Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu a precizat că băncile centrale au ajuns într-o situație în care nu s-au mai regăsit în ultimele decenii, din cauza suprapunerii mai multor probleme precum criza energetică, ruperea lanțurilor de aprovizionare și războiul ruso-ucrainean.
În opinia sa, băncile centrale s-au văzut în situația în care au fost nevoie să ia anumite măsuri pentru ca inflația să fie ținută sub control, în timp ce au trebuit să fie atente ca ratele bancare să nu crească.
În acest sens, președintele Consiliului Fiscal este de părere că oamenii ar trebui să își măsoare posibilitățile financiare și să aibă o rată fixă, pe termen lung, pentru a nu fi afectați de astfel de șocuri.
Astfel, „Acum această criză energetică s-a combinat cu ruperea unor lanțuri de aprovizionare. Această fractură a lanțurilor de aprovizionare e o moștenire a pandemiei. Deci pandemia a fost iar un șoc global, teribil. Acum avem această nenorocire la graniță care are reverberații în economia globală și care privește nu doar aprovizionarea cu energie, ci și cu alimente de bază, cu cereale.
Toate acestea au alimentat inflația și băncile centrale s-au găsit, pentru prima dată de câteva decenii, într-o situație atât de inconfortabilă: știm că, de fapt, principala cauză a inflației foarte înalte e pe latura ofertei, producției – fiindcă avem șocul la energie, rupere de lanțuri de aprovizionare, avem război – și trebuie să facă ceva, dar nu pot nici să înăsprească politicile monetare așa încât să ducă ratele de politică monetară la niveluri real pozitive, adică ratele să fie peste inflație.
Ce ar fi însemnat ca BNR sau alte bănci centrale să ducă ratele de politică monetară la 20%? Oamenii scrâșnesc din dinți și suferă acum când ROBOR e unde e… Ar fi aruncat țara în aer!
Sunt și voci, oameni cu ochelari de cal, care gândesc în previziunea unui monetarism simplist și rudimentar, anume: când inflația e la un anumit nivel, trebuie să duci rata de politică monetară la un nivel real pozitiv. Era o nebunie! Dar băncile centrale erau obligate să înăsprească politicile monetare”, a declarat Dăianu la B1 TV, în cadrul emisiunii ”Politica zilei”.
Ratele au ajuns din ce în ce mai mari la bănci
În cadrul aceleiași emisiuni, președintele Consiliului Fiscal a vorbit și despre creșterea rapidă a ROBOR și IRCC, indici ce au dus la o creștere rapidă a ratelor la bănci.
În precizările sale, „Ce se întâmplă acum e un șoc care e rar la scara istoriei. Mișcări de o asemenea amplitudine sunt foarte rare. Ca să te duci de la ROBOR și IRCC cum erau la începutul lui 2022 și cum sunt acum… Această mișcare a fost foarte rapidă și de mare amplitudine. A fost un șoc. Șocul a fost și al băncilor centrale, că ele nu credeau că inflația va urca așa mult și nu credeau în persistența inflației. Au fost subestimate efectele ruperii lanțurilor de aprovizionare. Cine își imagina că Rusia va intra în Ucraina? O fi fost unele informații, dar acestea nu circulă pe canalele publice și poate s-a mizat pe faptul că rușii nu vor comite acest pas nesăbuit. Războiul e ceva foarte grav și efectele sunt bănuite și nebănuite”, a mai precizat acesta.
Oamenii ar trebui să aibă o rată fixă
În contextul socio-bancar, nu în ultimul rând, Daniel Dăianu spune că ar fi ideal ca oamenii să aibă o rată fixă a creditelor și ca oamenii să se asigure înainte să facă un credit dacă își vor putea permite să-l plătească.
În afirmaţiile sale, ”Cel mai bine e să ai o rată fixă. Oamenii să-și măsoare posibilitățile și să aibă o rată fixă, judecată pe un ciclu lung, așa încât să poată plăti și să nu suporte șocurile legate de schimbările economice.
Dar își poate cineva planifica veniturile pe 30 de ani? Ce se poate face e ca, în ce privește ROBOR-ul și condițiile monetare, BNR – și a încercat – să fie mai fermă cu băncile. Și băncile ar trebui să înțeleagă că clientela trebuie protejată mai ales în vremuri așa dificile și trebuie să accepte restructurări, uneori să accepte profituri inferioare”, a mai declarat Daniel Dăianu, pentru B1 TV.