„Ia cheile! E un apartament ultracentral”. Surpriza de care a avut parte un tânăr student ieșit din centrul de plasament, care caută chirie în Cluj

Un tânăr student la Drept a părăsit centrul de plasament Gherla, la 23 de ani, ca să trăiască „liber, pe propriile picioare”. A încercat să-și găsească chirie la Cluj, printr-un ajutor financiar oferit de Primărie, însă spune că proprietarii pe care i-a contactat l-au refuzat pentru că ar fi trebuit să semneze un contract și să-l depună la ANAF. După ce a scris pe Facebook că nu reușește să găsească nimic în condițiile impuse de programul de subvenții, a primit un mesaj surprinzător.

„Mi-a scris o doamnă stabilită în Germania: te duci acolo, iei cheile și folosești apartamentul până te stabilizezi ca lumea! La o zi după ce am postat pe Facebook, m-am trezit într-un apartament cu condiții de lux, ultracentral”, a povestit Robert Isztoica pentru Libertatea.

„Dar nu vreau să profit de ea, că nu acesta e scopul meu. Eu vreau să fiu liber și să mă duc mai departe cu demnitate. M-am lovit de foarte multă stigmatizare și discriminare, am avut parte de multă batjocură și bătaie, ca orice tânăr care a trăit la casa copilului. Acum vreau să-mi văd de studii și să-mi refac relația cu familia mea, cu mama mea, să pot ierta pentru că am fost abandonat”, a adăugat tânărul.

„Nu e normal să stau cu apartamentul gol când un om e în nevoie”

Mesajul venise de la Raluca Gilles, o româncă stabilită de ani buni în Germania, unde a dezvoltat alături de soțul ei o afacere de familie, o fabrică de ceramică. A văzut pe internet apelul lui Robert și l-a căutat imediat. „De multe ori nu facem bine nu pentru că nu vrem, ci pentru că nu știm. Dacă nu citeam pe Facebook, n-aș fi aflat prin ce trece Robert. Trăim în lumea noastră, suntem fericiți și nu-l vedem pe cel de lângă noi. Îți imaginezi că poate fi greu la orfelinat, dar când afli amănunte îți dai seama că unor copii li s-au întâmplat lucruri îngrozitoare”, spune femeia. Apartamentul pe care i l-a pus temporar tânărului la dispoziție e locul unde stă când vine în oraș.

„Eu am apartamentul acesta la Cluj pentru când mai vin în țară. Mi-e drag de el, că l-am făcut pentru mine. Vin cu familia acolo, la Cluj e frumos. Dar nu e în regulă să stau cu apartamentul gol când un om riscă să rămână pe stradă. Și vorbim de un om bun, care n-a avut nicio șansă în viață”, a mărturisit proprietara apartamentului..

Eu am copil. Fata mea are 14 ani și o pup de noapte bună în fiecare seară. Pe omul ăsta cred că nu l-a pupat nimeni, niciodată, de noapte bună.

Raluca Gilles, proprietara apartamentului:

Aceasta a adăugat că a luat deja legătura cu un prieten avocat din Cluj pentru a-l ajuta pe Robert să facă practica la cabinetul acestuia.

„Sunt convinsă că va reuși, că o să fie bine. A decis să se țină de școală, nu i-a plătit nimeni meditații, pot să-mi dau seama că e un om puternic. Dar mulți copii din centre de plasament nu au probabil nicio șansă. Nu e un lucru grav să închiriezi apartamentul unui om venit dintr-un centru de plasament. Nu te costă nimic să faci o faptă bună. Și nici să depui contractul de închiriere la ANAF, o obligație oricum”, a mai spus Raluca Gilles.

Ajutorul de la Primărie pentru plata chiriei: între 500 și 1.400 de lei

Robert spune că a dat cel puțin 10 telefoane pentru a verifica valabilitatea unor anunțuri legate de închirierea unor spații de locuit în Cluj. S-a lovit mereu de refuzuri, după ce a explicat că are nevoie de un contract de închiriere înregistrat la ANAF, o condiție în programul de subvenții derulat de Primărie și Direcția de Asistență Socială și Medicală (DASM). Și o obligație pentru cei care închiriază apartamente, începând cu ianuarie 2023.

Cuantumul ajutorului este între 500 și 1.400 de lei, în funcție de „punctajul” obținut de solicitant și se acordă pe un an, cu posibilitatea de prelungire până la trei ani. Programul se derulează din 2018 și a avut până în prezent puțin peste 300 de beneficiari.

Ajutorul pentru plata chiriei se acordă următoarelor categorii:

• tineri în vârstă de până la 26 de ani, persoane singure, proveniți din structurile rezidențiale ale DGASPC Cluj, de pe raza municipiului Cluj-Napoca, care au venit net lunar de până la 1.500 de lei.
• persoane singure și familii cu domiciliul/reședința pe raza municipiului Cluj-Napoca, aflate în evidența DASM, care în urma anchetei sociale pot fi încadrate în categoria persoanelor marginalizate social sau în categoria persoanelor aflate în risc de marginalizare social.
• victime ale violenței domestice care se află în evidențele serviciilor de specialitate din cadrul DASM și care locuiesc efectiv pe raza municipiului, precum și cele care au beneficiat de servicii în adăposturi destinate acestei categorii sociale și care nu beneficiază de alt sprijin locativ din partea statului sau a unor ONG-uri, care au venit net lunar/membru de familie de până la 1.500 de lei.

Aurel Mocan, directorul executiv al DASM Cluj, spune că a primit o „sesizare” legată de cazul lui Robert și că va încerca să-l ajute.

„Este luat la noi în evidență, încercăm să-l sprijinim. Tocmai am primit sesizarea, am redirecționat-o, să analizăm cazul și să vedem dacă este eligibil. Dar fiind din sistem e eligibil. Mai e și condiția legată de domiciliu, să vedem. La ora actuală avem 114 beneficiari în plată”, spune Mocan.

„Un rom care nu e în stare de nimic”

Robert Isztoica a trăit aproape 18 ani prin centre de plasament sau în grija unor asistenți maternali. E student în anul I la Cluj, la Drept, după ce a absolvit și Asistența Socială. A decis să părăsească Unitatea de tip Familial Gherla la începutul anului: „Am ales să ies pe propriile picioare, nu mă mai simțeam eu bine emoțional acolo”.

Spune despre sine că e activist în susținerea și promovarea drepturilor copiilor orfani din centrele de plasament din România și un tânăr de etnie romă care încearcă să aibă acces la educație. În ciuda eforturilor sale, crede că lumea l-a privit mereu doar din perspectiva etniei sale și a prejudecăților legate de aceasta. I s-a spus mereu că nu va fi în stare de nimic.

„Am fost la Turda în grija unui asistent maternal, apoi la Beliș. Aveam 8-10 ani și-mi spuneau că nu sunt bun de nimic, că m-am născut într-o familie de romi. Am suferit foarte multă foame, însetare, bătaie de joc, bătaie pur și simplu. Și-mi tot ziceau că nu-s în stare de nimic. Lucrurile astea m-au urmărit toată viața și am fost nevoit să mă maturizez mult mai repede. Cu ajutorul lui Dumnezeu și al oamenilor de bine am izbutit. Am avut un mentor în persoana Adinei Lehene de la Asociația Ajungem Mari și un sprijin oferit de Nicoleta Molnar, directoarea de la Protecția Copilului Cluj. M-au susținut în toate proiectele și mi-au spus să nu mă dau bătut”, povestește Robert.

Când și-a luat Bac-ul a fost un șoc pentru toată lumea în centrul de plasament, afirmă Robert. Când a intrat la Asistență Socială, uluirea a fost și mai mare. Și, în sfârșit, când a fost admis la Drept, s-a stabilit că fusese totuși în stare de ceva.

Ce beneficii pot avea tinerii care ies din sistemul de protecție 

A ieșit din centru, optând pentru încetarea măsurii de protecție specială și primirea, în schimb, a unei indemnizații lunare în valoare de 4,8 x ISR (indicatorul social de referință în valoare de 525,5 lei). Conform legii, tinerii care au beneficiat de protecție specială și au împlinit vârsta de 18 ani pot opta pentru continuarea măsurii de protecție specială sau pentru primirea unei indemnizații lunare în valoare de 4,8 ISR (puțin peste 2.500 de lei).

Beneficiază de această indemnizație până la împlinirea vârstei de 26 de ani tinerii care fac dovada că urmează o formă de învățământ la zi sau au un loc de muncă.

„Îi mulțumesc doamnei care mi-a dat pur și simplu cheile de la casă. Nu vreau să profit de generozitatea ei. Acum stau gratis aici până voi găsi pe cineva care să-mi închirieze un apartament în condiții legale. Sunt convins că lucrurile se vor aranja până la urmă. Nu mă dau bătut”, a încheiat Robert.