Home Blog Page 2

MOL: Situaţia carburanţilor din Ungaria este critică, este nevoie de creşterea importurilor

0

Furnizorii străini au redus livrările de combustibili către Ungaria de când guvernul a plafonat preţul benzinei şi al motorinei la 480 de forinţi (1,22 dolari) pe litru, în urmă cu un an.

”MOL rămâne dedicat angajamentului de a menţine securitatea aprovizionării cu propriile produse, totuşi asigurarea completă a aprovizionării pe piaţă nu poate fi realizată fără creşterea importurilor de produse în mediul actual”, a spus compania într-un comunicat.

Directorul general al MOL, Gyorgy Bacsa, a adăugat ulterior, într-o declaraţie trimisă prin e-mail, că MOL încearcă să importe mai multe produse de la rafinăria sa din Slovacia, dar ”a atins limitele capacităţilor sale logistice”.

Compania a declarat luni că în weekend s-a confruntat cu un deficit de stocuri de combustibil în aproape întreaga sa reţea de staţii de alimentare, deoarece mulţi oameni au început să cumpere şi să depoziteze din cauza panicii.

Plafonul pentru preţul combustibilului se aplică în prezent şoferilor de vehicule private, vehiculelor agricole şi taxiurilor şi urmează să expire la sfârşitul lunii decembrie.

Guvernul a declarat că va decide dacă va extinde măsura pe baza informaţiilor de la MOL cu privire la posibilitatea companiei de a asigura aprovizionarea.

Guvernul nu a răspuns la întrebările Reuters exprimate luni şi marţi.

MOL a mai spus că a început să intensifice procesarea ţiţeiului la rafinăria sa de la Dunăre şi că se aşteaptă să atingă capacitatea maximă în câteva săptămâni.

Din cauza lucrărilor de întreţinere, rafinăria a funcţionat la 50-55% din capacitate, afectând toate produsele MOL.

 

Asociaţia Pro Infrastructură: Tronsonul 3 al Drumului Expres Craiova-Piteşti are toate şansele să fie finalizat până la sfârşitul lui 2023/ Din păcate, şoferii vor putea folosi doar aproximativ 15 kilometri

0

Potrivit reprezentanţilor Asociaţiei Pro Infrastructură, tronsonul 3 al Drumului Expres Craiova-Piteşti va fi inaugurat în 2023, având 31,75 kilometri, între Valea Mare (Slatina Nord-Est) şi Coloneşti.

”Antreprenorul general, UMB, are un progres bun, fiind «sus» cu aproape toate structurile. Lucrările la terasamente sunt şi ele înaintate, ajunse la cotă în mare parte din traseu. Mai simplu spus, lotul are toate şansele să fie finalizat până la sfârşitul lui 2023, termenul contractual fiind ianuarie 2024, adică 12 luni de proiectare şi 24 de execuţie calculate de la emiterea ordinului de începere din 18.01.2021”, afirmă aceştia.

Ei adaugă însă că, din păcate, şoferii vor putea folosi doar aproximativ 15 kilometri, între nodurile Valea Mare (Slatina) şi Negreni deoarece în capătul de est al lotului, la Coloneşti, nu este nod şi niciun fel de perspectivă pentru o descărcare temporară.

”Într-un scenariu ideal, CNAIR ar putea pune presiune pe constructor, dar şi pe sine (pentru rezolvarea birocraţiei necesare), astfel încât deschiderea să fie până la nodul Albota, aflat pe tronsonul alăturat, care are termen contractual noiembrie 2024”, menţionează reprezentanţii asociaţiei.

 

MIPE: Investiţii pentru trei spitale regionale, cel puţin şapte spitale judeţene noi sau reabilitate, printre obiectivele Programului Sănătate 2021-2027

0

Programul Sănătate 2021 – 2027 (PS), aprobat la sfârşitul lunii noiembrie de Comisia Europeană, dispune de o alocare totală de valoare de 5,8 miliarde de euro ce cuprinde finanţare FSE+ şi FEDR, precum şi o componentă de împrumut de 2 miliarde de euro, realizat prin intermediul Băncii Europene de Investiţii.

”Este pentru prima dată când România beneficiază de un Program de Sănătate care să susţină investiţii masive în infrastructura spitalicească, în servicii medicale de calitate şi în pregătirea personalului medical. Am încercat să avem o abordare integrată a surselor de finanţare şi iată că am ajuns să avem în premieră un program dedicat exclusiv sănătăţii. Cu acest buget vom reconstrui sistemul medical din România, astfel încât românii să beneficieze de condiţii, servicii şi personal de nivelul ţărilor europene cu sisteme publice de sănătate performante. Discutăm de cele trei spitale regionale din Cluj-Napoca, Craiova şi Iaşi, care au un buget de 1,2 miliarde de euro şi, de asemenea, un număr de şapte alte spitale judeţene sau spitale judeţene de urgenţă care vor beneficia de dotarea cu echipamente medicale sau, după caz, vor beneficia de lucrări în ceea ce înseamnă reabilitare, consolidare sau construcţia de noi clădiri. O altă premieră pe care o aduce Programul Sănătate este sprijinirea activităţilor de cercetare în domeniul oncologic şi, de asemenea, marele echipament medical – Ciclotronul – care utilizează protonii pentru tratamentul oncologic al bolnavilor”, a explicat ministrul Marcel Boloş.

În cadrul Programului Sănătate au fost stabilite 7 priorităţi care vizează creşterea capacităţii sistemului de sănătate de a fi mai inclusiv, oferind acces la servicii de calitate şi siguranţă tuturor cetăţenilor.

Peste 800 milioane euro pentru creşterea calităţii serviciilor de asistenţă medicală primară, comunitară, a serviciilor oferite în regim ambulatoriu şi îmbunătăţirea şi consolidarea serviciilor preventive

Investiţiile prevăzute în cadrul acestei priorităţi vizează deficitul de servicii medicale primare şi lipsa de integrare cu serviciile specializate ambulatorii şi spitaliceşti. În mai puţin de jumătate din localităţi există suficienţi medici de familie, 328 de comune nu au medici de familie, iar serviciile de prevenţie oferite în afara programului normal de lucru sunt reduse, chiar inexistente, generând un exces de consultaţii în serviciile de urgenţă şi suprautilizarea serviciilor spitaliceşti.

Rezultatele aşteptate:

300 cabinete medici de familie reabilitate şi dotate;

804.317 persoane care beneficiază de screening;

105 cabinete de asistenţă medicală şcolară/ sănătate orală reabilitate şi dotate şi 25 de unităţi mobile achiziţionate;

41 unităţi mobile achiziţionate pentru programul naţional de vaccinare;

89 ambulatorii  în care se vor implementa programe de screening reabilitate şi dotate;

24 centre de sănătate mintală reabilitate şi dotate;

33 dispensare tuberculoza reabilitate şi dotate;

12.060 persoane formate;

68.500 copii care beneficiază de servicii medicale.

Servicii de reabilitare, paliaţie şi spitalizări pentru boli cronice

Acestei priorităţi îi este alocat un buget de 267,6 milioane euro, cu scopul de a creşte accesul la îngrijirea de calitate pentru condiţia cronică şi degrevarea spitalelor/secţiilor pentru bolnavii acuţi.

Rezultatele aşteptate:

12 unităţi sanitare care furnizează servicii de reabilitare/ recuperare reabilitate şi dotate;

24 unităţi sanitare care furnizează servicii de paliaţie construite/reabilitate şi dotate;

20 spitale publice mici, municipale şi orăşeneşti construite/reabilitate şi dotate;

5.146 persoane formate.

372 de milioane de euro pentru creşterea eficacităţii şi rezilienţei sistemului medical în domenii critice

Potrivit MIPE, această prioritate răspunde necesităţii de a investi în centre de boli genetice şi rare, ceea ce le va permite să păstreze şi/sau să adere la reţelele europene de referinţă şi să acceseze specialişti şi protocoale de diagnosticare şi tratament. În ceea ce priveşte bolile genetice şi rare, punerea în comun a opţiunilor de expertiză la nivelul UE este una dintre principalele posibilităţi de a oferi diagnostic în timp util şi un tratament adecvat.

Rezultatele aşteptate:

2 laboratoare naţionale de referinţă construite/reabilitate şi dotate;

5 laboratoare (regionale) de sănătate publică reabilitate şi dotate;

22 laboratoare de microbiologie din cadrul spitalelor reabilitate şi dotate;

18 unităţi sanitare publice care tratează pacienţi critici (ex. cu patologie vasculară cerebrală acută, politraumă, etc) reabilitate şi dotate;

10 unităţi sanitare publice care tratează pacienţi cardiaci critici reabilitate şi dotate;

2 unităţi sanitare publice care tratează pacienţi critici (ex. mari arşi etc) reabilitate şi dotate;

16 unităţi sanitare publice unde se realizează îngrijirea pacienţilor cu boli rare reabilitate şi dotate;

20.785 persoane formate.

Investiţii în infrastructura spitalicească: 3 spitale regionale şi cel puţin 7 spitale judeţene

Bugetul alocat acestei priorităţi este de 1,25 miliarde de euro pentru construcţia celor 3 spitale regionale de la Iaşi, Cluj, Craiova (faza a II- a), dar şi pentru construcţia şi dotarea 7 spitale judeţene/ judeţene de urgenţă: spitale monospecialitate/centre de transplant acreditate localizate în centre universitare.

Abordări inovative în cercetarea din domeniul medical

Acest tip de investiţii cu un buget alocat de 386 milioane de euro contribuie la dezvoltarea domeniului cercetării prin finanţarea atât a unor operaţiuni predefinite (vaccinuri, combaterea cancerului şi genomică), cât şi a soluţiilor de cercetare cu aplicabilitate în domeniul medical care vor fi selectate prin aplicarea unui mecanism competitiv de selecţie a proiectelor.

Rezultatele aşteptate:

3 operaţiuni strategice de cercetare implementate în domeniile: vaccinuri, combaterea cancerului şi genomică în cadrul cărora se vor crea 118 locuri de muncă, 11 cereri de brevete  si 183 de articole ştiinţifice publicate;

128 IMM-uri sprijinite care vor introduce inovaţii în materie de produse sau procese;

22 locuri de muncă nou create;

22 articole ştiinţifice.

228 de milioane de euro pentru digitalizarea sistemului medical

Această prioritate include investiţii care vizează digitalizarea sistemului de sănătate medical în cadrul a două măsuri: Observatorul naţional pentru date în sănătate (ONDS) şi Dezvoltarea integrată a unor soluţii de e-sănătate.

Măsuri care susţin domeniile oncologie şi transplant

Cu un buget de 570 de milioane de euro, această prioritate este dedicată investiţiilor în domeniile oncologie şi transplant.

Rezultate aşteptate în domeniul oncologiei:

1 centru de excelenţă în protonoterapie construit şi dotat;

2 institute oncologice/ 2 unităţi sanitare publice de interes naţional care diagnostichează şi tratează cancer dotate;

4 unităţi sanitare publice de interes regional/ judeţean care diagnostichează şi tratează cancer dotate;

5 laboratoare de genetică şi de anatomie patologică pentru diagnosticul cancerului dotate;

Institutul de Oncologie Bucureşti – (construcţie şi dotare);

4.724 persoane formate în domeniul oncologiei.

Rezultate aşteptate în domeniul transplantului:

1 unitate care coordonează activitatea de transplant (ANT) construită/reabilitată şi dotată;

2 bănci de multiţesut construite/reabilitate şi dotate;

8 unităţi sanitare acreditate pentru prelevare organe dotate cu sisteme ECMO;

6 centre de transplant dotate cu laboratoare acreditate HLA (laborator de biologie moleculară pentru imunologia transplantului);

2.890 peroane formate în domeniul transplant;

303 campanii de informare/educare/conştientizare;

Un centru de formare în domeniul transplantului dezvoltat;

Institutul Clinic Fundeni – clădire nouă (construcţie şi dotare).

Investiţii în domeniul sănătăţii prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă

Separat de Politica de Coeziune, prin Componenta 12 dedicată sănătăţii, prin Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă vor fi alocate 2,45 miliarde de euro pentru:

Dezvoltarea capacităţii pentru gestionarea fondurilor publice în sănătate (70 mil. euro)

Dezvoltarea capacităţii pentru realizarea investiţiilor în sănătate (30 mil. euro)

Creşterea capacităţii pentru managementul serviciilor şi resurselor umane din sănătate (80 mil. euro)

Investiţii în infrastructura prespitalicească (314 mil. euro);

Infrastructură în infrastructura spitalicească (1,9 mld euro).

Preţul petrolului Brent scade sub 80 de dolari barilul, din cauza unei eventuale ”salve” de creşteri a dobânzilor marilor bănci centrale

0

Preţul petrolului Brent de la Marea Nordului – cu livrare în februarie – a scăzut cu 3,14%, la 80,08 dolari, marţi, către ora 17.00 GMT (19.00, ora României), iar echivalentul său american – WTI cu livrare în ianuarie – a scăzut cu 2,90%, la 74,72 dolari barilul.

Proiectul legii bugetului de stat, făcut public/ Deficitul bugetar este estimat la 4,4% din PIB/ Creşterea economică prevăzută este de 2,8% – DOCUMENT

0

Potrivit proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2023, disponibil , bugetul de stat se stabileşte la venituri în sumă de 275.690,8 milioane lei, iar la cheltuieli în sumă de 596.377,7 milioane lei credite de angajament şi în sumă de 353.640,7 milioane lei credite bugetare, cu un deficit de 77.949,9 milioane lei.

Astfel, deficitul bugetar ESA în anul 2023 este estimat la 4,4% din PIB, urmând ca acesta să ajungă în anul 2026 la 2,9 % din PIB, respectiv o reducere de 1,5 puncte procentuale faţă de anul 2023, încadrându-se la sfârşitul orizontului de prognoză (anul 2024) în prevederile regulamentelor europene.

În document se mai arată că proiectul de buget este configurat pe un cadru economic cu o creştere economică de 2,8% prevăzută pentru anul 2023.

De asemenea, în anul 2023 cheltuielile destinate investiţiilor însumează aprox. 112,1 miliarde lei, reprezentând aproximativ 7,22% în PIB.

Guvernul estimează un deficit bugetar de 68,3 miliarde de lei, în scădere faţă de 80 de miliarde de lei, cât este prognozat pentru anul în curs, potrivit Profit.ro. În 2023, Ministerul Apărării va primi mai multe fonduri de la buget.

Purtătorul de cuvânt al PNL, Ionuţ Stroe, a declarat, luni, în emisiunea Talk News de la Prima News TV, că bugetul de stat pe 2023 va fi public cel mai probabil joi, după şedinţa Guvernului, el arătând că probabil într-o săptămână va trece prin comisia de buget şi prin plenurile reunite ale celor două Camere, astfel că va fi aprobat până în sărbători şi va intra în vigoare din prima zi a anului viitor.

”Bugetul va fi expus public cel mai probabil joi, după şedinţa Guvernului, ştiam că joi se va face. Construcia bugetară în momentul de faţă cuprinde un procent al investiţiilor record pentru România, este anul în care practic ne propunem repornirea motoarelor economiei romîneşti, la capacitate maximă, după atâtea crize prin care am trecut în ultimii ani”, a spus Ionuţ Stroe. 

El a arătat că vor fi reconfirmate aceste creşteri ale investiţiilor, posibil să se ajungă la un procent de 7,4% anul viitor.

Despre o creştere economică de 3%, purtătorul de cuvânt al PNL a spus: ”Eu cred că va fi mai mare, nu pot să vă dau cifre”.

În privinţa calendarului adoptării bugetului, Ionuţ Stroe a afirmat că acesta va merge în Parlament, unde va sta în dezbatere parlamentară atât cât va fi nevoie.

Kosovo va solicita aderarea la Uniunea Europeană până la sfârșitul acestui an

0

Autoritățile de la Priștina au anunțat că Kosovă va solicita aderarea la Uniunea Europeană până la sfârșitul anului 2023. În același timp, aderarea Kosovo la Uniunea Europeană este foarte dificilă, în contextul în care extinderea presupune unanimitatea celor 27 de state membre.

Kosovo va solicita aderarea la Uniunea Europeană până la sfârșitul acestui an

Kosovo va solicita înainte de finele acestui an aderarea la Uniunea Europeană, a anunţat, marţi, 6 decembrie, președintele țării Vjosa Osmani, a relatat agenția de presă dpa, citată de Agerpres.

Kosovo susţine politicile UE în probleme de politică externă şi de securitate

„Voi anunţa acest lucru azi, aici în faţa tuturor liderilor UE (…). Mă aflu aici ca lider al celei mai pro-europene ţări care există”, a evidențiat Osmani, în timpul sosirii sale la Summitul Uniunea Europeană – Balcanii de Vest, care se desfăşoară la Tirana. De asemenea, Kosovo susţine politicile UE în probleme de politică externă şi de securitate, inclusiv prin „alinierea la sancţiunile împotriva Rusiei, precum şi respingerea tuturor influenţelor externe nocive ale unor factori cum sunt Rusia şi China”, a mai adăugat șefa statului Vjosa Osmani. Uniunea Europeană a început deja să negocieze aderarea cu patru din cele şase ţări din Balcanii de Vest (Serbia, Muntenegru, Albania şi Macedonia de Nord), în timp ce Kosovo şi-a anunţat intenţia de a-şi prezenta candidatura la UE înainte de încheierea anului.

Este important de menționat faptul că Cipru, Grecia, România, Slovacia şi Spania nu recunosc independenţa lui kosovo declarată unilateral de Serbia în anul 2008. Din acest motiv aderarea Kosovo la Uniunea Europeană este foarte dificilă, în cadrul unui proces de extindere care presupune unanimitatea Celor 27.

Albania și-a manifestat nemulțumirea față de avizul pozitiv al UE pentru cererea de aderare a Republicii Moldova și Ucraina

Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a afirmat, marţi, 6 decembrie, că viitorul Uniunii Europene va fi „mai sigur şi mai prosper” dacă blocul comunitar acceptă integrarea celor şase ţări din Balcanii de Vest. Summitul Uniunea Europeană – Balcanii de Vest, care se desfăşoară, marţi, 6 decembrie, la Tirana, „va fi o reuniune importantă, o reuniune simbolică, prima dată când organizăm un summit al UE despre Balcanii de Vest aici, într-o ţară din această regiune”, a susținut pentru presă Michel la sosirea la summit, care se desfăşoară în capitala albaneză. Oficialul european a declarat că este „absolut convins că viitorul copiilor noştri va fi mai sigur şi mai prosper cu Balcanii de Vest în UE”, demers pentru care „lucrăm foarte intens pentru a face progrese”. Charles Michel a anunţat că, marţi, 6 decembrie, va fi semnat un acord cu privire la scăderea costurilor suplimentare pentru folosirea telefoanelor mobile în regiune (roaming), „o realizare concretă” pentru companii sau pentru turism şi „un pas important în direcţia corectă”.

Kosova va solicita aderarea la Uniunea Europeană

Președintele Consiliului European a adăugat că sprijinul pe care Uniunea Europeană intenţionează să-l acorde Balcanilor de Vest cu privire la criza energetică declanșată de războiul Rusiei împotriva Ucrainei dovedeşte în plus „angajamentul nostru de a consolida integrarea, de a consolida cooperarea cu regiunea”. Prin desfășurarea summit-ului de la Tirana, UE își propune să facă un gest de apropiere faţă de această regiune, în mod special după tensiunea de la ultima reuniune, din iunie, de la Bruxelles, în cadrul căreia prim-ministrul albanez Edi Rama nu şi-a ascuns nemulţumirea faţă de aprobarea în timp record a candidaturilor Ucrainei şi Republicii Moldova, în contextul în care UE ţinea blocată începerea negocierilor de aderare cu Albania şi Macedonia de Nord.

Vezi articolul original Kosovo va solicita aderarea la Uniunea Europeană până la sfârșitul acestui anExpressPress

Se taie aceste pensii!? Marius Budăi a zis în direct: Legea va fi cât de repede depusă

0

Ministrul Muncii și Solidarității Sociale, Marius Budăi, a anunțat marți, 6 decembrie 2022, că Banca Mondială și Comisia Europeană supervizează eliminarea pensiilor speciale din România.

Banca Mondială și Comisia Europeană supervizează eliminarea pensiilor speciale

Ministrul Muncii și Solidarității Sociale, Marius Budăi, a vorbit marți, 6 decembrie 2022, despre pensiile speciale. Potrivit spuselor sale, Banca Mondială și Comisia Europeană supervizează eliminarea acestor pensii.

„Începând de ieri (luni – n.r.) am început început dezbaterile într-o comisie tripartită, ca să îi spunem așa. Am avut în prima parte a zilei vizita specialiștilor Băncii Mondiale, avem după-amiază și spre seară discuții cu specialiștii de la Comisia Europeană. Continuăm aceste discuții pe toată perioada acestei săptămâni. Urmează să mai solicităm niște date de la ministerele implicate cu aceste legi, apoi să avem ultima analiză și un studiu de impact.

De precizat este că din discuțiile avute cu Comisia, nu suntem legați atât de tare de termenul de 31 decembrie, cât suntem legați de a discuta transparent. A apreciat Comisia că am prezentat transparent. E mai important să ajungem la un acord final, decât să ne grăbim”, a declarat, marți, Marius Budăi.

El precizat, totodată, că proiectul există, dar că este posibil să nu fie aprobat sau publicat în Monitorul Oficial până la finalul anului. Acesta a reamintit că reducerea cheltuielilor va exista, dar se va face prin mai multe moduri. De exemplu, nu se vor mai permite perioade asimilare foarte mari.

„Legea va fi cât de repede depusă în Parlament. (…) Cu siguranță nu va fi pusă în pericol implementarea PNRR dacă nu va fi depusă până la 31 decembrie pentru că noi vorbim de cererea de finanțare 3. (…) Sunt incluse (pensiile militare -.n.) acolo. Am demonstrat că pensiile militare au trecut deja prin două reforme. (…) Îndeplinim toate condițiile din PNRR”, a adăugat ministrul Muncii și Solidarității Sociale.

Numărul beneficiarilor de pensii speciale crește în fiecare lună

În ciuda acestui fapt, numărul beneficiarilor de pensii speciale în rândul parlamentarilor crește în fiecare lună. În prezent, la Camera Deputaților cifrele arată că numărul foștilor deputați care beneficiază de pensii speciale a ajuns la 578 de persoane. Numărul acestora a crescut față de ultimele date furnizate de structurile de specialitate ale Camerei Deputaților pentru luna septembrie, când în evidențe figurau 573 de beneficiari.

De asemenea, la Senat numărul celor care beneficiază de pensii speciale a crescut față de luna septembrie. Atunci figurau 247 de beneficiari, în prezent cifra a urcat la 251 de persoane. Atât Camera Deputaților, cât și Senatul au prevăzut în bugetul pentru 2023 bani pentru pensiile speciale ale foștilor aleși. La Camera Deputaților au fost alocate fonduri în valoare de 35 de milioane de lei, iar la Senat suma prevăzută este de 20 de milioane de lei, potrivit sursei citate anterior.

Vezi articolul original Se taie aceste pensii!? Marius Budăi a zis în direct: Legea va fi cât de repede depusăExpressPress

Se extinde Uniunea Europeană? Balcanii de Vest ar putea deveni o ”nouă poartă energetică” a Europei

0

Se extinde Uniunea Europeană? Anunțul a fost făcut chiar de comisarul european pentru vecinătate şi extindere, Oliver Varhelyi. Iată ce a declarat oficialul european.

Balcanii de Vest ar putea deveni o „nouă poartă energetică” a Europei

„Balcanii de Vest ar putea deveni o ”nouă poartă energetică” a Europei, o regiune prin care UE ar putea avea aprovizionare pe noi rute, din surse diferite şi într-un mod mult mai fiabil”, a declarat luni, 5 decembrie 2022, comisarul european pentru vecinătate şi extindere, Oliver Varhelyi, în cadrul comisiei pentru afaceri europene a Parlamentului din Ungaria.

Referindu-se la Summitul de la Uniunea Europeană – Balcanii de Vest de la Tirana, Oliver Varhelyi a spus că alegerea locului „indică în mod clar faptul că extinderea a devenit una dintre cele trei priorităţi principale pentru UE”.

„Stabilitatea, securitatea şi prosperitatea în Europa nu pot fi asigurate fără extindere”, a adăugat oficialul european, precizând, totodată, că Europa nu poate nici să concureze la nivel global, nici să-şi protejeze interesele geopolitice regionale fără a integra pe deplin Balcanii de Vest, relatează MTI.

Summitul Uniunii Europene – Balcanii de Vest este primul summit între liderii statelor UE și liderii statelor din Balcanii de Vest care va avea loc în regiunea Balcanilor de Vest. Acest eveniment reprezintă o ocazie de a reconfirma importanța esențială a parteneriatului strategic dintre UE și Balcanii de Vest, o regiune cu o perspectivă clară de aderare la UE.

Principalele subiecte de discuție vor fi:

. abordarea împreună a consecințelor agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei
. intensificarea cooperării politice și în materie de politici
. consolidarea securității și dezvoltarea rezilienței împotriva ingerințelor străine
. abordarea provocărilor reprezentate de migrație și combaterea terorismului și a criminalității organizate
La finalul evenimentului este prevăzută o declarație din partea liderilor participanți. Toate statele membre ale UE-27 și partenerii din Balcanii de Vest au fost invitați la acest summit, scrie pe site-ul oficial al Consiliului European.

Klaus Iohannis va participa la Summitul UE – Balcanii de Vest

Președintele României, Klaus Iohannis, participă marți, 6 decembrie 2022, la Summitul Uniunea Europeană – Balcanii de Vest, care se desfășoară la Tirana (Albania). În cadrul acestui eveniment, el va prezenta poziția României de susținere a avansării procesului de extindere a Uniunii Europene, pe baza meritelor proprii ale candidaților.

„Summitul de la Tirana este primul eveniment de acest gen organizat într-o capitală din regiune, fapt care reconfirmă angajamentul european în raport cu statele din Balcanii de Vest. Reuniunea la nivel înalt va constitui o nouă ocazie pentru reiterarea angajamentelor reciproce dintre Uniunea Europeană și Balcanii de Vest în privința procesului de integrare europeană, precum și a avansării cooperării politice și sectoriale, inclusiv în contextul gestionării consecințelor războiului Federației Ruse împotriva Ucrainei. La Summit vor participa și reprezentanți ai instituțiilor financiare internaționale.

Președintele României va reitera disponibilitatea de continuare a sprijinului țării noastre pentru eforturile și acțiunile concrete de integrare a țărilor din regiune în Uniunea Europeană. Totodată, președintele Klaus Iohannis va accentua aspectele legate de necesitatea consolidării rezilienței partenerilor, precum și de sprijinul european în sectoare precum cel energetic, al transformării digitale, al securității cibernetice și al gestionării migrației. Cu prilejul Summitului, urmează adoptată Declarația de la Tirana, care reflectă sprijinul Uniunii și al statelor membre față de perspectiva europeană a Balcanilor de Vest, dar și o serie de preocupări, inclusiv cele privind necesitatea alinierii partenerilor din regiune la politica externă a UE”, a transmis, luni, Administrația Prezidențială.

Vezi articolul original Se extinde Uniunea Europeană? Balcanii de Vest ar putea deveni o ”nouă poartă energetică” a EuropeiExpressPress

Fost consilier prezidențial: „Austria este enclava rusească în inima Europei. Corupție ca la Viena n-o să găsiți în altă țară europeană, cu excepția Ungariei”

0

Fostul consilier prezidential Sebastian Lazaroiu afirma, intr-o postare legata de opozitia Austriei fata de aderarea Romaniei la Schenghen, ca Austria este o „enclava ruseasca in inima Europei” si ca politicienii austrieci „pur si simplu au vandut statul austriac Moscovei”.

Fostul consilier prezidential Sebastian Lazaroiu mai atrage atentia ca „e multa coruptie in Romania, dar coruptie ca la Viena n-o sa gasiti in alta tara europeana, cu exceptia Ungariei. Politicienii austrieci pur si simplu au vandut statul austriac Moscovei”.

„‘Speak softly and carry a big stick; you will go far’, spunea Theodore Roosevelt referindu-se la un stil de diplomatie. Sigur, cand zicea ‘big stick’, el se referea la puterea militara a Statelor Unite, insa, in lumea de azi, ‘big stick’ poate sa insemne multe.

Uniunea Europeana e un club select, al oamenilor cu limbi catifelate si fracuri lungi, dar fiecare poarta la el o bata noduroasa. Noi, neam de ciobani, am zis ca nu se face sa intri in salon imbracat scrobit si sa se ti se vada ciomagul iesind prin frac, la spate. Na, am avut mereu complexul asta, fiindca ne-am luat dupa aparente, am zis mereu ca ‘poate nu meritam’ sau ca ‘suntem intre prieteni’ si n-am avut suficient spirit de observatie cat sa remarcam ca toti ‘prietenii’ astia simpatici, chiar cand rad si se lingusesc intre ei, au grija sa li se vada batele de sub fracuri.

Asa se face ca, azi, am ajuns la mana unui ‘prieten drag’ despre care stiam si noi, cum stia toata lumea, ca este o enclava ruseasca in inima Europei. Ba, mai rau, l-am invitat si in casa si am facut afaceri impreuna, alimentand bugetul Moscovei, sau l-am lasat sa cutreiere prin paduri si sa taie la liber copaci. OMV, Erste, Reiffesen, Schweighofer,… numiti-le voi pe toate.

E multa coruptie in Romania, dar coruptie ca la Viena n-o sa gasiti in alta tara europeana, cu exceptia Ungariei. Politicienii austrieci pur si simplu au vandut statul austriac Moscovei. L-au vandut pe banii luati de ei si acolitii lor din companii. Cum? Am zis au vandut statul austriac? Da, propriu-zis nu exista azi un stat austriac decat cu numele.

Serviciile de securitate ale statului austriac raspund la un singur telefon din Lubyanka. Nu cred ca exista acolo un politician cu influenta care sa nu aiba butoanele la Moscova. Dar banii i-au luat ei, n-au intrat in bugetul Austriei. Ei au luat bani si i-au bagat in buzunar cedand efectiv controlul statului nu la Bruxelles, la Moscova. Deci la ei nu e coruptie la ghiseu sau comisioane pe contracte la stat, ca in Romania, acolo clasa politica a vandut direct controlul statului. Poate fi coruptie mai mare decat asta? Azi, in timp ce vorbim, alte si alte rachete finantate de companiile austriece cad in Ucraina.

Noi ce facem legat de asta, domnilor politicieni? Pentru ca aceiasi politicieni de la Viena si companiile lor ne vor vinde si pe noi la fel cum si-au vandut statul”, a scris Lazaroiu pe Facebook.

Cancelarul Austriei, Karl Nehammer, a confirmat, marti, ca Austria se opune integrarii Romaniei in Spatiul Schengen.

”Ministrul de Interne a precizat clar. Nu exista o aprobare din partea Austriei pentru extinderea cu Bulgaria si Romania. Este nevoie de mai mult timp. Avem 75.000 de imigranti ilegali neinregistrati in Austria. Asta inseamna ca au sarit granita externa a Uniunii Europene si au ajuns intr-o tara interna, asa cum e Austria. Trebuie intai sa raspundem la aceste intrebari de securitate”, a spus Nehammer la Summit-ul UE-Balcanii de Vest, de la Tirana.

Problemele de migratie cu care se confrunta Austria nu pot fi imputate Romaniei, a precizat marti ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode.

Acesta reitereaza ca Romania indeplineste toate conditiile tehnice pentru aderarea la spatiul Schengen.

„In mod categoric, tara noastra nu poate fi sanctionata nemeritat si nejustificat pentru aceasta situatie. Nu prin Romania trece fluxul migratoriu si nu Romania este generatoarea acestui flux. Fara doar si poate, Romania indeplineste toate conditiile tehnice pentru aderarea la spatiul Schengen. Rapoartele rezultate in urma celor doua misiuni de evaluare ale Romaniei au fost pozitive si au fost dezbatute in grupuri de lucru inclusiv cu participarea reprezentantilor Austriei”, a scris ministrul, pe pagina sa de Facebook.

Lucian Bode mentioneaza ca, la ultima intalnire dintre reprezentantii celor doua ministere de interne (Viena, 5 decembrie 2022), statisticile generale prezentate, referitoare la migratie, rute, returnari, inregistrarea migrantilor in sistemele europene, au fost confirmate de partea austriaca.

„I-am reamintit omologului austriac Gerhard Karner faptul ca: la intrevederea noastra din februarie 2022 a sustinut ferm aderarea Romaniei la spatiul Schengen; in timpul Presedintiei franceze a Consiliului Uniunii Europene am acceptat realizarea unor misiuni de evaluare voluntara a aplicarii acquis-ului Schengen in Romania; Presedintia ceha a Consiliului Uniunii Europene a anuntat inca din cadrul primelor reuniuni ca una din prioritatile sale este extinderea spatiului Schengen; rapoartele rezultate in urma celor doua misiuni de evaluare voluntara a Romaniei au fost pozitive si au aratat fara echivoc ca tara noastra este pe deplin pregatita sa adere la spatiul Schengen; Austria si-a insusit oficial declaratia statelor membre cu privire la oportunitatea extinderii spatiului Schengen inclusiv cu ocazia Conferintei ministeriale a Forumului Salzburg de la Bucuresti din 16 noiembrie 2022. Imi mentin afirmatia ferma ca Romania este pregatita si merita sa adere la spatiul Schengen, iar aderarea nu constituie un pericol pentru nimeni, ci un mod de a consolida spatiul Schengen. Functionarea spatiului Schengen depinde in primul rand de vointa statelor membre de a coopera si colabora eficient si solidar”, subliniaza ministrul Afacerilor Interne.

Vezi articolul original Fost consilier prezidențial: „Austria este enclava rusească în inima Europei. Corupție ca la Viena n-o să găsiți în altă țară europeană, cu excepția Ungariei”ExpressPress

Afacerile familiei Halep vizate de ANAF. O clădire a fost pusă sub sechestru

0

Familia Simonei Halep a intrat, în trecut, în vizorul fiscului din cauza datoriilor la stat. ANAF a pus sub sechestru o clădire pentru a recupera sumele restante. Simona Halep este în topul celor mai bogați sportivi români.

Simona Halep trece prin cel mai greu moment al carierei și se luptă cu acuzațiile din dopaj. A câștigat, de-a lungul timpului, sume fabuloase din tenis, iar o parte din bani i-a investit în afaceri imobiliare și turism. Pentru că a fost mereu ocupată cu antrenamentele și turneele, de afacerile ei s-a ocupat familia.

În urmă cu patru ani însă, familia Simonei Halep a avut ceva probleme cu fiscul. ANAF a pus sechestru pe o clădire deținută de o companie al cărei patron era Stere Halep. Totul din cauza datoriilor la stat.

Clădirea de 167.81 metri pătrați plus încă 1000 de metri pătrați de teren, din comuna Vulturu, se afla în proprietatea firmei „La Stelică“ SRL, care nu avea angajați. Aceasta era destinată producției de băuturi alcoolice după ce a fost inițial un magazin sătesc. Ea a fost scoasă la licitație în 2018 pentru suma de 50.758 de lei, potrivit playsport.ro.

Avere impresionantă

Simona Halep a intrat în topul celor mai bogați sportivi români cu o avere impresionantă câștigată pe terenul de tenis. Românca a reușit să acumuleze 39 de milioane de dolari. Se clasează pe locul trei în topul celor mai bine plătite sportive din lumea tenisului, ea fiind depășită doar de surorile Williams.

Serena Williams a câștigat în toată cariera ei suma fabuloasă de 94,5 milioane de dolari, iar sora sa, Venus Williams, 42,3 milioane de dolari. Simona Halep a încasat în ultimii ani bani frumoși și din contractele de publicitate.

Afaceri imobiliare

Simona Halep și-a investit o parte din bani în imobiliare și turism. A construit mai multe blocuri și vile în Constanța, dar a investit și într-un hotel din Stațiunea Mamaia. Acesta are 20 de apartamente de lux.

Sportiva mai deține și o pensiune în Poiana Brașov, dar și un hotel în orașul de la poalele Tâmpei. Pentru complexul Drachenhaus a plătit 2 milioane de euro.

Vezi articolul original Afacerile familiei Halep vizate de ANAF. O clădire a fost pusă sub sechestruExpressPress