DGPI a reactionat printr-un comunicat pe site-ul propriu la ancheta realizata de Recorder, intitulata „Puterea din umbra”. Serviciu secret al MAI sustine ca jurnalistii au fost motivati de „interese ilegitime” in realizarea materialului video. Recorder a transmis public mai multe intrebari punctuale la care DGIPI insa nu a raspuns.
Investigatia Recorder a ajuns intre timp la peste 830.000 de vizualizari pe YouTube, fiind pe primul loc in topul vizualizarilor pe YouTube Romania.
In contextul demersului jurnalistic efectuat de publicatia RECORDER in data de 10.01.2023 sub forma documentarului video intitulat „Puterea din umbra”, precizam faptul ca Directia Generala de Protectie Interna (DGPI) a oferit un raspuns exhaustiv cu privire la cererea de informatii de interes public formulata in baza Legii nr. 544/2001, documente anexate prezentului comunicat.
Avand in vedere faptul ca raspunsul in cauza a fost preluat in mod trunchiat si limitativ de catre publicatie in cadrul produsului jurnalistic, precum si faptul ca DGPI si-a exprimat disponibilitatea de a lamuri eventualele neclaritati, apreciem necesara exercitarea dreptului la replica de catre unitatea noastra.
In acest sens, facem urmatoarele precizari cu privire la o serie de inadvertente/informatii prezentate in mod eronat sau fragmentat in cuprinsul documentarului, in limitele normelor ce reglementeaza protectia informatiilor clasificate si activitatea specifica:
In ceea ce priveste asertiunile potrivit carora DGPI isi desfasoara activitatea in mod abuziv, fiind influentata de diverse interese politice sau avand la baza resorturi subiective, subliniem faptul ca activitatea unitatii se realizeaza cu respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, a principiilor legalitatii, neutralitatii, impartialitatii si echidistantei politice.
In acest context, la baza deciziei de avizare negativa a accesului la informatii clasificate stau intotdeauna informatii cu un grad ridicat de certitudine, din care reies neindoielnic riscuri si vulnerabilitati cu privire la informatiile clasificate, aspect confirmat inclusiv de procentajul redus al avizelor negative (aproximativ 0,1%/an), raportat la numarul total al personalului supus verificarilor de securitate (aproximativ 40.000/an), statistica ce se regaseste in cuprinsul documentului anexat.
Este important de subliniat faptul ca neacordarea avizelor de securitate reprezinta o masura de prevenire a materializarii unor riscuri grave de securitate determinate de implicarea persoanelor vizate in activitati precum relationare cu mediul infractional, de crima organizata, diseminare de date clasificate sau nedestinate publicitatii, consum de droguri, fapte de coruptie, penetrarea informativa a structurilor MAI si crearea unor mecanisme decizionale nelegitime etc.
Raportat la afirmatiile din cuprinsul reportajului privind initierea procedurii de revalidare in urma unei asa-zise „comenzi” a ministrului afacerilor interne sau a altor persoane din mediul politic, precizam ca acestea sunt lipsite de orice fundament, nefiind retinute nici de catre instantele de judecata sau de organele de urmarire penala cu ocazia solutionarii actiunilor civile sau penale introduse de catre persoanele in cauza.
Asa cum a fost prezentat inclusiv in cadrul raspunsului DGPI transmis publicatiei RECORDER, actele normative in vigoare emise in domeniul protectiei informatiilor clasificate prevad in mod expres entitatile si autoritatile publice care initiaza, respectiv au atributii in procedura de acordare/retragere a accesului la informatii clasificate, ministrul afacerilor interne nefiind implicat in fluxul de avizare.
Referitor la procedura de revalidare a domnului Catalin MOSNEAGU, subliniem faptul ca aceasta a fost initiata la data de 26.02.2018, rezultand cu titlu de evidenta ca masura in cauza nu a fost si nu putea fi in niciun mod influentata de evenimentele din data de 10.08.2018, asa cum se insinueaza in continutul reportajului.
De asemenea, asertiunile domnului Paul-Costel TABLAN privind neprelungirea autorizatiei sale de acces la informatii clasificate in urma unei presupuse „comenzi” date de ministrul afacerilor interne/alti factori politici sunt neintemeiate, nefiind sustinute sub niciun aspect de date obiective, avand in vedere faptul ca activitatea de revalidare este o masura obligatorie potrivit Legii nr. 182/2002, fiind initiata la expirarea perioadei de valabilitate a autorizatiei de acces detinute anterior. Mai mult, in cazul domnului Paul-Costel TABLAN, procedura revalidarii a fost demarata la inceputul anului 2019 si a fost finalizata la sfarsitul aceluiasi an, momente la care conducerea MAI a fost exercitata de doua persoane din formatiuni politice distincte. De altfel, in intervalul de referinta, functia de ministru al afacerilor interne a fost exercitata de cinci demnitari diferiti.
Referitor la imputernicirea domnului Constantin NICOLESCU in functia de adjunct al IGPR, precizam faptul ca DGPI, in exercitarea responsabilitatilor sale legale, a informat conducerea MAI atat anterior, cat si ulterior numirii acestuia in functia de conducere de la nivelul IGPR cu privire la riscurile si vulnerabilitatile identificate in activitatea acestuia. Mai mult decat atat, precizam ca acesta se afla in procedura de revalidare a accesului la informatii clasificate inca din perioada in care ocupa functia de inspector-sef in cadrul IPJ Dolj, activitate finalizata prin neacordarea autorizatiei ca urmare a identificarii unor elemente de incompatibilitate prevazute de legislatia in domeniu.
Cu privire la evenimentul expus de catre domnul Marius-Ionut MIHALACHE, subliniem faptul ca printre atributiile Directiei Operatiuni Speciale din cadrul IGPR nu se regasesc si cele de control anti-interceptare, personalul acestei structuri avand dreptul, potrivit legii, sa desfasoare astfel de activitati exclusiv in baza unor mandate de supraveghere tehnica, in cadrul dosarelor penale.
De altfel, aceste aspecte sunt expuse si recunoscute de persoanele intervievate in partea introductiva a documentarului video, acestia afirmand in mod expres faptul ca aveau la cunostinta ca activitatea desfasurata excedeaza atributiilor acestora, respectiv ca ordinul executat este unul „gresit” (n.n. nelegal).
Precizam ca politistul are obligatia de a verifica sistematic si de a asigura legalitatea actiunilor sale, inaintea si in timpul desfasurarii acestora, atat din perspectiva respectarii legislatiei, precum si ca acesta are datoria sa se abtina de la executarea ordinelor si misiunilor vadit ilegale.
Din cuprinsul propriilor afirmatii, rezulta ca persoanele din cadrul Directiei Operatiuni Speciale aveau reprezentarea faptului ca activitatile desfasurate sunt nelegale si cu toate acestea au procedat de aceeasi maniera in mod repetat si cu alte ocazii. In situatia prezentata, putem aprecia ca perpetuarea unui astfel de mod de lucru este de natura a prejudicia misiunile institutiilor competente, precum si infaptuirea actului de justitie.
Subliniem faptul ca aspectele prezentate de catre domnul Marius-Ionut MIHALACHE contravin realitatii, DGPI detinand probe incontestabile (documente, inregistrari audio-video, planse foto) care infirma situatia de fapt astfel cum a fost aceasta expusa in cadrul reportajului. Din motive ce tin de deontologia profesionala, precum si de respectarea obligatiilor legale ce incumba unitatii si a dreptului la aparare, acestea nu pot fi facute publice, fiind puse la dispozitia autoritatilor competente.
Referitor la afirmatiile conform carora modalitatea de numire in functie a directorului general al DGPI creeaza contextul unor imixtiuni politice, facem precizarea ca acestea sunt regretabile, avand in vedere ca toate persoanele din conducerea DGPI au fost avizate de catre CSAT cu ocazia numirii in functie, in conformitate cu prevederile art. 78 din Legea nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare.
In legatura cu unele afirmatii privind pretinsa omisiune a DGPI de a sesiza organele de urmarire penala in situatia constatarii unor infractiuni de coruptie, cu ocazia identificarii elementelor de incompatibilitate prevazute de legislatia incidenta, subliniem ca revalidarea accesului la informatii clasificate secrete de stat nu este conditionata de savarsirea unei abateri disciplinare/contraventii/infractiuni si nu reprezinta o sanctiune aplicata persoanei fizice, sens in care facem urmatoarele precizari:
Pe de o parte, DGPI a informat de fiecare data organele de urmarire penala cand a identificat date si informatii care releva pregatirea sau savarsirea unor fapte prevazute de legea penala, rezultate din verificarile si activitatile specifice.
Pe de alta parte, nu orice conduita/actiune care releva un element de incompatibilitate atrage raspunderea penala, la fel cum nu orice fapta penala constituie si un risc la adresa informatiilor clasificate.
Referitor la asertiunile conform carora decizia de neacordare a avizului de securitate nu este motivata, precizam ca, in toate situatiile, masura avizarii negative este temeinic fundamentata in fapt si in drept, chiar daca motivarea nu poate fi adusa la cunostinta persoanei verificate, din ratiuni ce tin de protectia informatiilor clasificate si a respectarii obligatiei de protectie a metodelor si mijloacelor specifice.
Mai mult, in cadrul interviurilor de securitate, se urmareste clarificarea impreuna cu persoana supusa procedurii de autorizare a aspectelor rezultate din verificarile specifice, care fundamenteaza deciziile de avizare negativa, astfel incat sunt neintemeiate alegatiile potrivit carora persoanele vizate nu cunosc motivele masurii adoptate.
De asemenea, examinarea legalitatii avizului negativ a accesului la informatii clasificate se realizeaza de catre instantele de judecata si unitatile de parchet, prin punerea motivarii masurii la dispozitia acestora, cu respectarea normelor incidente.
In considerarea principiului unui jurnalism responsabil, apreciem faptul ca o modalitate superficiala de prezentare a activitatii DGPI, prin prisma unor scopuri/interese ilegitime, nu este decat in masura sa induca in eroare opinia publica, sa influenteze in mod negativ perceptia personalului MAI cu privire la rolul institutiei si sa afecteze misiunile si activitatile unitatii.
De asemenea, nu este de neglijat faptul ca o parte din cadrele MAI (active si in rezerva) prezentate in continutul reportajului sunt implicate in litigii aflate pe rolul instantelor de judecata, astfel incat acestea pot manifesta o atitudine subiectiva in relatarea evenimentelor, in vederea influentarii actului de justitie.
DGPI va continua sa isi asume responsabilitatile legale ce ii revin, inclusiv pentru asigurarea protectiei interne pentru personalul MAI, de ale carui standarde profesionale si de integritate depinde protejarea vietii si bunurilor cetatenilor romani.
Pozitia Recorder
Poate fi ignorata o investigatie de presa care ajunge la o jumatate de milion de oameni in primele 24 de ore de la publicare?
Investigatia „Puterea din umbra” (https://recorder.ro/puterea-din-umbra/) a starnit un interes urias in mediul online, insa n-a fost preluata de nicio televiziune importanta din Romania (cel putin din monitorizarile noastre). Cu exceptia catorva voci din Opozitie, niciun politician si nicio institutie a statului roman n-au avut vreo reactie cu privire la dezvaluirile facute de Recorder. Toate aceste entitati s-au comportat ca si cum aceste informatii n-au existat.
Printre ziaristi (si nu numai) este cunoscuta aceasta strategie. Se sta cu capul la cutie pana trece valul, cu convingerea ca, oricat de mare ar fi, orice val care nu apare la televizor nu conteaza cu adevarat. Daca controlam televiziunile, putem ingropa orice subiect. Cam asa gandesc politicienii.
Intre timp, „Puterea din umbra” a ajuns pe primul loc in trendingul YouTube. Ce inseamna asta? Pe YouTube intra, zilnic, peste 10 milioane de romani, iar in trending sunt listate productiile care aduna cele mai multe vizualizari si reactii. Acest top este populat, aproape fara exceptie, de muzica si divertisment. Un material jurnalistic ajuns pe primul loc in trending reprezinta o exceptie. Un moment in care o bucata de Romanie pune pe hold muzica si divertismentul, considerand ca e mai important sa afle cum functioneaza institutiile pe care le plateste.
Politicienii si institutiile nu constientizeaza ca ceea ce ignora nu este un simplu clip aparut pe internet, ci revolta si intrebarile a sute de mii de oameni in fata carora aleg sa taca si sa nu ofere niciun raspuns. E adevarat ca, dupa un timp, oamenii se vor intoarce la muzica si divertisment, dar se vor intoarce si la o viitoare investigatie care le va multiplica revolta si intrebarile.
Insa, oricat de glorios ar suna frazele de mai sus, intr-un final raspunsul este „da”. O investigatie de presa poate fi ignorata de cei care detin puterea, fie ca stau in lumina sau in umbra. In final, ziaristii nu pot decat sa renunte sau sa mearga mai departe. Alegerea nostra este sa continuam.
Pentru moment, le reamintim celor care au ales tacerea si strategia capului la cutie ca exista o lista de intrebari care inca asteapta raspuns.
1. MINISTRUL DE INTERNE LUCIAN BODE TREBUIE SA RASPUNDA:
Ce masuri va lua pentru a clarifica acuzatiile extrem de grave facute, in materialul Recorder, la adresa DGPI, chiar de catre ofiteri si fosti ofiteri din Ministerul de Interne: eliminarea din sistem prin retragerea abuziva a certificatului de acces la informatii clasificate; obtinerea unor mandate de siguranta nationala pe numele unor cadre MAI fara ca suspiciunile sa fie confirmate ulterior de dosare penale; puterea discretionara pe care si-a creat-o prin legi si regulamente favorabile.
Daca prevederea legislativa conform careia DGPI nu trebuie sa-i comunice unui cadru MAI motivele pentru care i-a retras avizul de securitate i se pare corecta in raport cu dreptul la aparare al oricarui cetatean. Daca are de gand sa propuna o modificare legislativa in acest sens.
Daca biografia sefului DGPI, Tiberiu Silviu Dumitrache, i se pare o vulnerabilitate pentru serviciul secret pe care il are in subordine. Dumitrache este fiul unui fost ofiter de Securitate, ajuns ulterior in SRI si condamnat pentru trafic de influenta. Totodata, socrul lui Tiberiu Silviu Dumitrache este Liviu Luca, fosta mana dreapta a lui Sorin Ovidiu Vintu si condamnat pentru delapidare si spalare de bani. Seful DGPI are in declaratia de avere o vila cu piscina si heliport, donata de Liviu Luca catre fiicele minore ale lui Dumitrache.
2. DIRECTIA GENERALA DE PROTECTIE INTERNA (DGPI) TREBUIE SA RASPUNDA:
Ce fel de suspiciuni au stat la baza mandatului de siguranta nationala pe baza caruia pretinde ca a montat tehnica de interceptare in biroul adjunctului Politiei Romane, la o saptamana dupa ce il verificase pe acesta si avizase numirea lui intr-o pozitie atat de importanta.
Cum s-a solutionat mandatul de siguranta nationala in baza caruia s-a montat tehnica din biroul numarului doi din Politie. Ce fel de masuri s-au luat in urma informatiilor culese pe baza respectivului mandat de siguranta nationala.
Cate din cele 404 mandate de siguranta nationala obtinute in ultimii trei ani si jumatate s-au finalizat prin intocmirea unor dosare penale privind infractiuni la adresa sigurantei nationale.
De ce a sesizat DIICOT abia la trei ani distanta de la incidentul in care ofiterii DOS au gasit tehnica de inregistrare in biroul numarului doi din Politia Romana. Cine se face vinovat pentru aceasta intarziere care se incadreaza in Codul Penal la omisiunea sesizarii, fapta pedepsita cu inchisoarea.
3. DIICOT TREBUIE SA RASPUNDA:
Daca a demarat o ancheta penala pentru infractiunea de omisiune a sesizarii, pornind de la faptul ca DGPI a sesizat impiedicarea punerii in aplicare a unui mandat abia la trei ani distanta de la incident.
Daca a intrat in posesia documentelor care dovedesc faptul ca DGPI a avut mandat pentru montarea tehnicii de inregistrare in biroul adjunctului Politiei Romane.
4. COMISIILE DE APARARE DIN CAMERA DEPUTATILOR SI SENAT TREBUIE SA RASPUNDA:
Daca informatiile aparute in investigatia Recorder sunt suficient de grave pentru a conduce la formarea unei comisii speciale care sa demareze o ancheta cu privire la activitatea DGPI.
Daca excluderea Consiliului Suprem de Aparare a Tarii (CSAT) din procesul de numire a sefului DGPI li se pare o vulnerabilitate care poate transforma acest serviciu secret intr-o unealta politica si daca au de gand sa intreprinda demersuri legislative pentru eliminarea acestei eventuale vulnerabilitati.
Daca va numarati printre cei care asteapta raspuns la punctele de mai sus, puteti trimite fiecare set de intrebari la adresele aferente, invocand legea 544, privind liberul acces la informatiile de interes public.
1. Ministerul de Interne: https://www.mai.gov.ro/contact-center/epetitie-contact/
2. Directia Generala de Protectie Interna: petitii@dgpi.ro
3. DIICOT: contact@diicot.ro
4. Comisia pentru Aparare din Camera Deputatilor: cp12@cdep.ro
Comisia pentru Aparare din Senat: comap@senat.ro
