Presa ucraineană relatează că 13 slujitori ai Bisericii Ortodoxe Ucrainene, subordonate canonic până în primăvara anului trecut Patriarhiei de la Moscova, au rămas fără cetățenie ucraineană. Astfel, aceștia riscă să fie deportați în orice moment.
Astfel, decretul de retragere a cetățeniei care îi vizează pe cei 13 slujitori ai Bisericii Ortodoxe Ucrainene a fost semnat de președintele Volodimir Zelenski în data de 28 decembrie 2022, dar nu a fost publicat oficial.
În schimb, informația a fost însă transmisă Serviciului de Stat de Migrație, iar oamenii bisericii ar putea fi deportați din Ucraina, conform informațiilor publicate de lb.ua, care citează surse din administrația prezidențială.

Persoanele care au rămas fără cetățenie sunt mitropoliți, vicari, arhiepiscopi, episcopi și protoierei
În acest sens, publicația menționează că persoanele care au rămas fără cetățenie ucraineană sunt mitropoliți, vicari, arhiepiscopi, episcopi și protoierei ai Bisericii Ortodoxe Ucrainene, care s-a desprins canonic de Moscova după invadarea Ucrainei de către Rusia.
De asemenea, i-a fost retrasă cetățenia și Mitropolitului Meletie al Cernăuților și Bucovinei. În urma perchezițiilor realizate de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) la Eparhia Cernăuțiului și Bucovinei, au fost găsite dovezi ale deținerii cetățeniei ruse de către mitropolitul Meletie, scrie presa ucraineană.

La rândul său, mitropolitul Meletie, născut în Rusia, a respins, în timpul unei predici din 27 noiembrie 2022, acuzațiile SBU. Acesta a comparat percheziția cu operațiunile serviciilor secrete desfășurate în Coreea de Nord, susținând că autoritățile și-au bătut joc din el și de fețele bisericești, intrând pe teritoriul mitropoliei și în Biserica Sfântul Nicolae, construită în perioada administrației române, în 1937, la 7 dimineața, când oamenii dormeau.
Retragerea cetățeniei ucrainene a avut loc după ce Mitropolitul Meletie și alți 6 ierarhi ai bisericii din alte regiuni au fost incluși în lista de sancțiuni a Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei. Fețele bisericești față de care statul ucrainean a aplicat sancțiuni nu pot să-și deschidă conturi, să fie proprietari de bunuri, acțiuni, să desfășoare operațiuni financiar-economice pe teritoriul Ucrainei.

Cererile pentru obţinerea cetăţeniei au explodat în urma războiului
În altă ordine de idei, amintim că cererile pentru obţinerea cetăţeniei Republicii Moldova au explodat după războiul din Ucraina. După ce Rusia a invadat Ucraina, la finalul lunii februarie 2022, în Republica Moldova a fost constatată, pe parcursul anului trecut, o creștere importantă a cererilor de dobândire a cetățeniei statului.
Din datele oficiale de la Agenția Servicii Publice (ASP), numărul cererilor pentru cetățenie a ajuns la aproximativ 10.700 în anul 2022, cu 3.600 mai mult față de 2021, transmite Radio Moldova.
În urma acestui aflux de cereri pentru dobândirea cetăţeniei, autorităţile moldovene au decis ca cei interesați de cetățenia Republicii Moldova să poată depună cererea în toate centrele multifuncționale de peste Prut și în municipiul Chișinău.