Rusia insistă de un an de zile că a rezistat măsurilor punitive adoptate de Occident în reacţie la invazia sa din Ucraina, citând ca dovadă rezistenţa rublei, care, după ce s-a prăbuşit în urma ofensivei, s-a apreciat considerabil în timpul verii şi toamnei, întărită în special de creşterea preţurilor petrolului.
Dar, după un an de sancţiuni şi în condiţiile în care Europa a renunţat în mare parte la gazul rusesc şi a impus un plafon preţului de achiziţionare a petrolului rusesc, perspectivele economiei ruseşti sunt mai sumbre, Vladimir Putin însuşi declarând săptămâna trecută că se aşteaptă la consecinţe „negative”.
Ministrul rus de finanţe, Anton Siluanov, a încercat să-i asigure pe ruşi că rubla evoluează în concordanţă cu piaţa şi că se aşteaptă ca aceasta să se întărească odată cu creşterea preţurilor petrolului rusesc. „Acesta este un semnal că în ţară vor intra mai multe valute. Prin urmare, acest lucru va duce la o tendinţă de întărire a rublei”, a explicat el săptămâna aceasta.
De când armata lui Vladimir Putin a intrat în Ucraina, în urmă cu un an, valoarea rublei a fost extrem de volatilă, bătând recorduri de putere şi slăbiciune în diferite momente.
Rusia a impus restricţii valutare severe în ţară pentru a-şi apăra moneda şi pentru a forţa cumpărătorii occidentali de gaz rusesc să plătească în ruble.
„Pe termen lung, această volatilitate a rublei slăbeşte rolul său pentru plăţi şi economii: agenţii economici se vor confrunta cu costuri sporite şi îşi vor întârzia investiţiile”, afirmă T he Bell , o publicaţie economică rusă independentă, clasificată drept „agent străin” de către autorităţi.
