să dea roade. Ciclul de producţie pentru muniţii a început se reduce, de la nouă luni la trei, afirmă surse militare. Obuzierele Caesar, pentru fabricarea cărora erau necesari doi ani, se produc acum în 18 luni.Un acord între Franţa şi Australia asigură furnizarea de către guvernul de la Canberra a pulberii pe care francezii nu o produc şi de care au nevoie pentru proiectilele de 155 mm. Câteva mii de astfel de proiectile vor fi trimise Ucrainei până la sfârşitul lui martie.Germania, codașa producție de armament și muniție
În Germania, cancelarul Olaf Scholz a anunţat un fond special de 100 de miliarde de euro pentru modernizarea armatei, însă a făcut puține progrese în înlocuirea armelor şi muniţiilor trimise ucrainenilor.„Până la sfârşitul anului trecut, nu am primit nicio comandă semnificativă. Deşi există fondul special de 100 de miliarde de euro, am văzut un minister al apărării care a gestionat deficitele pe tot parcursul lui 2022. Nu au fost destui bani pentru achiziţia de muniţii, nici în fondul special, nici în bugetul apărării”, a afirmat Hans Christoph Atzpodien, liderul Asociaţiei Industriei Germane de Securitate şi Apărare.Unele firme germane de armament se pregătesc pentru producția de război. Rheinmetall, producător al tunului de 120 mm pentru tancurile Leopard 2, afirmă că poate creşte producţia de proiectile de artilerie de 155 mm de la 60.000 – 70.000 de bucăţi, la 450.000-500-000 anual. Compania negociază şi cu americanii de la Lockheed Martin, care produc lansatoarele de rachete HIMARS, în vederea înfiinţării unei linii de producţie în Germania.Marea Britanie își reface greu stocurile
Chiar şi în Regatul Unit, unul din cei mai mari furnizori ai Ucrainei, armele livrate nu au fost înlocuite. purtător de cuvânt al Ministerului Apărării de la Londra a susţinut că se fac deja eforturi pentru înlocuirea rapidă a tunurilor AS90.Eforturile de creştere a producţiei de armament sunt îngreunate de penuria mondială de semiconductori, insuficienţa anumitor materii prime şi dificultatea de a găsi personal înalt calificat.Va mai dura însă până la completarea stocurilor, iar oficialii NATO sunt sceptici cu privire la creșterea stocurilor într-un timp foarte scurt.„Nu cred neapărat că în următorul an inventarele noastre vor creşte masiv. Orice stocuri suplimentare de care vom dispune vor pleca spre Ucraina”, au precizat sursele citate de Reuters.