Home Blog Page 4

MITĂ CU TERMOFICAREA: Clujenii scot din buzunare 1 milion euro pentru subvențiile firmei de termoficare a administrației locale

0

Astăzi, în cadrul ședinței de consiliu local a Primăriei Cluj Napoca se va vota subvenționarea Termoficare Napoca S.A., firma administrației locale, cu suma de 5 milioane de lei. Azi mâine OSĂ aflăm dintr-un material publicitar (dar nemarcat ca atare) că Termoficare Napoca SA este cea mai eficientă firmă de termoficare ale 20-lea an la rând din România. Cele 5 milioane de lei, oricum am lua-o, ajutor pentru cazuri sociale șamd, sunt, de fapt un fel de mită electorală mascată. Mai ales în Cluj-Napoca, oraș în care viața este cu 25% mai scumpă ca în alte orașe, din cauza Urbansimului de Cumetrie, ”antoaldelor” de tot fel șamd. E un fel de: eu te sărăcesc, eu de subvenționez.

”Decontul preliminar pentru calculul compensației pentru trimestrul III al anului 2022 este în valoare de 9.379.602 lei. În anul 2022, compensația aferentă trimestrului I a fost în valoare de 1.463.910 lei, sumă care a fost achitată în aprilie. Compensația aferentă trimestrului II a fost în valoare de 6.864.992 lei și a fost achitată în august.

Aceste sume s-au încadrat în prevederile bugetare. Pentru trimestrul III al al anului 2022, compensația solicitată este în sumă de 9.379.602 lei. Raportul asupra compensației pentru acoperirea pierderilor induse de prestarea serviciilor publice de producție, transport, distribuție și furnizare a energiei termice pentru populație în sisteme centralizate este însoțit de decontul preliminar pentru calculul compensației.

În vederea încadrării în bugetul local pe anul 2022, din suma de 9,3 milioane de lei solicitată de către societatea Termoficare Napoca SA pentru compensația aferentă trimestrului III, suma care poate fi asigurată din bugetul local este 5.000.000 lei”, se arată în hotărârea de consiliu ce va fi supusă aprobării.

 

FBI investighează un atac armat în North Carolina vizând o reţea electrică în comitatul Moore

0

Niciun motiv şi niciun suspect nu a fost anunţat în urma acestui atac, sâmbătă seara, despre care poliţia afirmă că este intenţionat.

Aproximativ 35.000 de locuitori din comitatul Moore au rămas fără curent, iar repararea pagubelor ar putea dura câteva zile, au anunţat autorităţile.

Toate şcolile din comitat erau închise luni şi s-a declarat starea de urgenţă.

Prin declaarea stării de urgenţă s-a impus o interdicţie de circulaţie pe timpul nopţii, de duminică noaptea şi până luni dimineaţa.

”Persoana sau persoanele care au făcut asta ştiau exact ceea ce făceau”, a acuzat într-o conferinţă de presă, duminică, şeriful Ronnie Fields.

”Nu avem nicio idee ce ce (au atacat) comitatul Moore”, a declarat el.

FBI cooperează cu autorităţile locale pentru a găsi vinovatul. Cineva a oprit şi ”a tras cu arma în substaţie, la fel ca la cealaltă”, a acuzat el.

”Nu a făcut-o la întâmplare”, a declarat şeriful.

Restabilirea alimentării cu energie electrică ar putea dura până joi, potrivit autorităţilor, din cauza un or pagube importante.

Iniţial, 45.000 de persoane au fost afectate de pana de curent.

”Este vorba despre reparaţii destul de sofisticate, cu echipament destul de voluminos şi vrem ca locuitorii să fie pregătiţi”, a anunţat într-o conferinţă de presă un purtător de cuvânt al companiei locale Duke Energy, Jeff Brooks.

Un reprezentant al pompierilor, Mike Cameron, a anunţat că au avut loc mai multe accidente rutiere când s-a întreruot curentul, inclusiv o tamponare între patru vehicule. ”Accidentul a avut loc din cauză că semafoarele s-au oprit”, a declarat el publicaţiei locale Charlotte Observer.

Un spital imporrant a fost nevoit să folosească generatoare.

Temperatura a scăzut la zero grade Celsius luni, iar comitatul a deschis în noaptea de duminică spre luni un adăpost de urgenţă într-un complex sportiv.

Era neclat cât timp vor rămâne închise şcolile, iar autorităţile au anunţat că decizii cu privire la redeschiderea acestora urmează să fie luate de pe o zi pe alta.

Şeriful Fields a fost nevoit să reacţioneze în urma unor zvonuri pe reţele de socializare, potrivit cărora acest act de vandalism a avut loc cu copul de a împioedica desfăşurarea unui spactacol drag queen.

Investigaţiile ”nu au fost în măsură să facă vreo legătură cu vreun spectacol drag queen”, a declarat el.

Un spectacol drag queen era programat sâmbătă seara cam în momentul în care s-a luat curentul.

”Un atac ca acesta vizând o infrastructură critică este o infracţiune intenţionată gravă şi mă aştept ca autorităţile statale şi federaşe să investigheze aprofundat şi să-i aducă pe cei vinovaţi în faţa justiţiei”, sublinia, citat într-un comunicat, guvernatorul statului North Carolina, Roy Cooper.

Virgil Popescu: Nu punem nicio taxă!/ Cei de la USR şi AUR au trunchiat adevărul pentru a stârni, din nou, furia mai multor români

0

”Nu punem nicio taxă! Regret că în goana asiduă după faimă şi potenţiale voturi unii alimentează ura, propagând doar un singur punct de vedere şi acela fiind eronat. Prin aşa zisa taxă, care de fapt nu există, cei de la USR şi AUR au trunchiat adevărul pentru a stârni, din nou, furia mai multor români, care, pe bună dreptate, nu au nici datoria, nici timpul necesar, să facă analiză pe text de tehnică legislativă”, a scris, pe Facebook, Virgil Popescu.

El a adăugat că a primit ameninţări şi jigniri, făcând însă apel la români să ”sancţioneze aceste comportamente deviante”.

”Libertatea de exprimare este uneori greşit înţeleasă, drept urmare, din păcate, mulţi dintre cei care au luat pe nemestecate informaţia îmi doresc moartea şi mă «gratulează» cu cele mai vulgare invective. Oare aşa arată România noastră? Asta numim «patriotism»? Nu e nevoie să fiu simpatic pentru toată lumea, dar mi-aş dori să trăim într-o ţară în care să nu primesc constant ameninţări cu moartea. Sunt un om al dialogului, al soluţiilor şi niciodată nu voi putea accepta orice abatere de la regulile de bun simţ, de la încălcarea drepturilor fundamentale ale fiinţei umane. De aceea fac un apel către toţi românii: să sancţioneze aceste comportamente deviante, prin puterea pe care o deţin: aceea de a decide prin vot cine îi reprezintă”, a arătat Virgil Popescu.

Anterior,  ministrul Energiei, Virgil Popescu a declarat, într-o conferinţă de presă, că infirmă categoric existenţa unei taxe pentru prosumatori, că Ministerul Energiei nu va susţine niciodată înfiinţarea unei taxe, iar faptul că se spune că se introduce o taxă este un fake news.

Ministrul Antreprenoriatului şi Turismului: Am iniţiat o Ordonanţă pentru majorarea salariilor în agenţii, a fost avizată din păcate negativ de către ministerul Finanţelor şi Muncii / Am încercat să organizăm concursuri însă nu s-a prezentat nimeni

0

”Deja am început un proces în cursul anului 2023, a fost o cerinţă expresă a premierului, în perspectiva anului 2023 ne-am propus o reducere de personal de minimum 10%, Noi suntem într-un proces de reorganizare la minister, două departamente au fost preluate de o agenţie nou înfiinţată”, a spus ministrul, precizând că la minister vor rămâne două departamente mari, mediul de afaceri şi turismul, astfel că, din 586 de persoane, vor rămâne 379 de posturi.

Cadariu a precizat că departamentele vor fi preluate în totalitate, cu buget şi personal, iar din ce va rămâne la minister, din cele 379 de posturi va fi o reducere de 10% cu condiţia să rămână funcţionali, pentru că sunt multe programe în derulare.

Daniel Cadariu s-a referit la agenţiile din teritoriu, arătând că ministerul are 9 astfel de agenţii teritoriale, conform organigramei, cu aproximativ 230 de posturi, din care mai sunt ocupate doar 160.

”Avem foarte multe plecări, din păcate, aceste agenţii, cele care în ultimul an şi jumătate au gestionat contracte şi cereri de finanţare, peste 180.000 de cereri , depăşind 2 miliarde de euro, au salarii foarte mici, personalul de execuţie are salarii între 2.500 şi 3.500 de lei. Din păcate, legislativ nu putem mări, în ultimele şase luni când am constatat această realitate, încercăm să găsim o soluţie legislativă, o excepţie de la lege”, a spus Cadariu. 

Ministrul Antreprenoriatului şi Turismului a afirmat că a avut iniţiativă legislativă iniţiativă, o ordonanţă care a fost avizată din păcate negativ de către ministerul Finanţelor şi ministerul Muncii. ”În condiţiile acestea, am încercat să organizăm concursuri pentru a completa posturile, însă nu s-a prezentat nimeni, răspunderea este foarte mare. Riscăm programe întregi şi cele în monitorizare şi cele în implementare să fie blocate, am semnalat acest lucru”, a mai spus ministrul.

Cadariu a mai afirmat că în cadrul discuţiilor privind bugetul pe 2023, a redepus ordonanţa, şi mizează şi pe o reducere de personal la nivelul întregului minister.

”Reducem şi personalul acolo unde e necesar”, a spus el, adăugând că salariile în agenţii ar trebui să ajungă la 5.000 de lei,  6.000 de lei netul, în funcţie de nivelul de muncă.

”Ne-am luat angajamentul, în afara de recucerea de posturi la nivel central, că nu vom depăşi sumele alocate prin bogetul pe 2023, dacă e cazul, să mai facem reduceri din aparatul central pentru a rezolva problema celor din agenţii”, a spus Cadariu.

 

Restricţiile privind cantitatea de lichide din bagajele de mână, eliminate şi la Aeroportul Internaţional din Timişoara/ Nici aparatele electronice nu mai trebuie scoase pentru verificare

0

Reprezentanţii Aeroportului Internaţional ”Traian Vuia” din Timişoara anunţă că se ridică restricţiile referitoare la lichidele din bagajele de mână şi nici electronicele nu vor mai fi scoase la verificare.

”Aeroportul Internaţional Timişoara «Traian Vuia» se alătură aeroporturilor în care controlul de securitate devine mult mai rapid şi mai simplu, fiind eliminată restricţia referitoare la cantitatea de lichide, aerosoli şi geluri care depăşesc 100 de mililitri. Pasagerii vor scăpa de stresul de a pune recipientele în pungi de plastic pentru scanare separată de bagajul de mână. Acelaşi lucru va fi valabil şi pentru electronice, laptopurile şi accesoriile acestora urmând să treacă prin scanere fără să mai fie obligatorie scoaterea lor din bagaj. Implementarea acestui sistem modern de control de securitate a fost posibilă în urma achiziţionării celor mai noi echipamente de specialitate prin accesarea unei finanţări nerambursabile obţinute prin Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020”, se arată într-un comunicat de presă transmis, luni, de reprezentanţii aeroportului.

Operaţionalizarea sistemului de scanare a fost realizată prin cooperarea Aeroportului Internaţional Timişoara cu Brigada Antitero din cadrul Serviciului Român de Informaţii şi cu Autoritatea Aeronautică Civilă Română.

Potrivit sursei citate, cel mai important câştig este reducerea timpului de procesare a pasagerilor la efectuarea controlului de securitate.

”Această informaţie este cu siguranţă o veste bună pentru majoritatea pasagerilor care călătoresc de la Timişoara spre alte destinaţii. Totuşi e bine ca aceştia să aibă în vedere şi faptul că aceste reguli valabile de astăzi pe AIT TV nu se aplică în orice aeroport pe care urmează să ajungă. O măsură eficientă care să-i scutească de complicaţii este verificarea condiţiilor de securitate din aeroporturile spre care zboară, cu suportul companiilor aeriene prin care achiziţionează biletele de călătorie”, au precizat reprezentanţii aeroportului din Timişoara.

În luna iunie,  Aeroportul Internaţional Cluj anunţa că este primul din ţară şi printre puţinele din Europa unde pasagerii nu mai trebuie să scoată lichidele şi aparatele electronice din bagajele de mână la controlul de securitate, după achiziţionarea de echipamente performante, în cadrul unui proiect european. Controlul de securitate este realizat de Brigada Antitero a SRI.

Companiile de Utilităţi din Energie solicită autorităţilor măsuri de finanţare concrete şi rapide, care ar permite scăderea presiunii deficitului de lichidităţi pentru furnizorii de energie în 2022, deficit care se adânceşte în perioada sezonului rece

0

”Creşterea cantităţilor de energie furnizate în perioada sezonului rece, valoarea mare a sumelor achitate în avans de furnizori şi caracterul lor vital în fluxurile de numerar ale acestora impun măsuri de finanţare concrete şi rapide, care să permită o scădere a presiunii deficitului de lichidităţi la nivelul furnizorilor de energie, în anul 2022”, arată ACUE.

Valoarea plafonului maxim de decontare de 1.300 de lei/MWh este dovedită nerealistă de tranzacţiile de pe piaţa angro şi reprezintă o problemă critică pentru finanţarea achiziţiilor de energie, după data de 1 septembrie 2022.

„Modificarea termenului de plată de la 10 la 30 de zile adânceşte riscurile privind siguranţa aprovizionării cu energie în perioada sezonului rece. Orice improvizaţie legislativă/administrativă creează un risc suplimentar, într-o situaţie deja dezechilibrată. Solicităm instituţiilor responsabile să îşi respecte propriile angajamente, în termenul prevăzut de cadrul legal în vigoare”, arată Daniela Dărăban, director executiv Federaţia ACUE.

În condiţiile în care costul real nu este recunoscut pentru calculul valorii medii a preţului de achiziţie, furnizorii vor avea dificultăţi în a achiziţiona energia peste preţul de 1.300 lei/MWh. În lipsa posibilităţii de achiziţie, încheierea/reînnoirea contractelor cu clienţii finali va fi blocată.

“Atunci când aplică intervenţii publice pentru stabilirea preţurilor de furnizare a energiei electrice, autorităţile pot stabili, în mod excepţional şi temporar, un preţ pentru furnizarea de energie electrică sub nivelul costurilor, sub rezerva compensării pentru furnizarea la preţuri sub nivelul costurilor.” Daniela Dărăban, director executiv Federaţia ACUE.

Pentru a evita orice potenţial risc de asigurare a continuităţii în aprovizionare, ACUE susţine necesitatea adoptării cu urgenţă a unui mod transparent de calcul a plafonului maxim de decontare.

Un alt aspect vizează modificările aduse schemei de sprijin pentru consumatorii de energie. Începând cu 1 ianuarie 2023, furnizorii de energie electrică au obligaţia să aplice un preţ final plafonat, potrivit categoriei în care clientul susţine că se încadrează, pe baza unei declaraţii pe proprie răspundere a solicitantului, fără a avea însă niciun fel de instrument de verificare şi fără a fi în măsură să refuze acordarea acestei facilităţi.

În acest context, ACUE consideră că sunt necesare clarificări în ceea ce priveşte mecanismul de implementare a schemei de sprijin, fie prin verificarea declaraţiilor pe proprie răspundere înaintate de către beneficiari, astfel încât facilităţile în discuţie să fie acordate numai după efectuarea verificărilor necesare de către autoritatea competentă desemnată, fie prin asumarea integrală de către furnizorul de ajutor, în cazul de faţă Ministerul Energiei şi Ministerul Muncii prin ANPIS, a obligaţiei privind recuperarea sumelor acordate clienţilor ale căror declaraţii pe propria răspundere nu corespund realităţii.

”Solicităm autorităţilor responsabile atât la nivel naţional, cât şi local să sprijine activ informarea clienţilor beneficiari în ceea ce priveşte obligaţia depunerii unei declaraţii pe propria răspundere”, arată ACUE.

ACUE este Federaţia Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie, are 22 de membri, printre care se numără grupuri importante din domeniul energiei electrice şi gazelor naturale, cu un număr total de 22.000 de angajaţi şi cu o cifră de afaceri anuală de peste 5,5 miliarde de euro.

 

 

O rachetă rusească a fost descoperită într-o livadă din Republica Moldova, la câteva zile după prelungirea stării de urgență

0

Potrivit primelor informații de luni, 5 noiembrie 2022, o rachetă rusească a fost descoperită într-o livadă din Republica Moldova.

Potrivit primelor informații de luni, 5 noiembrie 2022, o rachetă rusească a fost descoperită într-o livadă din Republica Moldova.

O rachetă rusească a fost descoperită într-o livadă din Republica Moldova, la câteva zile după prelungirea stării de urgență.

Ministerul moldovean de Interne a raportat că o rachetă a fost descoperită de poliția de frontieră în apropierea orașului Briceni din Republica Moldova.

„Cu puțin timp în urmă, în apropiere de orașul Briceni, într-o livadă, a fost descoperită o rachetă”, se arată într-o declarație pe Facebook.

„Obiectul exploziv a fost descoperit de o patrulă a poliției de frontieră, care, din cauza bombardamentelor rusești de astăzi, și-au intensificat atenția”.

Oficialul moldovean a adăugat: „În conformitate cu planurile de acțiune ale MAI, polițiștii de frontieră au intensificat patrulările și au ridicat nivelul de atenție în zona inspectoratelor Briceni și Ocni ctora”.

„La acest moment, zona în care a fost descoperită racheta a fost izolată de către polițiștii de patrulare și poliția de frontieră. La fața locului sunt așteptate serviciile specializate ale Ministerului de Interne, Bombteh și IGSU.”

Autoritățile moldovene au ridicat gradul de alertă în zona comisariatelor Briceni şi Ocniţa. În acest moment, zona în care a fost descoperită racheta a fost izolată de patrule ale poliţiei de frontieră și locale. La faţa locului sunt aşteptate serviciile specializate ale Ministerului de Interne.

Nu există momentan date referitoare la proveniența rachetei.

La fel ca și în cazul evenimentelor recente din Polonia, primele rapoarte sugerează că „racheta” ar putea fi de fapt o parte a unei rachete de apărare antiaeriană ucraineană, după cum a raportat Michael A. Horowitz, citat de media externă.

Poliția este și acum la fața locului.

Această știre vine în contextul în care atacurile rusești au fost intensificate în Ucraina la 5 decembrie.

După cum s-a menționat, Moldova a sporit recent starea de urgență în țară din cauza războiului dintre Rusia și Ucraina.

Vineri, 2 decembrie 2022, prim-ministrul Republicii Moldova a anunțat că actuala stare de urgență din Republica Moldova este prelungită cu încă 60 de zile.

Vezi articolul original O rachetă rusească a fost descoperită într-o livadă din Republica Moldova, la câteva zile după prelungirea stării de urgențăExpressPress

Liviu Dragnea e în stare de șoc! Decizia luată chiar acum de judecători. Este informația momentului în România

0

Fostul președinte al PSD Liviu Dragnea se aștepta la o decizie favorabilă din partea Înaltei Curți de Casație și Justiție, însă magistrații i-au respins fostului lider politic contestația în anulare depusă. Decizia magistraților în acest caz este definitivă.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins, luni, contestaţia în anulare a fostului lider PSD, Liviu Dragnea, la condamnarea sa de trei ani şi şase luni de închisoare în dosarul angajărilor fictive de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Teleorman, iar decizia instanţei este definitivă.

Contestația lui Liviu Dragnea, respinsă de ICCJ

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a anunţat, luni, că a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de Liviu Dragnea, împotriva deciziei penale nr. 142 din data de 27 mai 2019 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul de 5 Judecători, în dosarul nr. 2401/1/2018. Instanţa a decis ca Dragnea să achite suma de 200 de lei reprezentând cheltuieli judiciare. Decizia magistraţilor este definitivă.

Liderul PSD Liviu Dragnea a fost condamnat în data de 27 mai 2019, de magistraţii ICCJ, la trei ani şi şase luni de închisoare cu executare în dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman.
El a fost liberat condiţionat pe data de 15 iulie 2021.

Liviu Dragnea, acuzat de constituirea unui grup infracțional organizat

„În cursul anului 2001, după obținerea funcției de președinte al consiliului județean Teleorman, Liviu Nicolae Dragnea a inițiat în calitate de lider constituirea unui grup infracțional organizat, structurat pe două paliere, respectiv un palier format din funcționari publici și un palier format din persoane din zona mediului de afaceri privat, structură care a funcționat până în noiembrie 2017 cu scopul obținerii, în mod fraudulos, a fondurilor publice, naționale și din bugetul Uniunii Europene prin comiterea unor infracțiuni care se circumscriu elementelor de tipicitate ale infracțiunilor de abuz în serviciu, folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, evaziune fiscală, spălarea banilor și folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații dacă sunt săvârșite în scopul obținerii de foloase necuvenite.

Principiul de funcționare al grupului presupunea că Liviu Nicolae Dragnea controlează și decide pe ambele paliere, funcționarii publici acționând în interesul mediului privat, în detrimentul interesului public”, este scris în rechizitoriu.

Vezi articolul original Liviu Dragnea e în stare de șoc! Decizia luată chiar acum de judecători. Este informația momentului în RomâniaExpressPress

Comisia Europeană insistă că România, Bulgaria și Croația pot să intre în Schengen. ”Este un mit și este nedrept”

0

Comisia Europeană insistă că România, Bulgaria și Croația îndeplinesc toate condițiile pentru a intra în spațiul Schengen, precizând că ”este un mit și este nedrept” să se spună că includerea lor înseamnă mai puține controale.

Comisia Europeană a subliniat luni că Bulgaria, România şi Croaţia îndeplinesc ”în totalitate toate cerinţele” pentru a fi membre cu drepturi depline ale spaţiului de liberă circulaţie Schengen şi se aşteaptă ca Cei 27 să dea undă verde primirii lor, joi, în pofida faptului că unele ţări se opun, transmite EFE.

Vicepreşedintele pentru promovarea modului de viaţă european Margaritis Schinas le-a transmis, într-o conferinţă de presă, statelor membre care ”se îndoiesc” de evaluarea Comisiei Europene privind eligibilitatea în special a Bulgariei şi României de a intra în Schengen că includerea lor va duce ”în fapt la controale mai multe şi mai bune, nu la mai puţine”.

”Cred că aceasta este o parte a dezbaterii care trebuie să iasă la lumină acum, că se apropie momentul critic al deciziei. Este un mit, şi este nedrept să se proiecteze argumentul că (…) extinderea presupune mai puţine controale. Este vorba despre mai multe controale şi controale mai bune” din punct de vedere calitativ, a insistat Schinas.

Răspunsul Comisiei Europene la rezervele formulate de Austria, Suedia și Țările de Jos

Vicepreşedintele executivului european a răspuns în acest mod la rezervele formulate de Austria şi Suedia la aderarea Bulgariei şi României şi la anunţul Regatului Ţărilor de Jos că va bloca prin veto aderarea Bulgariei, notează EFE.

Schinas a subscris ”în totalitate” la afirmaţia comisarului european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, care a apreciat că cele trei ţări îndeplinesc ”pe deplin” cerinţele pentru a se alătura spaţiului Schengen.

Vezi articolul original Comisia Europeană insistă că România, Bulgaria și Croația pot să intre în Schengen. ”Este un mit și este nedrept”ExpressPress

Cinci ani de la moartea Regelui Mihai I. Severanul a fost nevoit să trăiască jumătate de secol în exil

0

Regelui Mihai I a încetat din viață în 5 decembrie 2017. A devenit rege al României când doar un copil. A fost forțat să abdice în 1947 și a trăit peste 50 de ani în exil. A ținut însă legătura cu românii și a revenit în țară în 2001. A pledat pentru aderarea țării noatre la NATO și Uniunea Europeană.

Regele Mihai I s-a născut la 25 octombrie 1921, la Sinaia, fiind fiul principelui moştenitor Carol şi al Elenei, principesă de Grecia. În urma decesului bunicului său, Ferdinand I, la 20 iulie 1927, Mihai a devenit rege al României la vârsta de 5 ani şi 9 luni, în condiţiile în care prinţul Carol, moştenitor al tronului, renunţase oficial la succesiune.

La 6 iunie 1930, principele Carol a revenit în ţară. Guvernul a preluat puterile şi prerogativele constituţionale şi, în virtutea acestora, l-a detronat pe regele Mihai și l-a proclamat pe Carol rege al României, sub numele de Carol al II-lea. Regele Mihai a redevenit prinţ moştenitor, primind titlul de „Mare Voievod de Alba Iulia”.

A revenit pe tron în 6 septembrie 1940, când avea 19 ani. În 1944 a luat o decizie istorică și anume ieşirea țării noastre din alianţa cu puterile Axei şi imediata încetare a războiului cu Naţiunile Unite. În acelaşi timp, s-a anunţat formarea unui guvern de uniune naţională, care a fost însărcinat cu încheierea păcii.
Regelui Mihai I. Severanul a fost nevoit să trăiască jumătate de secol în exil
Viață în exil

Pe fondul răspândirii comunismului în estul Europei, inclusiv în România, regele Mihai I a a fost forțat să abdice în 30 decembrie 1947. O lună mai târziu, împreună cu regina-mamă Elena, a părăsit România. În acel moment i s-a retras cetățenia română, iar toate bunurile sale au fost confiscate de stat.

În exil, regele Mihai I s-a căsătorit cu Ana, la 10 iunie 1948, în cadrul unei ceremonii oficiate în Palatul Regal din Atena. În final, cuplul regal s-a stabilit în Elveția. Mihai I a păstrat legătura cu românii aflaţi în exil şi s-a adresat ţării prin mesajele de Anul Nou, transmise de la postul de radio Europa Liberă.

În 1992, regele Mihai I, însoţit de regina Ana, a ajuns în România, pentru prima oară după 44 de ani. Vizita cu caracter privat, ce a avut loc în perioada 25-27 aprilie, a fost întreprinsă în urma invitaţiei primite din partea arhiepiscopului Sucevei şi Rădăuţilor, Pimen, de a petrece Sfintele Sărbători de Paşti la Mănăstirea Putna. Au mers, apoi, la Bucureşti şi la Curtea de
2
A revenit în România

În 1997 i-a fost redată cetăţenia română, iar în luna decembrie Regele Mihai I a susţinut un discurs în faţa reprezentanţilor Parlamentului şi Guvernului de la Bucureşti, în care a făcut o trecere în revistă a celor 50 de ani de exil. În următoare perioadă a militat pentru intrarea României în NATO şi UE, vizitând mai multe ţări europene, dar şi Statele Unite ale Americii.

În mai 2001, suveranul s-a reîntors la Palatul Elisabeta din Bucureşti şi, la 1 iunie, la Castelul Săvârşin din judeţul Arad. De asemenea, în vara anului 2008, Castelul Peleş din Sinaia a reintrat oficial în posesia sa.
Regelui Mihai I. Severanul a fost nevoit să trăiască jumătate de secol în exil
În 2 martie 2016, Consiliul Regal transmitea faptul că regele Mihai se retrage din viaţa publică, pe fondul unei stări de sănătate precare, Casa Regală urmând a fi reprezentată în toate acţiunile publice de către principesa Margareta, Custodele Coroanei.

Regele Mihai I a încetat din viaţă la 5 decembrie 2017, la vârsta de 96 de ani, la reşedinţa sa din Elveţia. Sicriul cu trupul neînsufleţit al regelui a fost adus în ţară la 13 decembrie 2017, la bordul unui avion militar. În România a fost decretat doliu național. Regele Mihai I a fost înmormântat la Catedrala Arhiepiscopală şi Regală din Curtea de Argeş, potrivit Agerpres.

Vezi articolul original Cinci ani de la moartea Regelui Mihai I. Severanul a fost nevoit să trăiască jumătate de secol în exilExpressPress