„Qatargate” a planat, săptămâna trecută, asupra primei vizite oficiale în Maroc a Înaltului Reprezentant al Uniunii Europene pentru Politica externă și de securitate comună, Josep Borrell.

Ambele părți au făcut eforturi pentru a evita subiectul și alte probleme spinoase în relațiile bilaterale, dar ministrul marocan de Externe, Naser Burita, în apariția comună, a denunțat „hărțuirea judiciară și mediatică continuă” pe care, în opinia sa, o suferă țara sa prin ancheta Parlamentului European și a instanțelor cu privire la posibila implicare a Marocului în schema de mită coruptă către Qatar.

Potrivit lui Burita, aceste presupuse atacuri au „voința de a deteriora” asocierea bilaterală dintre Maroc și UE, pe care atât ministrul marocan, cât și Borrell au lăudat-o ca fiind dovada relației „solide și strategice” care unește ambele părți. Referitor la „Qatargate”, cei doi interlocutori au apărat „toleranța zero” cu corupția, potrivit elperiodico.com.

Josep Borrell și-a exprimat îngrijorarea cu privire la acest caz, în timp ce a cerut tuturor părților să colaboreze și să aștepte rezultatele anchetei, în care poliția belgiană investighează presupusele plăți în numerar și favoruri către europarlamentari, probabil făcute de Qatar și Maroc. „Suntem îngrijorați de aceste evenimente și acuzațiile sunt grave. În UE nu poate exista impunitate pentru corupție”, a conchis el.

Qatargate. Scandalul de corupție din Parlamentul European

Scandalul rețelei de mită din Parlamentul European a izbucnit în decembrie anul trecut și acumulează în prezent patru inculpați care se află în arest preventiv, printre care fosta vicepreședintă a Parlamentului European Eva Kaili și fostul europarlamentar italian Pier Antonio Panzeri, lider al ONG-ului Fight Impunity (Lupta împotriva impunității) și presupusul conducător al complotului de corupţie.

Președintele guvernului marocan, Aziz Ajanuch, a intentat recent un proces împotriva fostului europarlamentar francez José Bové pentru „defăimare”, după ce l-a acuzat pe Ajanuch că a încercat să-l mituiască în timpul negocierilor pentru acordul de liber schimb cu țara maghrebiană, când Bové era membru al Comisiei de Comerț Exterior în perioada

În ciuda acestor tensiuni, Borrell a afirmat că asocierea dintre UE și Maroc este „solidă și strategică”, bazată pe „acțiuni comune și concrete” și că a câștigat și „o importanță mai mare” în „vremurile dificile” cu care se confruntă Europa în prezent, cu „un război la granițele sale din est”, cu referire la invadarea rusă a Ucrainei.

„Considerăm că Marocul este cel mai dinamic și cel mai apropiat partener al nostru”, a subliniat Borrell, care a cerut o viziune „mai ambițioasă” a acordului dintre cei doi care să permită respectarea angajamentelor privind reformele structurale cu care se confruntă Marocul.

De asemenea, șeful diplomației europene a apreciat eforturile „serioase și credibile” ale Marocului de a ajunge la o soluție la conflictul din Sahara de Vest. O poziție foarte diferită de cea pe care a exprimat-o în august anul trecut, când a apărat desfășurarea unei consultări cu poporul saharawi pentru a decide asupra viitorului său. Vizita sa încheie dezghețul dintre UE și Rabat după această ciocnire.
Rador