„Preşedintele a dorit să amplifice acest ajutor” militar deja oferit Kievului „acceptând să livreze tancuri uşoare de luptă AMX-10 RC”, a anunţat preşedinţia franceză.

„Este prima oară când tancuri de concepţie occidentală vor fi furnizate forţelor armate ucrainene”, mai precizează Palatul Elysee, la finalul convorbirii telefonice între cei doi şefi de stat.

Numărul de tancuri şi termenul la care acestea vor livrate nu au fost precizate.

Emmanuel Macron, potrivit Parisului, care l-a reasigurat pe Volodimir Zelenski de sprijinul neclintit al Franţei până la victorie, a dorit „să demonstreze perenitatea şi continuitatea” ajutorului militar francez.

AMX-10 RC sunt tancuri uşoare, pe roţi şi nu pe şenile, deci ‘foarte mobile’, ‘într-adevăr vechi, dar performante’, a declarat un consilier. În cadrul armatei terestre franceze, acest sistem va fi treptat înlocuit cu Jaguar.

Miniştrii apărării francez şi ucrainean vor avea un schimb de opinii „cât mai curând pentru a defini modalităţile” acestor livrări, atât în ceea ce priveşte termenul livrării, cât şi a numărului de tancuri, a precizat pentru AFP Ministerul Apărării francez.

Cu ocazia acestei convorbiri telefonice, cei doi preşedinţi au discutat şi despre situaţia de pe diferite fronturi militare, a subliniat Palatul Elysee.

Ziarul Publico a relatat miercuri că Jorge Mendes a încetat să mai fie reprezentantul lui Cristiano Ronaldo în noiembrie, după controversa dintre atacant şi clubul său de atunci, Manchester United.

Mendes, considerat cel mai influent agent din lumea fotbalului, a fost împotriva interviului exploziv al lui Ronaldo cu jurnalistul englez Piers Morgan şi a plecării acestuia de pe Old Trafford. Astfel, şi tot din cauza opiniilor diferite despre viitorul carierei jucătorului, ambii au ales să rupă legătura, care datează de la începuturile lui Ronaldo ca profesionist la Sporting Lisabona.

Polemicile dintre cei doi ar fi început odată cu plecarea atacantului de la Juventus Torino în 2021, din cauza dificultăţilor de a găsi o echipă care să fie la înălţimea exigenţelor starului portughez, care şi-a dorit un rol principal la o echipă care să evolueze în Liga Campionilor.

Público mai relatează că întoarcerea sa la Manchester a fost marcată de „un comportament nepotrivit al lui Cristiano”, oficiali ai grupării plângându-se lui Mendes.

Din cauza situaţiei delicate a lui Cristiano la United, absent în presezon şi doar cu câteva minute în echipă, Mendes a încercat să-i găsească un nou club, iar în noiembrie ar fi primit oferta iniţială de la Al-Nassr, noua sa echipă. Cu toate acestea, Cristiano Ronaldo a continuat să aibă ochii spre Europa şi spera să aibă o Cupă Mondială bună în Qatar, care să-i „găsească peţitori”.

Odată cu eliminarea Portugaliei în sferturile de finală împotriva Marocului (1-0), meci din care a plecat în lacrimi, el a ales să recupereze oferta de la clubul din Riad, însă fără avizul lui Mendes.

Reprezentantul său este acum conaţionalul său Ricardo Regufe, care a fost legat de brandul american Nike timp de câţiva ani şi care l-a însoţit pe jucător în călătoria sa în Arabia Saudită. Drepturile sale de imagine continuă să fie gestionate de Polaris, o companie legată de Mendes.

Cristiano Ronaldo, în vârstă de 37 de ani, a fost în cele din urmă prezentat marţi ca noul jucător al Al Nassr din Arabia Saudită, într-o ceremonie grandioasă la care au participat aproximativ 30.000 de persoane.

Decizia este menită să ajute India, unul din cei mai mari emitenţi de gaze cu efect de seră, să ajungă la emisii nete de carbon zero până în 2070, scrie Agerpres.

Stimulentele sunt menite să facă hidrogenul verde accesibil şi să reducă costurile în următorii cinci ani, le-a spus jurnaliştilor ministrul Informaţiilor, Anurag Thakur.

Acesta a adăugat că autorităţile se aşteaptă la investiţii totale de 8.000 miliarde de rupii (96,65 miliarde de dolari) în sectorul hidrogenului verde.

În următorii cinci ani, India vrea să producă cinci milioane de tone de hidrogen verde pe an, să reducă emisiile şi să economisească 1.000 miliarde de rupii prin scăderea importurilor de combustibili fosili, a explicat ministrul Informaţiilor.

Deja Statele Unite şi Uniunea Europeană au aprobat stimulente de miliarde de dolari pentru proiecte legate de hidrogenul verde.

Conform surselor din industrie, actualul cost pentru producerea hidrogenului verde în India este de 300 – 400 rupii per kg.

Companiile indiene, cum ar fi Reliance Industries, Indian Oil, NTPC, Adani Enterprises, JSW Energy, ReNew Power şi Acme Solar au planuri importante privind hidrogenul verde.

”Este momentul ca marii noştri aleşi republicani din Cameră să voteze pentru Kevin”, a scris Trump pe reţeaua sa de socializare Truth, potrivit AFP, o susţinere publică inedită din partea fostului preşedinte pentru Kevin McCarthy, relatează Agerpres.

Deşi republicanii au obţinut majoritatea în Camera Reprezentanţilor în urma alegerilor de la jumătatea mandatului, ei nu au reuşit să-l aleagă marţi pe Kevin McCarthy preşedinte al acestei Camere pentru că circa 20 de congresmeni fideli ai lui Trump nu l-au votat, reproşându-i că nu este suficient de conservator şi că prin abordarea sa politică centristă s-ar apropia de democraţii progresişti ai preşedintelui Joe Biden.

Întrucât preşedintele Camerei nu a putut fi ales, activitatea acesteia este blocată şi congresmenii nu pot depune jurământul, situaţie fără precedent în ultimul secol. Un nou vot este prevăzut să se desfăşoare miercuri la ora 17:00 GMT.

Sursa foto: Flickr

Autorităţile ungare au reţinut anul trecut 1.942 de traficanţi de persoane, comparativ cu 1.277 în 2021, le-a declarat Gyorgy Bakondi jurnaliştilor cu prilejul unei mese rotunde la Budapesta.

În total, în închisorile din Ungaria se află 2.500 de traficanţi de persoane, proveniţi din 73 de ţări, iar aceştia costă bugetul de stat 3 miliarde de forinţi.

Tot în 2022, protecţia frontierelor a fost asigurată de o forţă de 500 gărzi de securitate înarmate şi 13.476 gărzi civile, ajutate de 237 de poliţişti de frontieră cehi, 70 austrieci, 50 turci şi 30 slovaci de-a lungul graniţei cu Serbia, a precizat Bakondi.

Anul trecut, protecţia frontierelor a costat 650 miliarde de forinţi (1,63 miliarde de euro), din care 98,5% au fost acoperiţi din bugetul de stat.

Potrivit oficialului ungar, s-au înregistrat 265 atacuri ale unor migranţi împotriva patrulelor ungare la graniţa cu Serbia, incidente în care au fost răniţi 29 de militari şi 12 poliţişti.

‘Numărul celor care intră ilegal este în creştere; Ungaria este încă ruta principală pentru migranţii fără documente legale care vin prin Balcani cu ajutorul traficanţilor de persoane’, a mai spus Bakondi, conform căruia migranţii provin mai ales din Afganistan, Siria, Pakistan, Maroc şi India.

În legătură cu războiul din Ucraina vecină, oficialul de la Budapesta a menţionat că, în total, 1.025.667 de refugiaţi au intrat în Ungaria anul trecut, dintre care 210 au solicitat azil, 186.756 au cerut drept de şedere temporară şi 33.182 au primit statut protejat.

Sursa foto: Wikipedia

Media americane, citând surse din serviciile secrete ucrainene, scriu că aceste piese au fost găsite în fragmentele unei drone, doborâtă în Ucraina în toamnă, iar datele obţinute au fost comunicate de către Kiev responsabililor guvernului american la sfârşitul anului trecut.

Luna trecută, Casa Albă a creat un grup de lucru pentru a investiga modul în care tehnologia americană şi occidentală, de la echipamente mai mici, cum ar fi semiconductori şi module GPS, până la piese mari, precum motoare, au putut să ajungă în componenţa dronelor fabricate de Iran, ţară supusă unui regim sever de sancţiuni.

SUA impun de mult timp restricţii stricte şi controale dure exporturilor, precum şi sancţiuni pentru a împiedica Iranul să obţină tehnologia şi componentele care să îi permită să fabrice arme.

În prezent, Washingtonul încearcă să ajungă la o mai bună aplicare a acestor sancţiuni, încurajând companiile să îşi monitorizeze mai bine propriile lanţuri de aprovizionare şi încercând să identifice distribuitorii externi care preiau aceste produse şi le revând.

Potrivit CNN, nu există dovezi care să sugereze că vreuna dintre aceste companii, pe care nu le numeşte, încalcă legislaţia SUA şi îşi exportă cu bună ştiinţă tehnologia pentru a fi utilizată la fabricarea dronelor.

Companiilor, chiar şi celor care promit o mai bună supraveghere, le este de obicei extrem de dificil să controleze unde ajung aceste piese pe piaţa globală, susţin experţi familiarizaţi cu dosarul.

Din cele 52 de componente analizate, care au fost extrase de ucraineni dintr-o dronă iraniană de tipul Shahed-136, 40 par să fi fost fabricate de 13 companii americane diferite, potrivit anchetei.

Restul de 12 componente au fost fabricate de companii din Canada, Elveţia, Japonia, Taiwan şi China, conform anchetei citate de CNN.

În ultimele săptămâni, Rusia a lansat sute de drone de fabricaţie iraniană împotriva Ucrainei, cele mai multe dintre ele pentru a distruge instalaţii energetice şi infrastructura de bază din ţară.