Supercom, compania responsabilă de gestionarea deșeurilor, nu a plătit salariile angajaților săi, la doar patru luni de la preluarea monopolului asupra serviciilor de salubritate din județul Cluj. Surprinzător, firma a oferit un preț mai competitiv în cadrul licitației, dar aceasta pare să fi avut consecințe falimentare.
”Grevă la Supercom azi nu lucram! Pentru că nu s-au plătit salariile!”, declară angajații.
Supercom, compania de gestionare a deșeurilor, a oferit un preț sub nivelul pieței în cadrul licitației organizate de Asociația ADI Eco-metropolitan Cluj, controlată de Consiliul Județean Cluj. După patru luni, firma se confruntă cu probleme financiare care o împiedică să-și plătească salariații și să își respecte obligațiile contractuale. Cu toate acestea, liderii PNL din Cluj, precum Emil Boc și Alin Tișe, susțin că totul este în regulă și că firma își desfășoară activitatea într-un mod tot mai eficient.
Compania Supercom a eșuat în Cluj-Napoca și în județul Cluj, după 100 de zile de la preluarea serviciului.
”E un moment bun să evaluăm calitatea serviciilor de salubritate în Cluj-Napoca și să comparăm ce ni s-a promis cu ce am primit. Mai ales că, celor 3 luni de operare, li se adaugă 5 luni de “mobilizare”, pe care Supercom le-a avut la dispoziție pentru a pregăti implementarea contractului pe 10 ani, în valoare de 84 milioane de euro, pe care l-a câștigat.
Unde suntem, deci, cu salubrizarea în Cluj-Napoca după 100 de zile de Supercom?
Ridicarea deșeurilor. Nivelul de bază al serviciului de salubrizare, adică ridicarea deșeurilor, e singurul angajament onorat de operator, dar și aici persistă probleme precum respectarea programului de ridicare și adaptarea frecvenței de colectare a deșeurilor la volumul generat.
Colectarea selectivă a deșeurilor. Unul dintre cele mai importante obiective legate de gestionarea deșeurilor, anume colectarea separată, e și acum tot în stadiul de promisiune. Zi de zi, apar dovezi că mașinile de salubritate ridică fracțiile la comun.
Cântărirea deșeurilor. Ca și în cazul colectării separate, cântărirea deșeurilor e tot un angajament pe hârtie. Până în acest moment, nu s-a realizat niciun pas concret care să arate că suntem mai aproape de aplicarea principiului “plătești pentru cât arunci”, principiu esențial pentru o factură cinstită către clujeni, dar și pentru încurajarea reciclării și reducerea cantității de deșeuri.
Toate acestea sunt angajamente asumate de Supercom prin contract. Nu vorbim, deci, de favoruri, ci de obligații contractuale, care au stat la baza atribuirii acestui contract.
În plus, până în momentul de față, clujenii nu au primit nicio factură de salubritate. Ultimul lucru de care avem nevoie în această perioadă complicată este acumularea unei facturi enorme la salubritate. Ba mai mult, se vorbește de creșterea tarifului la salubritate, decizie care ar urma să ajungă în primăriile din județ, deci și în Cluj-Napoca.
Deși în ședințele de Consiliu Local arătatul cu degetul la ADI Eco-Metropolitan a devenit un fel de sport, adevărul este că responsabilitatea monitorizării contractului de salubritate e împărțită cu Primăriile din județ și cu Consiliul Județean Cluj.
Pe scurt, asta înseamnă că atunci când suntem nemulțumiți de prestația Supercom, la ușa primăriilor ar trebui să batem, nu la cea a operatorului.
Voi cât sunteți de mulțumiți de activitatea Supercom în primele 100 de zile și ce credeți că ar trebui să facă primăriile în cazul solicitării de mărire a tarifului la salubritate?”, a întrebat consilierul local USR Cluj, Alexandra Oană.
