Marcel Boloş: Cercetarea în domeniul hidrogenului începe să producă valoare adăugată în România / Ministrul, prezent la finalizarea unui proiect în valoare de peste 30 de milioane de lei

”Proiectul, cu un buget de 30,80 milioane lei, a fost finanţat în cadrul Programului Operaţional Competitivitate şi implementat de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice şi Izotopice – ICSI Râmnicu Vâlcea”, a transmis, vineri seară, MIPE, într-un comunicat d epresă.

Ministrul Marcel Boloş a precizat că în anul 2020 a iniţiat demersurile pentru a dezvolta proiecte aplicate în domeniul hidrogenului şi a reuşit semnarea acestui contract.

”Astăzi, ne-am reunit pentru a marca finalizarea acestui important proiect aici, la Râmnicu Vâlcea, care se va focaliza pe validarea şi demonstrarea performanţelor tehnologiilor din energetica hidrogenului, pe reducerea costurilor şi identificarea celor mai adecvate aplicaţii pentru aceste tehnologii (…) Vom continua să finanţăm şi în exerciţiul financiar 2021-2027 cercetarea în domeniu”, a declarat Marcel Boloş.

Ministrul a explicat că, în timpul ultimei vizite de lucru la Bruxelles, a negociat cu Elisa Ferreira, comisarul european pentru coeziune şi reforme, finanţarea proiectului ”Hub românesc pentru hidrogen şi noile tehnologii în domeniul energiei”, cu o alocare estimată de 130 milioane euro, din Programul Creştere Inteligentă, Digitalizare şi Instrumente Financiare 2021-2027.

”Suplimentar, la nivelul întregului Program este alocată o sumă de peste 1 miliard de euro pentru susţinerea şi promovarea unui sistem de cercetare, dezvoltare, inovare competitiv în România. Aceasta în condiţiile în care este necesară consolidarea realizărilor în domeniul tehnologiilor avansate, prin măsuri şi investiţii în domeniul cercetării-inovării cu potenţial ridicat de aplicare, care să ducă la dezvoltarea de produse cu valoare adăugată mare şi care pot fi asimilate de către industria din România”, a subliniat ministrul Marcel Boloş.

Totodată, ministrul Boloş a transmis că MIPE, în calitate de autoritate finanţatoare, încurajează colaborarea dintre cei mai importanţi actori naţionali în domeniul tehnologiilor bazate pe hidrogen, în vederea dezvoltării de proiecte care să contribuie decisiv la diversificarea pieţei energiei în România.

Proiectul implementat de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice şi Izotopice – ICSI Râmnicu Vâlcea a vizat extinderea capacităţilor de cercetare-dezvoltare ale ICSI Energy, ca parte autonomă din infrastructura naţională RENEWS, astfel încât rezultatele activităţilor de cercetare-dezvoltare şi inovare (CDI) să contribuie la implementarea tehnologiilor de stocare de energie pe bază de hidrogen.

RoHydroHub: Hub românesc pentru hidrogen şi noile tehnologii în domeniul energiei

Ministerul precizeazăm că Proiectul RoHydroHub a fost negociat cu Comisia Europeană şi a fost acceptat ca proiect predefinit în cadrul Programului Creştere Inteligentă, Digitalizare şi Instrumente Financiare (POCIDIF). Implementarea proiectului urmează să fie asigurată de un parteneriat format din ICSI Râmnicu-Vâlcea şi Universitatea Politehnica Bucureşti. Apelul de proiecte nu va fi competitiv, în condiţiile în care proiectul este predefinit în program.

”Conform estimării, apelul de proiecte va fi deschis în iunie 2023, iar contractul de finanţare urmează să fie semnat până la sfârşitul acestui an. La fel ca şi celelalte proiecte predefinite în program, RoHydroHub va beneficia de suportul Autorităţii de Management POCIDIF pe toată durata implementării”, a mai transmis MIPE.

Finanţări pentru proiecte de interes strategic

De asemenea, sursa citată a precizat că, prin Programul Creştere Inteligentă, Digitalizare şi Instrumente Financiare, vor fi finanţate proiecte considerate de interes strategic pentru România.

ervenţiile derivă din nevoile mediului privat şi ale societăţii abordând fragmentarea ecosistemului de cercetare-inovare românesc şi se va concentra pe domeniile de specializare inteligentă identificate la nivel naţional. Acestea creează hub în tehnologii avansate asigurând spillover de cunoaştere în contextul dezvoltării economiei din România”, a mai precizat ministerul.

Potrivit acestuia, concret, sunt susţinute activităţi precum: CDI, testare, pilotare, pregătirea proceselor şi a suportului tehnic care să susţină activităţi de producţie, inclusiv dotare cu echipamente şi infrastructuri conexe (de exemplu un procentaj limitat din finanţare pentru lucrări de construcţie necesare pentru dezvoltarea  produselor/proceselor/serviciilor).

Rezultatele cercetărilor vor susţine reducerea decalajului de performanţă atât între regiuni, cât şi între România şi alte state UE.