În ritmul penelor de curent și în zorii unui nou an pe care încearcă să-l abordeze cu „optimism”, ucraineanca Oleksandra Matviiciuk a acordat un interviu pentru „Le Point”. Aceasta a primit Premiul Nobel pentru Pace în 2022.
De la Centrul Ucrainean pentru Libertăți Civile – ONG-ul pe care îl conduce – din Kiev, avocata pentru drepturile omului în vârstă de 39 de ani povestește despre munca „dificilă și traumatizantă” de documentare a crimelor de război pentru care este responsabilă.
O condiție prealabilă esențială pentru procedurile judiciare pe care ea speră să le vadă demarate într-o zi. Legea, insistă ea, este singura modalitate de a „restabili demnitatea victimelor” și de a „rupe cercul de impunitate pentru criminalii de război”, conform lepoint.fr
În afirmaţiile sale, „Nu doresc nimănui, nici vreunei națiuni, să cunoască războiul… Dar țara noastră trece de opt ani prin acest calvar – prin anexarea Crimeii și războiul din Donbas. Deja în 2014, Centrul pentru Libertăți Civile a documentat crimele de război comise de ruși. Sunt o armă a terorii, dar și o metodă dovedită de ei. Iar invazia lansată pe 24 februarie are şi ea partea sa de abuzuri.
Miile de victime pe care le primesc îmi spun iadul. Cum au fost bătuți, violați, torturați, mutilați – electricitate la organele genitale, degete tăiate… Aș minți dacă aș pretinde că investighez aceste crime fără să fiu zdruncinată de ceea ce îmi relatează ei. Treaba mea este să documentez suferința umană. Este o experiență dificilă, ca să nu spun traumatizantă. Dar este necesară”, a spus Oleksandra Matviiciuk.
Mai mult, aceasta a fost întrebată câte crime de război a documentat până în momentul de față.
Astfel, „Peste 28.000, în doar zece luni de război. Sunt actele de cruzime pură pe care le-am menționat mai devreme, dar și acei civili care sunt uciși în mod arbitrar la colţul unei străzi – sunt câteva mii. Aceste bombardamente deliberate asupra clădirilor rezidențiale, școli, creșe, spitale, coridoare de evacuare… Ca să nu mai vorbim de cazurile de răpiri, detenție în lagăre de filtrare, deportări forțate în Rusia – care afectează adulți și copii. Avem, din păcate, multă muncă și suntem încă departe de a fi documentat totul…
Lucrăm cu avocați și voluntari din rețeaua EuroMaidan SOS, care documenta deja reprimarea protestelor din timpul revoluției din 2014. Împreună, colectăm mărturii directe de la victime și martori. Echipele noastre mobile de voluntari le înregistrează în format video și apoi analizăm fiecare caz pentru a determina ce poate fi valabil din punct de vedere legal și ce mai trebuie finalizat pentru a îndeplini standardele internaționale. Obiectivul nostru este simplu: ca toate informațiile colectate să fie folosite – și să motiveze – o investigație juridică. Din păcate, nu ne putem baza cu adevărat pe aceasta din urmă, așa cum stau lucrurile în prezent.
Războiul din Ucraina dezvăluie carenţele unui sistem internațional care nu mai garantează pacea sau securitatea. Din păcate, știm că Curtea Penală Internațională se va putea concentra doar pe anumite cazuri, limitându-și probabil anchetele la înalți oficiali. Și va lăsa pe seama justiției țării noastre responsabilitatea pentru zeci de mii de crime de război.
Dar sistemul nostru nu este deloc mai eficient. Biroul Procurorului General al Ucrainei este deja copleșit de dosare. În aceste condiții, cine va asculta victimele? Și cine îi va trage la răspundere pe cei responsabili pentru aceste crime? Aceste întrebări nu pot rămâne fără răspuns. Soluțiile există dacă ne dăm mijloacele”, a răspuns Oleksandra Matviiciuk.
Oleksandra Matviiciuk spune că sistemul judiciar trebuie consolidat
Mai apoi, aceasta a vorbit despre mijloacele care pot oferi soluții pentru problemele din momentul de față.
În viziunea sa, „Trebuie neapărat să ne consolidăm sistemul judiciar național prin crearea mai multor echipe gata să investigheze pe teren. Dar trebuie să găsim și o modalitate de a-i determina pe magistrații naționali și internaționali să lucreze mână în mână, pe modelul unei instanțe hibride – așa cum a fost în Sierra Leone sau Cambodgia. Aici îmi pun mari speranțe în Uniunea Europeană.
În acest sens, Consiliul European, pe 9 decembrie, a invitat toate statele membre să permită exercitarea unei instanțe cu jurisdicție universală sau națională în vederea anchetării și urmăririi penale a acestor crime de război. Doar o justiție eficientă va face posibilă ieșirea din logica cifrelor pentru a le reda victimelor numele şi demnitatea lor, precum și identificarea și urmărirea penală a criminalilor de război. Este crucial să facem dreptate cât mai curând posibil.
De asemenea, Oleksandra Matviiciuk a fost întrebată dacă există riscul ca acest proces să dureze.
În opinia sa, „Majoritatea liderilor politici cu care vorbesc evocă urmărirea penală a criminalilor de război după căderea regimului lui Vladimir Putin… Trebuie neapărat să ieșim din această stare generalizată de lucruri. De ce să așteptăm? În era informațională, atrocitățile rusești ni se perindă în fața ochilor și ar trebui să stăm fără să facem nimic? Războiul sugerează că legea nu mai există. Totuși, legea este o chestiune vie, în perpetuă evoluție… Este urgent ca ea să-și îndeplinească din nou rolul și să rupă cercul impunității acestor criminali. Va fi un drum lung. Dar există o nevoie urgentă de a începe identificarea și urmărirea penală a acestora, soldați ruşi obișnuiți şi, deopotrivă, persoane aflate la cel mai înalt nivel.
Inclusiv Vladimir Putin. Dacă nu alege să pună capăt războiului, la fel ca Adolf Hitler – nu am nicio îndoială – se va afla mâine în fața unui tribunal internațional. Acesta este sensul Istoriei: liderii autoritari cred că sunt de neatins, până în ziua în care nu mai sunt așa… Milioane de ucraineni îşi doresc din tot sufletul acest lucru. Așteptările lor de dreptate sunt proporționale cu durerea lor. Și vreau să cred că vom merge, împreună, până la capătul acestui obiectiv”, a conchis Oleksandra Matviiciuk.