Fostul deputat PNL Marin Anton a cerut joi incetarea procesului penal ca urmare a intervenirii prescriptiei. El a fost condamnat pe fond la 5 ani de inchisoare cu executare pentru o mita de 5,3 milioane de euro.
Curtea de Apel Bucuresti va pronunta decizia definitiva in dosarul lui Marin Anton pe data de 9 februarie.
Procurorii DNA au cerut, initial, suspendarea procesului lui Marin Anton pana la pronuntarea de catre magistratii Curtii de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) a deciziei cu privire la „riscul de impunitate” pe care il creeaza hotararea Curtii Constitutionale pe tema prescriptiei.
Marin Anton, fost deputat PNL, UNPR si PMP, a fost condamnat, in septembrie 2021, de Tribunalul Bucuresti la cinci ani inchisoare cu executare, el fiind acuzat ca a primit in anul 2009, pe cand era secretar de stat in Ministerul Transporturilor, o mita de 5,3 milioane euro de la reprezentantul unei companii italiene pentru acordarea unui contract de realizare a noului terminal de la Aeroportul Otopeni.
De asemenea, instanta a dispus ca lui Marin Anton sa-i fie confiscata suma de 22.760.654 lei.
Marin Anton, fost deputat PNL de Giurgiu si fost secretar de stat si vicepresedinte al Consiliului Tehnico – Economic in cadrul Ministerului Transporturilor si Infrastructurii, ce avea in coordonare activitatea Companiei Nationale ”Aeroportul International Henri Coanda – Bucuresti” SA Otopeni, a fost trimis in judecata de DNA in decembrie 2017 pentru luare de mita.
Conform procurorilor, in 2009 se afla in derulare un contract modernizare a Aeroportului International Henri Coanda, in cadrul caruia incepuse proiectarea unui nou terminal. Statutul tarii noastre de membru al UE, precum si perspectiva aderarii la spatiul Schengen impunea o reactualizare a obiectivului de investitii, concomitent cu aprobarea, la nivelul Ministerului Transporturilor, a unor indicatori tehnico-economici actualizati.
Compania internationala care avea de executat lucrarile la noul terminal predase proiectul si intreaga documentatie catre beneficiar – Compania Nationala Aeroporturi Bucuresti (C.N.A.I.B.) la finalul anului 2008 si urma ca aceasta din urma sa se ocupe de obtinerea avizelor si aprobarilor necesare demararii lucrarilor. Cu toate ca C.N.A.I.B. a inaintat solicitarea de aprobare a noilor indicatori tehnico-economici inca de la inceputul lunii februarie 2009, pana in luna iunie 2009 la Ministerul Transporturilor nu se luase inca vreo decizie, iar din cauza lipsei de finantare, lucrarile pe santierul Otopeni stagnau.
In acest context, in perioada iunie – noiembrie 2009, Marin Anton a acceptat promisiunea si ulterior, a primit, de la reprezentantul filialei din Romania a companiei internationale care avea in executare contractul de modernizare la aeroportul Otopeni (martor in cauza), suma totala de 22.760.654 lei (aproximativ 5,3 milioane euro la cursul de schimb din acea perioada), ce reprezenta un comision de 3,5% din valoarea cu care urma sa se suplimenteze contractul de executie a lucrarilor. Banii respectivi au fost primiti de fostul secretar de stat pentru a aviza, in perioada 15 iunie – 17 iulie 2009, documentatia privind obiectivul de investitii “Dezvoltare si Modernizare Aeroport International Bucuresti – Otopeni (…)”, nota de fundamentare si proiectul de hotarare de guvern privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici reactualizati ai obiectivului de investitii mentionat mai sus, precum si aprobarea continuarii lucrarilor si a finantarii obiectivului respectiv.
Ca urmare a acestor demersuri, proiectul de hotarare de guvern a fost adoptat, fiind emisa Hotararea de Guvern nr. 852/2009, act administrativ necesar pentru incheierea actului aditional nr. 10 din data de 21.08.2009 la contractul din data de 30.04.1992 pentru Dezvoltarea si Modernizarea Aeroportului International Bucuresti – Otopeni, avand ca parti Compania Nationala Aeroportul International Henri Coanda – Bucuresti si societatea omului de afaceri. Banii au fost primiti de Marin Anton prin intermediul unei societati comerciale unde acesta avea calitatea de asociat.
„Marin Anton a fost ajutat de Adrian Mihai Ionescu, care, in luna iunie 2009, cu ocazia unei intalniri pe care acesta din urma a avut-o cu reprezentantul companiei internationale, i-a specificat acestuia “pretentiile” primului inculpat, precum si modalitatea de remitere a banilor. Astfel, intre compania internationala si societatea controlata de inculpatul Anton Marin a fost incheiat un contract de subantrepriza, suma de 22.760.654 lei fiind achitata prin transfer bancar, in perioada 23 iulie – 20 noiembrie 2009, si reprezenta contravaloarea unor lucrari de organizare santier care nu au fost executate in realitate. Suma de bani obtinuta in modalitatea de mai sus a fost folosita in interesul firmei unde inculpatul Anton Marin era asociat”, noteaza procurorii
DNA a dispus instituirea sechestrului asupra mai multor imobile ale fostului secretar de stat, iar dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Bucuresti.