Instanţa supremă din SUA le oferă astfel giganţilor din domeniul tehnologiei o victorie majoră, fără a intra însă în dezbaterea mai amplă referitoare la legea care îi protejează de un sfert de secol de urmărirea penală pentru conţinutul pe care postat online.
Concret, Curtea s-a pronunţat în două cauze distincte.
În primul caz, părinţii unei tinere americane ucise în atentatele din noiembrie 2015 de la Paris au depus o plângere împotriva Google, compania-mamă a Youtube, pe care o acuză că a sprijinit consolidarea organizaţiei teroriste Stat Islamic prin faptul că a sugerat videoclipurile sale anumitor utilizatori.
În al doilea caz, rudele unei victime a unui atac comis la 1 ianuarie 2017 într-un club de noapte din Istanbul au susţinut că Facebook, Twitter şi Google ar putea fi considerate „complice” la atac, întrucât eforturile lor de a elimina conţinutul postat de Stat Islmic nu au fost suficient de „energice”.
„Faptul că actorii răi profită de aceste platforme nu este suficient pentru a garanta că inculpaţii au acordat în mod conştient o asistenţă substanţială şi au ajutat astfel aceste grupări”, a motivat judecătorul Clarence Thomas în decizia unanimă a instanţei. „Concluzionăm că acuzaţiile reclamanţilor sunt insuficiente pentru a stabili că inculpaţii au ajutat şi au instigat Stat Islamic să îşi desfăşoare atacul”, a arătat el.
Judecând că are suficiente argumente, fără a fi nevoie să mai intre în dezbaterea „Secţiunii 230”, Curtea Supremă a „refuzat” să examineze această lege din 1996, considerată un pilon al proliferării internetului. Textul decretează că societăţile de tehnologie nu pot fi considerate „editori” şi se pot bucura de imunitate judiciară în cazul conţinuturilor postate pe platformele lor.