O serie neagră care afectează constructorul american de avioane continuă – după o cală de marfă deschisă, o uşă smulsă, un reactor în flăcări – cu un tobogan de urgenţă.

Vineri, avionul de linie s-a întors din drum după decolare, după ce piloţii au simţit că o vibraţie neobişnuită a zguduit avionul de tip Boeing 767, înregistrat ca fabricat în 1990.

Emergency slide fell off Delta flight 520, a Boeing 767, Friday in midair as it flew from JFK to LAX.

The slide detached from the plane and hasn’t been found.

The plane had to make an emergency landing at JFK.

Thankfully, there were no injuries.

Boeing and Delta practice DEI.

— Paul A. Szypula @Bubblebathgirl)

Administraţia Federală americană a Aviaţiei (FAA) a confirmat versiunea companiei, care precizează că piloţii au primit o alertă cu privire la toboganul de urgenţă de pe partea dreaptă a avionului.

La bordul aeronavei se aflau 176 de pasageri, doi piloţi şi cinci membri ai echipajului.

Delta Airlines dă asigurări că le-a găsit alt zbor către California tuturor pasagerilor.

Avionul a fost scos din uz pe perioada unor verificări.

Toboganul era, în continuare, de negăsit.

”Cum nimic nu este mai important decât siguranţa clienţilor noştri şi personalului nostru, echipajele Delta şi-au pus în aplicare formarea aprofundată şi au urmat procedurile pentru a se întoarce pe Aeroportul JFK la New York”, a anunţat într-un comunicat compania aeriană.

Spre deosebire de alte modele, avionul de tip Boeing 767 a fost cruţat  de seria de incidente.

În ianuarie, doar avionul de mediu curier Boeing 737 Max era vizat de o invstigaţie a FAA şi poliţiei federale (FBI).

În prezent, avioanele de lung curier de tip Boeing 777 şi Boeing 787 Dreamliner sunt de asemenea vizate.

Un avertizor de integritate din interiorul constructorului american de avioane şi-a exprimat îndoiala cu privire la viabilitatea procesului de asamblare a acestor două tipuri de aeronavă.

”În 27 aprilie 2016, acum opt ani, în calitate de Comisar European pentru Politică Regională, am aprobat prima etapă a unui proiect major în valoare de aproximativ 52 de milioane de euro, din care aproape 44 de milioane de euro din Fondul de coeziune, pentru construcţia şoselei de centură a municipiului Suceava„, scrie Corina Creţu pe Facebook.

Ea precizează că acest proiect major a fost cofinanţat prin Programul Operaţional Sectorial „Transport” al României, în cadrul axei prioritare 1 „Modernizarea şi dezvoltarea axelor prioritare TEN-T în scopul dezvoltării unui sistem de transport durabil şi integrării acestuia cu reţelele de transport ale UE”.

La acel moment, Corin Creţu afirma că  investiţiile prin fondurile structurale în sisteme de transport rămân o prioritate pentru Comisia Europeană.

„Este şi cazul centurii ocolitoare a municipiului Suceava, care va asigura conexiuni mai bune pentru transportul local şi internaţional, ajutând în acelaşi timp participanţii la trafic să circule în siguranţă, dar şi să economisească timp”, spunea ea.

Şoseaua de centură a Sucevei a fost inaugurată în 2019.

Premierul Marcel Ciolacu a fost întrebat, în emisiunea Insider politic, difuzată sâmbătă la Prima TV, dacă îl susţine pe Mugur Isărescu pentru un nou mandat la şefia BNR.

”România are nevoie de stabilitate monetară şi cred că domnul Isărescu trebuie să mai ia un mandat”, a răspus Marcel Ciolacu. 

Premierul a mai fost întrebat dacă nu mai e nimeni altcineva care să-l poată înlocui pe Mugur Isărescu, guvernator al BNR încă din 1990. 

”Vedeţi contextul! În acest moment, eu îmi doresc stabilitate monetară şi domnul Isărescu pe plan internaţional e un om recunoscut. Vorbesc din funcţia de prim-ministru. Trebuie un partener la BNR. Vedem că am ţinut cursul, n-a crescut dobânda cât a crescut în alte state. E normal să discut cu guvernatorul. Credeţi că această scădere a inflaţiei se face fără un mecanism bine gândit şi fără discuţii foarte serioase despre unde trebuie să intervină statul? Pentru această perioadă, încă de instabilitate economică, fragilă, cred că e persoana potrivită”, a conchis Ciolacu. 

În luna februarie, guvernatorul BNR Mugur Isărescu (74 de ani), întrebat dacă a luat o decizie de a continua la conducerea BNR, având în vedere că în acest an îi expiră mandatul, declara: “Noi nu putem să luăm nicio decizie.  Parlamentul hotărăşte, partidele politice, aşa cum spune legea. Noi trebuie să ne facem aici datoria până în ultimul moment.  Şi să dăm Consiliului următor o situaţie stăpânită”.

El a fost întrebat dacă personal îşi doreşte un nou mandat la şefia Băncii Naţionale a României. 

“Nu pot să vă spun dorinţele mele personale, că mă ruşinez.  Din când în când trebuie să mă uit la buletin.  Deci a apărut clar această problemă, nu?”, a adăugat guvernatorul BNR.

La remarca potrivit căreia încă este tânăr, Mugur Isărescu a afirmat: “Nu mai sunt. Am fost odată, dar sunt totuşi mulţi ani de atunci. (…)  Nici nu depinde de mine şi n-avem şi rost să facem o discuţie din tema asta. Depinde de Parlamentul României. Noi, membrii Consiliului, stăm până în ultima clipă, ţinem frâiele şi, pe urmă, le dăm mandatul boardului viitor. Am făcut atât, atât, atât, mai trebuie făcută asta”.

Marcel Ciolacu a fost întrebat, sâmbătă, la emisiunea Insider Politic, cine va pleca acasă dacă pensiile nu ajung la beneficiari înainte de Paşte.

“Nu pleacă nimeni acasă, pentru că exclud. Le primesc. Am avut o şedinţă tehnică cu doamna ministru înainte, cu ministrul digitalizării, care are în subordine Poşta Română. Am vorbit cu doamna ministru. E una din priorităţi şi lucrurile… Unde eu nu am pârghii instituţionale, erau băncile. Am înţeles că au avut un dialog cu cele 22 de bănci ca să se vireze prin Poştă, s-a făcut mecanismul şi acum urmează şi prin…Se vor vira banii”, a afirmat premierul.

Chestionat dacă a vorbit cu ministrul de Finanţe, Marcel Boloş, care susţine că banii nu ajung pentru toate cheltuielile din acest an, Ciolacu a declarat: “Eu sunt obişnuit cu domnul Boloş. Şi dumneavoastră sunteţi obişnuit. În fiecare an la construcţia… se întâmplă astfel de lucruri când vine rectificarea şi anul trecut era la fel. Când am preluat funcţia de prim-ministru, aveam deficit 6,8.  Şi toată lumea a zis că va fi o tragedie, o catastrofă şi Comisia. M-am dus la Comisie, am stat de vorbă şi am găsit mecanisme cu domnul Boloş astfel încât s-au dus… Noi vrem să facem investiţii de aproape 100 de miliarde anul acesta. Va fi un record.  Sustenabilitatea economiei româneşti este în acest moment bazată pe investiţii. A crescut consumul. M-am uitat pe cifrele din ianuarie şi februarie. A început să crească consumul. ANAF au spus că colectează. Au colectat.  Ştiu că e o plăcere, mai ales în spaţiu public, cu mărirea de taxe şi impozite”.

La remarca potrivit căreia toată lumea prevesteşte această mărire de anul viitor, şeful Executivului a replicat: “Eu am scos nişte excepţii. E o prostie”.

Întrebat dacă vor creşte taxele şi impozitele din 2025, Ciolacu a răspuns: “Este o prostie. Sunt anumite lucruri punctuale care trebuiesc discutate. O reformă fiscală se va pune în aplicare, cred că prin anul 2026”, a mai afirmat Marcel Ciolacu.

Solicitat să precizeze dacă  acest lucru înseamnă impozit progresiv, Marcel Ciolacu a vorbit despre ”o aşezare fiscală”.

“O aşezare fiscală, de altfel trecută de către USR, Orban, Cîţu, cine o fi fost pe atunci. Noi nu aveam acces la acele informaţii, până la urmă, publice. Toate acele lucruri erau secrete. Acea reformă fiscală nu se pune în aplicare în anul fiscal respectiv, deci are efecte… e un delay de un an de zile, sunt şase luni conform legii, fiindcă vii cu reformă, nu vii cu măsuri fiscale. Noi am scos din excepţii şi vedem cu digitalizarea şi am promis foarte clar, nu se vorbeşte, întâi să-şi facă datoria statului român. Întâi statul, după 32 de ani, vorbim concret de digitalizarea ANAF-ului. Lucru pe care îl vom finaliza anul acesta. Vom încerca să…  A început să scadă un pic din gap-ul de TVA, care e cel mai mare”, a transmis premierul.

El a mai declarat că România are cea mai mare evaziune din Europa, dar şi cele mai mici taxe.

“Avem cea mai mare evaziune din Europa şi avem cele mai mici taxe. Eu înţeleg că atunci când ai cele mai mici taxe, măcar pe alea să le plătim. Noi avem şi taxe mici şi avem şi evaziune mare. Deci ceva nu funcţionează. Primul lucru este digitalizarea. Nu există impozitare progresivă la companii. Impozitarea companiilor e impozitarea companiilor. Cum de altfel şi impozitul unic, acea cotă unică de impozitare, nu poate să fie 0,5, 9, 16, 19. Unde mai e…  Mai aud colegii din coaliţie, domnule, noi rămânem cu taxa unică. Care e taxa unică, că nu o înţeleg? Şi am dat câteva exemple. Eu nu pot să cumpăr un teren cu 1000 de euro, pe persoană fizică, şi să-l vând pe urmă cu 10 milioane de euro şi să fiu impozitat cu 10%. Fiindcă nu se întâmplă acest lucru niciunde în lumea asta.  Până la un anumit prag…Alea sunt venituri, aşa-numitele venituri excepţionale. care trebuiesc impozitate pe trepte. Aia o impozitare progresivă”, a mai declarat Marcel Ciolacu.

“Cred că primul tronson o să fie Buzău – Focşani. Din discuţiile mele avute cu domnul ministru, dar şi cu constructorul, o să dea în folosinţă anul acesta în jur de 147,8 kilometri din Autostrada Moldovei”, a afirmat premierul, întrebat, sâmbătă, la emisiunea Insider Politic de la Prima TV, când se va putea circula pe Autostrada Moldovei.

El a vorbit şi despre importanţa drumului expres din zona Olteniei şi a autostrăzii A0

“Foarte important ce se întâmplă în zona Olteniei cu drumul expres, în primul rând pentru Ford şi pentru Dacia. Trebuie să ai costurile cât mai scăzute, să fii competitiv. S-a deblocat A0, centura Bucureştiului, şi veţi vedea o schimbare şi în Bucureşti a traficului. Într-un fel, o să se meargă de la Paşcani până la Constanţa pe autostradă, la fel de la Craiova până la Constanţa pe autostradă şi cu A0”, a precizat Marcel Ciolacu.

El s-a referit şi la autostrada Comarnic – Braşov.

“Rămâne Comanic-Braşov. Şi încercăm, aţi văzut discuţiile avute cu fonduri de investiţii şi căutăm un parteneriat public-privat. Dacă am muta toţi banii pe care îi are România pe drumuri se putea face acest lucru, dar nu mai făceam nici Autostrada Moldovei, nici conexiunile cu autostrăzile din Ardeal şi rămâne, cu adevărat, provocarea mare străpungerea Carpaţilor, A13”, a afirmat Marcel Ciolacu.

Infrastructura feroviară este deosebit de vitală în Ucraina, atât în transportul pasagerilor şi comerţ, cât şi armatei, deoarece de la începutul invaziei ruse, în februarie 2022, întregul trafic aerian civil este paralizat.

”Este vorba aici despre măsuri clasice înaintea unei ofensive” de amploare, aşteptată în următoarele săptămâni, a declarat sub protecţia anonimatului o  sursă de rang înalt din sistemul securităţii ucrainene, intervievată de AFP cu privire la aceste atacuri.

Scopul ”este să paralizeze livrările, transportul încărcăturilor militare”, a adăugat ea.

Reţeaua de căi ferate este vizată cu regularitate în bombardamente ruse de doi ani.

Atacuri au atins recent gări, ca cea din Hramatorsk, în est, unde zeci de persoane, în esenţă civili, care încercau să fugă din calea confruntărilor armate, au fost ucise în aprilie 2022.

Însă, în ultimele săptămâni, s-a constatat o intensificare a bombardamentelor care vizează infrastructuri feroviare.

ARMAMENT OCCIDENTAL, VIZAT

Numai joi, atacuri au atins aceste infrastructuri în trei regiuni ucrainene.

În regiunea Doneţk (est), împărţită de linia frontului, trei angajaţi ai societăţii de căi ferate Ukrzaliznîţia au fost ucişi într-un atac vizând o instalaţie feroviară.

În aceeaşi zi, zece civili au fost răniţi într-un atac cu rachetă la Gara din Balaklia, în regiunea Harkov (nord-est), iar infrastructuri feroviare au fost avariate la Smila, în regiunea Cerkasî (centru).

Un bombardament masiv împotriva unor instalaţii feroviare la Dnipro şi în regiune (centru-est) a ucis o angajată a Ukrzaliznîţia şi a rănit alţi şapte la 19 aprilie.

Cu o săptămâna mai înainte, Gara din Sumî (nord) a fost atinsă într-un atac.

Armata rusă a revendicat vineri că a atacat un ”tren cu armament occidental şi echipament militar” în localitatea Udacine, în egiunea Doneţk, şi ”trupe şi echipamente” militare la Balaklia.

Ea nu a prezentat date, iar aceste afirmaţii par să corespundă atacurilor evocate cu o zi mai înainte de către autorităţile ucvrainene.

Începând din martie, Rusia şi-a multiplicat atacurile vizând infrastructuri ucrainene mai ales asupra instalaţiilor energetice, dintre care a distrus o mulţime, iar mai recent asupra infrastructurii feroviare.

Aceste atacuri asupra unor căi ferate intervin în momentul în care Statele Unite şi-au reluat ajutorul militar acordat Ucrainei, după luni de paralizie din cauza unor rivalităţi politice interne.

SPITALE EVACUATE

Armamentul occidental donat Ucrainei – muniţie de artilerie şi apărare aeriană – sunt livrate în cel mai mare secret din ţări vecine, mai ales din Polonia.

Şeful transportului de călători de la Ukrzaliznîţia, Oleksandr Perţovski, a declarat joi AFP că a constatat ”o creştere a atacurilor asupra infrastructurii feroviare”.

”Constatăm că atacurile vizează logistica feroviară şi ating în esenţă instalaţii civile”, a declarat el. ”Ei desfăşoară atacuri orbeşte asupa gărilor. Este un mod foarte primitiv de a o face”.

Slăbite de o contraofensivă eşuată în vara lui 2023 şi de paralizia timp de luni de zile a ajutorului militar american, forţele armate ucrainene, care duc lipsă de oameni şi de muniţie, se află sub presiune pe o parte largă a frontului, mai ales în est.

Iar situaţia ar urma să se întrăutăţească la jumătatea lui mai şi începutul lui iunie, care va fi o ”perioadă dificilă”, a avertizat luni şeful spionajului mlitar ucrainean Kirilo Budanov.

Această analiză este împărtăşită de oficiali occidentali, care preconizează că următoarele trei luni vor fi ”foarte dificile” pentru forţele Kievului.

Tiruri de artilerie rusă au ucis două persoane, vineri, în regiunea Sumî, în nordul Ucrainei, la frontiera rusă, potrivit Ministerului ucrainean de Interne, care precizează că două femei în vârstă au fost ucise.

Alte trei persoane au fost ucise în atacuri ucrainene în două regiuni ruseşti, Kursk şi Briansk, dar şi în regiunea ucraineană Lugansk, ocupată aproape în întregime de Rusia, au anunţat autorităţile ruse.

Primăria din Kiev a anunţat evacuarea a două spitale – unul de pediatrie – din capitala ucraneană, de teamă că Rusia le poate ataca, deoarece o înregistrare video care circulă online spune că militari se află în aceste instituţii.

Acest lucru ”anunţă de facto un atac”, afirmă Primăria, care insistă asupea faptului că aceste centre spitaliceşti nu sunt instalaţii militare.

Noul ajutor este al doilea anunţat săptămâna aceasta, în urma unui ajutor în valoare de un miliard de dolari destinat Kievului, dezvăluit miercuri.

Aceste două sume fac parte din bugetul unei asistenţe a Kievului în valoare de 61 de miliarde de dolari, adoptat prin vot săptămâna aceasta în Congres şi promulgat miercuri de către preşedintele Joe Biden, în contextul în care Ucraina se confruntă cu dificultăţi în războiul împotriva Rusiei.

Ajutorul în valoare de un miliard de dolari provine din stocuri americane de armament, iar cel anunţat vineri din contracte cu industria apărării sau cu parteneri.

Acest lucru înseamnă că necesită mai mult timp pentru a ajunge pe câmpul de luptă.

UŞURARE LA KIEV

După ce a promulgat miercuri o lege care prevede o vastă asistenţă militară şi economică a Ucrainei în valoare de 61 de miliarde de dolari, Joe Biden a promis o trimitere rapidă şi masivă de armament.

Statele Unite sunt principalul susţinător militar al Kievului, însă Congresul nu a a doptat această anvelopă masivă destinată aliatului său de aproape un an şi jumătate, în pricipal din cauza unor certuri politice.

Washingtonul a anunţat anterior un ajutor destinat Ucrainei doar o singură dată în acest an, un ajutor în valoare de 300 de milioane de dolari, în martie, care a fost posibil doar mulţumită unor economii realizate de Pentagon la alte achiziţii.

Adoptarea acestui plan de ajutor este o uşurare pentru armata ucraineană, care se confruntă cu o penurie de recruţi şi muniţie, împotriva unei presiuni constante a trupelor ruse în est.

Autorităţile preconizează o degradare pe front eventual încă de la jumătatea lui mai.

Reluarea ajutorului american va permite armatei ucrainene să reia iniţiativa împotriva Rusiei.

Însă pregătirea unei contraofensive va fi mai lungă, a estimat joi o oficială militară americană.

”Ucrainenii şi-au raţionalizat muniţia de o vreme (…), deci ruşii, ca să rezumăm, au reluat iniţiativa”, a declarat presei o oficială militară americană sub protecţia anonimatului.

Ajutorul militar al aliaţilor ”le va permite ucrainenilor să înceapă să reia iniţiativa”, însă ”nu va fi un proces rapid”, a adăugat ea.

Recepţia şi implementarea operaţională a noilor livrări va dura timp, fie şi numai ”privind apărarea poziţiilor lor. Aşadar, nu aş prevedea nicio ofensivă de mare amploare într-o primă fază”, declara ea.

Volodimir Zelenski a mulţumit joi Congresului american, care a adoptat săptămâna aceasta un ajutor în valoare de 61 de miliarde de dolari destinat Ucrainei, aflată în război cu Rusia de peste doi ani.

Această nouî anvelopă a fost adoptată după negocieri intense între democraţi şi republicani, după ce Statele Unite au acordat deja Kievului zeci de miliarde de dolari.

Într-un interviu acordat postului Fox News, citat de Le Monde, Volodimir Zelenski s-a adresat congresmenilor republicani care au votat împotriva acestui ajutor.

”NU AVEM SECRETE”

”Ei trebuie să ştie că aceşti bani merg înainte de toate în industria apărării americane, (care) va primi zeci de miliarde de dolari (…). Să fiţi siguri că totul merge pe câmpul de luptă, pentru a susţine armata ucraineană, dar şi pentru a apăra democraţia în lume”, a declarat la Fox News Volodimir Zelenski.

”Nu avem secrete” faţă de Statele Unite, a subliniat Volodimir Zelesnki, care pledează în favoarea ”transparenţei” Ucrainei faţă de partenerii săi.

Şeful statului ucrainean face aceste declaraţii în contextul în care corupţia în Ucraina este un flagel major şi endemic.

La sfârşitul lui ianuarie, Serviciul ucrainean de Securitate (SBU) a dezvăluit un nou dosar de delapidare implicând oficiali de la Ministerul Apărării.

Joi, ministrul Agriculturii Mîkola Solski a demisionat în urma nor acuzaţii de corupţie. El este acuzat de faptul că şi-a însuşit terenuri de stat în valoare de aproape 6,9 milioane de euro.

În acest interviu acordat Fox News, Volodimir Zelenski a vorbit despre viitoarele alegeri din America.

Întrebat despre o eventuală victorie a lui Donald Trump în cursa la fotoliul de la Casa Albă, peţedintele ucrainean şi-a exprimat ”speranţa” ca republicanul ”să nu se opună” Kievului.

”Bineînţeles, el poate avea opinii divergente depre anumite detalii, dar dacă viziunea generală şi valorile comune sunt împărtăşite, vom putea lucra” împreună, a declarat Volodimir Zelenski.

„Astăzi, a avut loc recepţia lucrărilor pe lotul 1 al Transapusenei care totalizează nu mai puţin de 43 de kilometri. Un drum de poveste, emblematic pentru judeţul Alba şi pentru România. O investiţie pe cât de costisitoare, pe atât de necesară. Ca inginer, pot zice că lucrările sunt de nota 10 şi de «jos pălăria!». Ca vicepreşedinte al Consiliului Judeţean, transmit că am respectat, la fix, termenul de finalizare a lucrărilor”, a anunţat, pe reţelele de socializare, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Alba, Marius Haţegan. .

Acesta a prezentat şi cifre legate de realizarea acestui prim tronson: s-au folosit  26 de mii de tone/277 de mii de mp de strat de beton asfaltic, 41 de mii de tone de strat de binder, 44 de mii de metri cubi de piatră spartă pentru fundaţie, 25 de mii de metri cubi de beton folosit pentru lucrări de consolidare şi 23 de mii de metri liniari de parapet metalic. 

Drumul judeţean (DJ) 107I, cunoscut iniţial ca ”Transalpina de Apuseni”, a fost denuimit ulterior Transapuseana. Este cea mai mare investiţie pe un drum judeţean din România, cu o valoare totală a proiectului de peste 73 de milioane de euro, proiect în mare parte finanţat din fonduri europene. Drumul, în lungime de 78 de kilometri, face legătura între municipiul Aiud (Autostrada A10) şi zona Bucium – Abrud (DN 74).

În timpul discuţiilor ample cu oficialii chinezi de la Beijing, Blinken a spus că cele două părţi au convenit asupra primului dialog interguvernamental SUA-China privind inteligenţa artificială, pentru a discuta despre riscurile şi preocupările legate de siguranţă implicate de tehnologia emergentă.

”Azi mai devreme am convenit să avem primele discuţii dintre RPC şi SUA privind inteligenţa artificială, care vor avea loc în următoarele săptămâni, pentru a ne împărtăşi opiniile respective cu privire la riscurile şi preocupările legate de siguranţă în jurul AI avansată şi la modul cel mai bun de a le gestiona”, a spus Blinken în timpul unei conferinţe de presă.

SUA au impus restricţii asupra capacităţii Beijingului de a accesa tehnologii de vârf şi se apropie de interzicerea aplicaţiei de social media TikTok, cu excepţia cazului în care compania sa mamă chineză, ByteDance, o va vinde.

Blinken a spus la conferinţa de presă că TikTok ”nu a apărut” în discuţii.

Ministerul de Externe al Chinei a confirmat că discuţiile despre AI vor avea loc, într-un comunicat care detaliază un acord mai larg, în cinci puncte, între Washington şi Beijing.

De asemenea, în consens au fost incluse eforturi suplimentare pentru ”stabilizarea şi dezvoltarea” relaţiilor dintre SUA şi China, extinderea schimburilor culturale şi continuarea consultărilor privind ”probleme internaţionale şi regionale importante”, a spus Ministerul de Externe chinez, potrivit unei traduceri Google.

Comerţul China-Rusia ridică ”îngrijorări serioase”

Blinken a spus că China a jucat un rol constructiv în a ajuta la rezolvarea crizelor globale, inclusiv descurajând Iranul şi împuterniciţii săi de la escaladarea în continuare a conflictului din Orientul Mijlociu, precum şi reducerea asaltului Rusiei asupra Ucrainei.

”China a demonstrat în trecut când vine vorba de Rusia şi Ucraina că poate întreprinde acţiuni pozitive”, a spus el, făcând referire la un mesaj transmis de preşedintele Chinei Xi Jinping în martie 2023, în care a avertizat Rusia împotriva utilizării armelor nucleare în Ucraina.

Blinken a adăugat, totuşi, că a reiterat ”preocupările serioase” ale Washingtonului cu privire la rolul suspectat al Chinei în susţinerea capacităţilor militare ale Moscovei, în special prin intermediul produselor care sprijină baza industrială de apărare a acesteia.

Beijingul a negat că acordă asistenţă militară Rusiei, menţionând că comerţul său cu Moscova constituie ”cooperare economică normală”.

Blinken a spus că nu au mai fost luate măsuri împotriva Beijingului, pe fondul unor rapoarte conform cărora Washington elaborează sancţiuni pentru a opri unele bănci chineze care s-au dovedit că permit un astfel de comerţ.

”Rusia ar avea dificultăţi să-şi susţină atacul asupra Ucrainei fără ajutorul Chinei. Am fost extrem de clar cu privire la preocupările noastre. Va trebui să vedem ce acţiuni decurg din asta.””, a spus el.

”Inundarea” pieţelor internaţionale

Vizita secretarului american în China are loc în timp ce Washingtonul şi Beijingul încearcă să îşi îmbunătăţească relaţiile bilaterale tensionate, în ciuda tensiunilor comerciale în curs şi a preocupărilor de securitate naţională.

SUA şi aliaţii săi occidentali au acuzat companiile chineze că aprovizionează în exces pieţele internaţionale cu bunuri ieftine, în special tehnologii ecologice, cum ar fi vehiculele electrice, despre care spun că pun în pericol producţia internă.

Beijingul, la rândul său, neagă afirmaţiile, Xi afirmând vineri, într-un comunicat, că dezvoltarea economică a Chinei trebuie privită ”într-o „lumină pozitivă”, iar ministrul de Externe Wang Yi descriind producţia Chinei ca fiind în concordanţă cu ”drepturile sale legitime de dezvoltare”.

Blinken şi-a mărit presiunile vineri, spunând că SUA vor lua măsuri dure, dacă va fi necesar, pentru a opri fluxurile comerciale.

Secretara Trezoreriei SUA, Janet Yellen, a avertizat la începutul acestei luni că Washingtonul va lua în considerare sancţiuni împotriva firmelor chineze despre care se constată că încalcă practicile comerciale echitabile – o poziţie care a fost reluată îndeaproape de Bruxelles.

”Numai China produce mai mult de 100% din cererea globală. Inundă pieţele… Preşedintele [Joe] Biden nu va lăsa ca asta să se întâmple sub supravegherea lui” pentru produse ecologice, a spus Blinken.

Comisia a votat pentru a finaliza o propunere avansată pentru prima dată în octombrie, pentru a restabili regulile de internet deschis adoptate în 2015 şi pentru a restabili autoritatea comisiei în bandă largă.

Preşedintele FCC, Jessica Rosenworcel, a declarat că agenţia ”crede că fiecare consumator merită acces la internet rapid, deschis şi corect”.

”FCC precedentă a aruncat această autoritate şi a decis că banda largă nu are nevoie de supraveghere”, a spus ea.

Neutralitatea reţelei se referă la principiul conform căruia furnizorii de servicii de internet ar trebui să permită accesul la toate conţinuturile şi aplicaţiile, indiferent de sursă şi fără a favoriza sau bloca anumite produse sau site-uri web.

FCC a declarat că îşi foloseşte, de asemenea, noua autoritate pentru a comanda unităţilor din SUA ale China Telecom, China Unicom şi China Mobile să întrerupă serviciile de acces la internet în bandă largă în Statele Unite.

Rosenworcel a remarcat că FCC a întreprins măsuri similare împotriva companiilor de telecomunicaţii chineze în trecut, folosind autoritatea existentă.

Reintroducerea regulilor de neutralitate a reţelei a fost o prioritate pentru preşedintele Joe Biden, care a semnat un ordin executiv în iulie 2021 prin care încurajează FCC să reintroducă regulile de neutralitate a reţelei adoptate sub preşedintele democrat Barack Obama.

Democraţii au fost blocaţi timp de aproape trei ani, deoarece nu au preluat controlul majoritar al FCC, format din cinci membri, până în octombrie.

Sub Trump, FCC a susţinut că regulile de neutralitate a reţelei nu sunt necesare, au blocat inovaţia şi au dus la o scădere a investiţiilor în reţea de către furnizorii de servicii de internet, o afirmaţie contestată de democraţi.

Camera pentru Comerţ a Statelor Unite a criticat acţiunea FCC, spunând că ”impune o structură de reglementare defectuoasă, înaintea erei televiziunii în bandă largă” şi ”nu va descuraja decât investiţiile şi inovaţiile necesare pentru a conecta toţi americanii”.

Grupul de interes public Free Press a declarat că votul este ”o victorie majoră pentru interesul public”, spunând că ”împuterniceşte FCC să tragă la răspundere companii precum AT&T, Comcast, Spectrum şi Verizon pentru o gamă largă de prejudicii aduse utilizatorilor de internet din Statele Unite.”

Un grup de parlamentari republicani, inclusiv preşedintele Comisiei pentru Energie şi Comerţ al Camerei, Cathy McMorris Rodgers, şi senatorul Ted Cruz, au numit planul ”o acapare ilegală de putere care ar expune industria internetului de bandă largă la un regim de reglementare opresiv”, dând agenţiei şi statelor puterea de a impune tarife, regulamente, obligativitate de separare şi impozitarea furnizorilor de internet în bandă largă.

Democraţii din FCC spun că nu vor stabili reglementări privind tarifele.

Asociaţia Industriei Calculatoare şi Comunicaţii, ai cărei membri includ Amazon.com, Apple, Alphabet şi Meta Platforme, susţin neutralitatea internetului, argumentând că regulile ”trebuie restabilite pentru a păstra accesul deschis la internet”.

USTelecom, ai cărui membri includ AT&T, Verizon şi alţii, numesc restabilirea neutralităţii reţelei ”în întregime contraproductivă, inutilă şi o distragere a atenţiei împotriva consumatorului”.

În ciuda deciziei din 2017 de a retrage reglementările la nivel federal, o duzină de state au acum legi sau reglementări privind neutralitatea reţelei. În mai 2022, grupurile industriale au abandonat contestaţiile legale faţă de aceste cerinţe de stat.

”Noi am cumpărat această poveste pentru ca să nu fie publicată altundeva. Nu voiam ca ea să-l jeneze pe domnul Trump sau să-i afecteze campania” prezidenţială din 2016, a rezumat acest martor-cheie, David Pecker, când a povestit de ce grupul său a plătit 150.000 de dolari pentru a cumpăra drepturile de mărturisire ale acestui manechin, Karen McDougal.

Această tranzacţie a fost pregătită în avans cu avocatul personal al lui Donald Trump, Michael Cohen, care l-a asigurat pe patronul de presă de scandal.

”Nu-ţi face griji, eu sunt prietenul tău, patronul se va ocupa de toate astea”, spune Pecker că i-a spus Cohen, precizând că ”patronul” era nimeni altcineva decât Donald Trump.

David Pecker a dat totodată asigurăir că a purtat o discuţie cu privire la acest subiect cu miliardarul republican, la acea vreme candidat în alegerile prezidenţiale din 2016.

În a treia zi a mărturiei sale, cei 12 juraţi şi cei şase supleanţi ai acestora au continuat, timp de mai multe ore, să-l asculte cu religiozitate, unii luând notiţe, pe acest septuagenar care-i poartă în culisele cuceririi Casei Albe de către prietenul său ”Donald”.

David Pecker, în vârstă de 72 de ani, care purta o cravată roşie pe cămaşă roz-pal, cu părul alb pieptănat pe spate, a dat asigurări că Donald Trump i-a mulţumit, după ce a fost ales, într-o întâlnire la Trump Tower, la New York, întrebându-l despre de Karen McDougal ”ce mai face fata noastră?”.

Marţi, acest fost patron al tabloidului The National Enquirer a evocat o reuniune în timpul campaniei, tot la Trump Tower, unde planul a fost pus la punct împreună cu Donald Trump şi Michael Cohen. Această metodă este cunoscută prin expresia americană „catch and kill” (”prinde şi omoară”).

OCHI ŞI URECHI

Mărturia sa este crucială acuzaţiei, care vrea să obţină condamnarea candidatului republicanilor cu privire la disimulare ca ”cheltuieli juridice” a plăţii sumei de 130.000 de dolari altei femei care afirmă că a avut o relaţie sexuală cu el în 2006, fostul star de filme porno Stormy Daniels.

Banii au fost plătiţi chiar înaintea alegerilor din noiembrie 2016, în care Trump a înfrânt-o pe Hillary Clinton, de această dată de către Michael Cohen în mod direct. Donald Trump neagă orice relaţie cu fosta actriţă.

Deja condamnat de două ori începând din 2022 de justiţia civilă din New York la amenzi în valoare de sute de milioane de dolari, candidatul republicanilor riscă în acest dosar prima condamnare penală a unui fost preşedinte al Statelor Unite, cu doar câteva luni înaintea alegerilor prezidenţiale de la 5 noiembrie, în care visează la o revanşă împotriva lui Joe Biden.

Aflat în serviciul lui Donald Trump în perioada 2015-2016, David Pecker a explicat că ”publica articole pozitive despre Trump şi articole negative despre adversarii săi” şi că ”avea să fie ochi şi urechi” şi să supravegheze orice scandal gata să apară – şi anume ”femei (…) care încearcă să-şi vândă povestea” pentru a a-l ”îngropa”.

Acestea sunt elemente fundamentale pentru acuzare, care vrea să dovedească că exista o stratagemă în vederea înăbuşirii oricărui scandal.

Donald Trump este inculpat cu privire la 34 de capete de falsificări de documente contabile ale grupului său imobiliar Trump Organization, cu  scopul de a ascunde plăţi către Stormy Daniels.

Apărarea lui Donald Trump invocă legitimitatea plăţilor şi neagă orice ”complot” n vederea ”trucării” alegerilor din 2016.

Judecătorul tribunalului din Manhattan urmează să decidă o posibilă sancţionare a lui Donald Trump cu privire la ultraj, din cauza atacurilor acestuia pe Internet şi pe reţele de socializare împotriva unor martori şi juraţi.

Fostul preşedinte ar putea să fie condamnat la amenzi – 1.000 de dolari pentru fiecare postare incriminată -, iar procurorii au cerut să i se reamintească că o încarcerare rămâne ”o opţiune necesară”.

Potrivit lui Marcel Boloş, Ministerul Finanţelor a efectuat toate procedurile necesare pentru a asigura că toţi cei 4,74 milioane pensionari din România îşi vor primi banii în avans, înainte de Paşte.

”Sunt aproximativ 10 miliarde lei, din care 8,2 miliarde lei deschideri de credite bugetare operate astăzi (joi – n.r.) pentru asigurarea sumelor în contul Casei Naţionale de Pensii Publice. De mâine, structurile judeţene ale acesteia şi Poşta Română pot face demersurile pentru ca banii să ajungă către oameni. Este un mod prin care Guvernul României arată solidaritatea şi respectul faţă de toţi cei care depind de aceste venituri pentru traiul zilnic, pentru ca în această perioadă să se concentreze doar spre ceea ce contează cu adevărat”, a explicat Boloş.

Guvernul a decis, joi, că pensiile aferente lunii mai se plătesc înaintea sărbătorilor pascale, iar Casa Naţională de Pensii Publice va vira banii până în 30 aprilie către Poşta Română şi bănci. Valoarea totală a pensiilor se ridică la 9.331.399 mii de lei.

Parlamentul ”a primit o scrisoare de demisie a lui Mîkola Solski”, anunţă pe Facebook preşedintele Legislativului ucrainean Ruslan Stefanciuk, care postează scrisoarea.

”Vă cer să-mi acceptaţi demisia din postul de ministru al Politicii Agrare şi Alimentaţiei”, se arată în scrisoare.

Aleşii urmează să se pronunţe prin vot asupra demisiei ministrului.

Mai multe cazuri de corupţie au apărut în Ucraina după lansarea invaziei ruse, în februarie 2022, în armată. Însă ele vizează oficiali care exercită funcţii mai puţin importante.

TERENURI ÎN ”VALOARE DE APROAPE 6,9 MILIOANE DE EURO”

Mîkola Solski a confirmat că a scris această scrisoare şi consideră că este ”lucrul bun de făcut”, într-un mesaj difuzat de Ministerul Agriculturii.

El dă asigurări că este pregătit ”să continue să muncească”, în cazul în care Parlamentul îi refuză demisia.

Marţi, Agenţia naţională ucraineană de luptă împotriva corupţiei anunţa că Mîkola Solski este suspectat de faptul că şi-a însuşit terenuri publice în ”valoare de aproape 6,9 milioane de euro” şi că a ”încercat să-şi însuşească alte terenuri” care valorează aproape 4,5 milioane de euro.

El a acţionat în acest scop, îl acuză autorităţile, împreună cu oficiali de la Serviciul de stat însărcinat cu Cadastrul şi Carografierea.

Ei sunt suspectaţi de faptul că, în perioada 2017-2021, au intrat în posesia a aproape 2.500 de hectare în regiunea Sumî (nord-est), printr-un sistem care a a implicat o deturnare de documente oficiale.

”TRANSPARENŢĂ MAXIMĂ ÎN STABILIREA ADEVĂRULUI”

Mîkola Solski a lucrat până în 2019 la un cabinet de avocatură, potrivit biografiei sale oficiale.

El a fost ales în Parlament în acel an şi a fost numit ministru în martie 2022.

Acuzaţii au încercat de asemenea să-şi însuşească alte 3.282 de hectare de teren, însă procurorii şi agenţi însărcinaţi cu combaterea corupţiei i-au ”împiedicat”, anunţă Agenţia anticorupţie.

Ministerul Agriculturii a publicat un răspuns al lui Mîkola Solski la aceste acuzaţi, în care susţine că în perioada 2017-208 era avocat şi nu deţinea funcţii publice.

”Promit o transparenţă maximă în vederea stabilirii adevărului”, subliniază el, citat în acest comunicat.

Lupta împotriva unei corupţiei endemice în Ucraina este una dintre condiţiile majore impuse de către Cei 27 acestei foste republici sovietice în demersul său de aderare la Uniunea Europrană (UE).

”Avem obligaţia faţă de poporul nostru şi faţă de lume să ne gestionăm relaţiile între ţări în mod responsabil”, a declarat şeful diplomaţiei americane la Shanghai, unde s-a întâlnit cu şeful local al Partidului Comunist Chinez (PCC, unic).

Blinken a sosit în China miercuri, cu misiunea de a creşte presiunile asupra Beijingului în diverse dosare – ca susţinerea Rusiei – şi de a căuta mai multă stabilitate.

El şi-a început vizita la Shanghai, unde a asistat la un meci de baschet între două echipe care au jucători americani.

Şeful diplomaţiei americane urmează să fie primit vineri la Bijing de lideri chinezi şi să pledeze în favoarea reţinerii în contextul în care un nou preşedinte urmează să fie învestit în Taiwan.

Secrretarul de Stat american urmează să prezinte îngrijorările Americii cu privire la practici comerciale ale Chnei pe care Washingtonul le consideră neloiale, o problemă esenţială în oponia preşedintelui american Joe Biden în acest an electoral.

Antony Blinken se află în China şi pentru a calma tensiunile între cele două mari economii mondiale, care s-au atenuat în urma ultimei sale vizite, în iunie.

El efectua atunci acea vizită în urma unei întâlniri a lui Joe Biden cu omologul său chinez Xi Jinping la San Francisco, în noiembrie, care a condus la o reluarea a contactelor între cele două armate şi la o cooperare în lupta împotriva producerii de fentanil, un drog de sinteză care face ravagii în Statele Unite.

”Este întru totul posibil ca Rusia să realizeze progrese tactice suplimentare în săptămânile viitoare”, a declarat Jake Sullivan, consilierul în probleme de securitate naţională al Casei Albe.

The US has provided Ukraine with a „significant number” of ATACMS missiles, National Security Advisor Jake Sullivan announced.

This transfer followed Russia’s use of North Korean ballistic missiles against Ukraine and increased attacks on civilian infrastructure.

— Euromaidan Press (@EuromaidanPress)

Preşedintele american Joe Biden a promulgat miercuri un plan vast de asistenţă a Ucrainei, căreia i-a promis o trimitere masivă de armament, în valoare de un miliard de dolari, în ”orele” următoare.

Legea, care prevede un ajutor militar şi economic destinat Kievului în valoare de 61 de miliarde de dolari ”va consolida securitatea Americii şi securitatea lumii”, a apreciat preşedintele american, recunoscând că procesul legislativ a fost ”dificil”.

”Noi nu înclinăm în faţa nimănui, Nimănui. Şi cu siguranţă nu în faţa (preşedintelui rus) Vladimir Putin”, a mai declarat democratul în vârstă de 81 de ani.

”Noi nu ne abandonăm aliaţii, îi susţinem. Nu lăsăm tiranii să câştige, ne opunem lor. Nu asistăm ca spectatori la evoluţiile lumii, le modelăm”, a declarat el, salutând consensul politic între parlamentarii democraţi şi un anumit număr de aleşi republicani, după luni de negocieri ale textului.

Legea a primit marţi o foarte largă susţinere în Senatul american, după ce a fost adoptată sâmbătă în Camera Reprezentanţilor, cealaltă componentă a Congresului american.

Legea, care prevede un ajutor militar şi economic destinat Kievului în valoare de 61 de miliarde de dolari ”va consolida securitatea Americii şi securitatea lumii”, a apreciat preşedintele american, recunoscând că procesul legislativ a fost ”dificil”.

”Noi nu înclinăm în faţa nimănui, Nimănui. Şi cu siguranţă nu în faţa (preşedintelui rus) Vladimir Putin”, a mai declarat democratul în vârstă de 81 de ani.

”Noi nu ne abandonăm aliaţii, îi susţinem. Nu lăsăm tiranii să câştige, ne opunem lor. Nu asistăm ca spectatori la evoluţiile lumii, le modelăm”, a declarat el, salutând consensul politic între parlamentarii democraţi şi un anumit număr de aleşi republicani, după luni de negocieri ale textului.

Legea a primit marţi o foarte largă susţinere în Senatul american, după ce a fost adoptată sâmbătă în Camera Reprezentanţilor, cealaltă componentă a Congresului american.

”Orice s-ar spune, primim ajutorul de care avem nevoie. El ne este necesar pentru a continua să protejăm vieţi de atacuri ruse”, a reacţionat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.

”În prezent, vom face totul pentru a compensa aceste şase luni de dezbateri şi de îndoială”, a adăugat el, referindu-se la timpul de care Congresul a avut nevoie pentru a valida planul de ajutor cerut de Joe Biden.

”Este nevoie de timp pentru a ieşi din groapa săpată de cele şase luni de aşteptare” în Congres, a recunoscut Jake Sullivan, consilierul în probleme de securitate naţională al Casei Albe.

Jake Sullivan avertizează că este ”posibil ca Rusia să realizeze progrese tactice suplimentare în săptămânile următoare”.

MAI DEGRABĂ ”MUNIŢIE” DECÂT ”BĂIEŢII NOŞTRI

Asistenţa militară americană – întreruptă de mai multe săptămâni – se va relua ”în orele următoare”, potrivit preşedintelui american.

Guvernul american a precizat după aceea că ucrainenii urmează să primească rachete de apărare aeriană, muniţie pentru sistemele de lansatoare multiple de rachetă HIMARS, obuze, vehicule blindate sau armament antitanc – în valoare totală de un miliard de dolari.

Americanii au trimis pentru ultima oară echipament militar Kievului la 12 martie, exploatând marje contabile găsite de Pentagon.

Statele Unite au intenţia să le livreze ucrainenilor rachete cu rază lungă de acţiune de tip ATACMS – aşa cum au făcut-o de altfel, foarte discret, în ultimele săptămnâni, a dezvăluit miercuri Departamentul de Stat.

Tune in for a briefing with Press Secretary Karine Jean-Pierre and National Security Advisor Jake Sullivan.

— The White House (@WhiteHouse)

Jake Sullivan a apreciat că este ”adecvat” să se furnizeze aceste sisteme pe care americanii au refuzat mult timp să le trimită Ucrainei.

El a apreciat că Rusia nu are niciun motiv să vadă în ele o provocare, pentru că ea foloseşte ea însăşi rachete cu rază lungă de acţiune care i-au fost furnizate de către Coreea de Nord.

Ajutorul american este aşteptat cu nerăbdare de către armata ucraineană, care se confruntă cu o pernurie de recruţi şi de muniţie împotriva presiunilor constante ale trupelor ruse în est.

Statele Unite sunt principalul susţinător militar al Kievului, însă Congresul nu a adoptat mare parte din anvelopa destinată aliatului său de aproape un an – în principal din cauza unor certuri între partide.

Liderul conservatorilor în Camera Reprezentanţilor Mike Johnson a blocat mult timp textul.

El a sfârşit prin a susţine reluarea ajutorului militar şi economic cu justificarea ”prefer să trimit muniţie Ucrainei decât să-i trimit pe băieţii noştri să lupte”.

”NU ESTE MOMENTUL SĂ NE RELAXĂM”

La Washington, se speră ca acest nou aflux de ajutor american să încurajeze ceilalţi aliaţi aliaţi ai Ucrainei să urmeze exemplul şi să livreze şi ei material militar, un lucru care rămâne de văzut.

Şefii guvernelor britanic Rishi Sunak şi german Olaf Scholz au promis miercuri o susţinere militară ”de nezdruncinat” Ucrainei, însă cancelarul Olaf Scholz continuă să refuze să livreze rachete cu rază lungă de acţiune Kievului.

Preşedintele Consiliului European Charles Michel i-a mulţumit lui Joe Biden, pe reţeaua de socializare X, pentru ”munca sa neobosită pe planul ajutorului” şi a spus că europenii şi americanii sunt ”uniţi în susţinerea lor a unei Ucraine libere şi independente”.

”Toată lumea se întreba cum avea să se termine această poveste, iar ea se termină cu bine”, s-a felicitat, la rândul său, ministrul ceh de Externe Jan Lipavsky, a cărui ţară coordonează o operaţiune internţaională vizând să cumpere muniţie Ucrainei.

”Avem nevoie de susţinerea americană şi este bine că preşedintele a promulgat această lege, dar nu este momentul să= ne relaxăm. Trebuie, din contră, să ne mobilizăm şi să facem tot ceea ce putem”, a avertizat omologul său olandez Hanke Bruins Slot, într-o conferinţă de presă comună.

”Am nevoie să mă opresc şi să mă gândesc” pentru a decide ”dacă trebuie să continui să fiu la conducerea Guvernului sau dacă trebuie să renunţ la această onoare”, scrie Pedro Sanchez.

Carta a la ciudadanía.

— Pedro Sánchez (@sanchezcastejon)

Premierul spaniol scrie că îşi va anunţa decizia luni.

El anunţă că îşi suspendă – până atunci – activitatea.

Această anchetă preliminară împotriva lui Begoña Gómez a fost deschisă la 16 aprilie, în urma unei plângeri a Asociaţiei ”Manos limpias” (”Mâini curate”), condiderată apropiată extremei drepte, a anunţat într-un scurt comunicat Tribunalul Superior al Justiţiei de la Madrid.

Ancheta se află sub ”secretaul instrucţiei”, a precizat tribunalul.

În scrisoarea sa, Pedro Sanchez – care se află la putere din 2018 – denunţă o plângere cu privire la fapte ”inexistente” şi o campanie de ”hărţuire” prin intermediul presei a ”ultraconservatorilor”, susţinută, în opinia sa, de opoziţia de dreapta şi de extremă dreapta împotriva soţiei sale.

”nu sunt naiv”, scrie el, ”sunt conştient de faptul că ei depun o plângere împotriva lui Begoña nu pentru că ea a făcut ceva ilegal, pentru că ei ştiu bine că acest lucru nu este adevărat, ci pentru că ea este soţia mea”.

PLAN DE SALVARE A AIR EUROPA

Potrivit publicaţiei online El Confidencial, care a dezvăluit informaţia, această anchetă vizează legături ale lui Begoña Gómezcu grupul spaniol de turism Globalia, proprietarul companiei aeriene Air Europa, în momentul în care aceasta din urmă se afla în negocieri cu Guvernul pentru a obţine ajutoare în urma unei scăderi importante a traficului aerian, cauzată de pandemia covid-19.

La acea vreme, Begoña Gomez conducea IE Africa Center, o fundaţie cu legături cu Şcoala de Comerţ din Madrid IE University, un post din care a plecat în 2022.

Potrivit El Confidencial, IE Africa Center a ”semnat un acord de sponsorizare cu Globalia în 2020”, iar Begoña Gomez a participat la o ”reuniune privată cu CEO-ul acesteia Javier Hidalgo la momentul la care Globalia îşi negocia planul de salvare în valoare de mai multe milioane de euro cu Guvernul” lui Pedro Sánchez.

Acest plan a permis Air Europa să încaseze 475 de milioane de euro în noiembrie 2020, provenind dintr-un fond de zece miliarde de euro destinat susţinerii întreprinderilor strategice aflate în dificultate din cauza crizei sanitare.

Compania Spaniolă a fost prima întreprindere care a beneficiat de aceste fonduri.

Zeci de alte companii au urmat, inclusiv mai multe dintre concurentele acesteia, ca Iberia, Vueling, Volotea.

Opoziţia de dreapta i-a cerut miercuri premierului să ”le dea explicaţii spaniolilor”, prin vocea lui Ester Muñoz, o membră a conducerii Partidului Popular (PP, dreapta).

”Totul va sfârşi prin a se afla”, a ameninţat un purtător de cuvânt al PP, Borja Semper.

Totodată, legile conferă unităţilor de informaţii financiare (FIU) mai multe competenţe pentru a analiza şi detecta cazurile de spălare de bani şi de finanţare a terorismului, precum şi pentru a suspenda tranzacţiile suspecte, mai arată comunicatul de presă al Parlamentului European.

Obligaţia de diligenţă la scară largă

Noile legi includ măsuri de diligenţă sporită şi verificări privind identitatea clienţilor, prin care aşa-numitele entităţi obligate (de exemplu, bănci, administratori de active şi criptoactive sau agenţi imobiliari şi virtuali) trebuie să raporteze activităţile suspecte către unităţile de informaţii financiare şi alte autorităţi competente. Începând cu 2029, cluburile de fotbal profesioniste de top implicate în tranzacţii financiare importante cu investitori sau sponsori, inclusiv activităţi de publicitate şi transferuri de jucători, vor trebui, de asemenea, să verifice identitatea clienţilor, să monitorizeze tranzacţiile şi să raporteze orice tranzacţie suspectă către unităţile de informaţii financiare.

Legislaţia conţine, de asemenea, dispoziţii privind vigilenţa sporită în ceea ce priveşte persoanele foarte bogate (cu o avere totală în valoare de cel puţin 50.000.000 euro, excluzând reşedinţa lor principală), o limită de 10.000 euro la nivelul UE pentru plăţile în numerar, cu excepţia persoanelor fizice într-un context neprofesional, şi măsuri de asigurare a respectării sancţiunilor financiare specifice şi de evitare a eludării sancţiunilor.

Monitorizare la nivel central

Pentru a supraveghea noile norme privind combaterea spălării banilor, o nouă Autoritate pentru combaterea spălării banilor şi a finanţării terorismului (AMLA) va fi înfiinţată la Frankfurt. AMLA va avea sarcina de a supraveghea direct entităţile financiare cu cel mai mare risc, de a interveni în cazul în care constată deficienţe în materie de supraveghere, de a juca un rol central pentru autorităţile de supraveghere şi de a media litigiile dintre acestea. AMLA va supraveghea, de asemenea, punerea în aplicare a sancţiunilor financiare specifice.

Pachetul privind combaterea spălării banilor şi a finanţării terorismului (AML/CFT) include cea de-a şasea directivă privind combaterea spălării banilor (AML) (adoptată cu 513 voturi pentru, 25 împotrivă şi 33 abţineri), regulamentul UE privind „cadrul unic de reglementare” (adoptat cu 479 voturi pentru, 61 împotrivă şi 32 abţineri) şi regulamentul privind Autoritatea pentru combaterea spălării banilor (AMLA) (adoptat cu 482 voturi pentru, 47 împotrivă şi 38 abţineri).

Legile trebuie să fie adoptate oficial şi de către Consiliu, înainte de a fi publicate în Jurnalul Oficial al UE.

Prin adoptarea lor, Parlamentul răspunde solicitărilor cetăţenilor prezentate în concluziile Conferinţei privind viitorul Europei, în special propunerea 16 alineatele (1) şi (2) privind prevenirea evaziunii fiscale şi cooperarea în domeniul impozitării societăţilor.

ParlamentulEuropean a aprobat, miercuri, o revizuire a Regulamentului privind planurile strategice PAC şi a Regulamentului orizontal PAC cu 425 voturi „pentru”, 130 „împotrivă” şi 33 abţineri.

Eurodeputaţii au adoptat proiectul de lege cu modificările tehnice propuse de Consiliu UE şi aprobate de Comisia Europeană pentru agricultură a Parlamentului European la 15 aprilie 2024, conform comunicatului de presă al instituţiei.

Regulamentul trebuie acum aprobat şi de Consiliu. Preşedinţia belgiană a Consiliului a informat Parlamentul că, în cazul în care eurodeputaţii aprobă propunerea în forma convenită de Comisia specială pentru agricultură a Consiliului, Consiliul va adopta acelaşi text.

În urma aprobării de către Consiliu UE, legea va fi publicată în Jurnalul Oficial al UE şi va intra imediat în vigoare. Fermierilor li se va permite deja să aplice „condiţionalităţile” de mediu revizuite pentru cererile lor de sprijin financiar din partea UE în 2024.

Revizuirea PAC modifică normele pentru trei condiţionalităţi de mediu pe care fermierii trebuie să le îndeplinească pentru a primi finanţare. Aceasta oferă, de asemenea, mai multă flexibilitate ţărilor UE pentru a acorda derogări de la standardele PAC dacă există probleme legate de aplicarea lor şi probleme cauzate de condiţii meteorologice extreme. Fermele mici cu o suprafaţă mai mică de zece hectare ar fi exceptate de la controale şi sancţiuni dacă nu respectă anumite norme PAC.

Pentru a accelera adoptarea măsurilor, Parlamentul a convenit să trateze dosarul în aşa-numita sa procedură de urgenţă, mai arată sursa citată.

Parlamentul a decis marţi să nu se opună propunerii Comisiei de completare a pachetului de simplificare a PAC. Conform textului, statele membre vor avea o mai mare flexibilitate atunci când aplică o altă condiţie PAC: cerinţa de a menţine proporţia dintre păşunile permanente şi suprafaţa agricolă peste 5% în comparaţie cu 2018 (GAEC 1).

Preşedintele rus Vladimir Putin a fost informat cu privire la arestarea acestui militar de rang înalt, o decizie rară în contextul ofensivei ruse în Ucraina, scrie presa rusă de stat.

Activişti anticorupţie denunţă de ani de zile o corupţie generalizată în regomul lui Vladimir Putin.

”Ministrul adjunct al Apărării Federaţiei ruse Timur Vladimirovici Ivanov a fost arestat. El este suspectat de comiterea unei infracţiuni potrivit Secţiunii 6 a Articolului 290 al Codului Penal (luare de mită)”, anunţă pe Telegram Comitetul.

Comitetul de anchetă nu oferă alte detalii.

Acest tip de infracţiune se pedepseşte cu amendă sau cu până la peste zece ani de închisoare, în funcţie de fapte.

Ivanov este vizat de sancţiuni impuse de către Uniunea Europeană (UE), în calitate de funcţionar de rang înalt la Ministerul Apărării însărcinat cu construirea de instalaţii militare.

Fundaţia anticorupţie (FBK) înfiinţată de către defunctul lider al opoziţiei Aleksei Navalnîi a publicato anchetă despre Ivanov în 2022.

Potrivit acestei anchete, adjucntul ministrului Apărării ruse a supervizat şi profitat de proiecte de construcţii la Mariupol, în Ucraina, un oraş cucerit de Moscova după un asediu de mai multe luni.

Potrivit anchetei organizaţiei – interzisă în Rusia cu privire la ”extremism” -, ministrul a divorţat de soţia sa, pentru a putea să ocolească sancţiunile impuse de UE.

”Azi e o zi frumoasă”, a reacţionat pe reţele de socializare Maria Pevşih, însărcinată cu anchetele la Fundaţie.

La fel ca majoritatea personalităţilordin opoziţie, Pevşih a fost nevoită să plece în exil din cauza represiunii Kremlinului.

Majoritatea opozanţilor rămaşi în Rusia se află în închisoare.

Principalul lider al opoziţiei ruse, Aleksei Navalnîi, care a galvanizat mase denunţând corupţia în timpul preşedinţiei lui Vladimir Putin, a murit într-o închisoare în Arctica la jumătatea lui februarie.

Bani lichizi – în mai multe devize – ”provenind de la surse obscure”, strânşi ”în intereseul unei grupări infracţionale” au fost confiscaţi de la cetăţeni moldoveni verificaţi pe aeroportul din Chişinău, anunţă într-un comunicat poliţia moldoveană.

Anterior, participanţii la adunarea organizată în Rusia au anunţat înfiinţarea unei coaliţii de partide proruse din Republica Moldova în vederea alegerilor prezidenţiale, prevăzute la 20 octombrie.

Este vorba despre suţinători ai oligarhului fugar Ilan Shor, condamnat în contumacie cu privire la fraudă şi considerat liderul oficios al opoziţiei poruse a preşedintei în exerciţiu apropiată Occidentului Maia Sandu, care candidează la un nou mandat.

Parchetul studiază deschiderea unei anchete cu privire la ”înaltă trădare”.

”RĂZBOI HIBRID”

Republica Moldova, care s-a aflat mult timp pe orbita Kremlinului, situată între România, un stat membru al Uniunii Euriopene (UE), şi Ucraina devastată de invazia rusă, a început un viraj către Occident în timpul preşedinţiei lui Maia Sandu.

Şefa statului moldovean îl acuză cu regularitate pe omologul său rus Vladimir Putin de faptul că poartă un ”război hibrid” în această fostă republică sovietică cu 2,6 milioane de locuitori, cu scopul de opri distanţarea acesteia de Moscova.

Un referendum pe tema unei aderări a Republicii Moldova la Uniunea Europeană urmează să fie organizat în acelaşi timp cu alegerile prezidenţiale.

Cei 27 au dat undă verde deschiderii negocierilor de aderare a Republicii Moldova la UE.

Adversarii şefei statului moldovean denunţă o reprimare menită să-i împiedice să candideze în alegeri.

Constituirea unei entităţi centrale de stocare a produselor petroliere a fost reglementată prin Legea 85/2018 privind constituirea şi menţinerea unor rezerve minime de ţiţei şi/sau produse petroliere, arată comunicatul de presă al Executivului.

Măsura era necesară având în vedere dinamica impredictibilă a pieţei petroliere, precum şi necesitatea existenţei instrumentelor legale necesare ca statul român să se poată implica în asigurarea stocurilor minime necesare şi menţinerea unui nivel minim al stocurilor de ţiţei şi/sau produse petroliere, în scopul garantării siguranţei în aprovizionare, în cazul situaţiilor de disfuncţionalitate majoră în aprovizionare, al situaţiilor de urgenţă deosebită sau al situaţiilor de criză locală.

Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale deţine în patrimoniu capacităţi de stocare produse şi stocuri petroliere în rezervă de stat cu o valoare de peste un miliard de lei. Prin preluarea rolului de entitate centrală de stocare din România de către ANRSPS va creşte siguranţa aprovizionării populaţiei cu produse petroliere, în contextul în care se are în vedere soluţionarea oricăror dificultăţi.

Desemnarea entităţii centrale de stocare din România va contribui la asigurarea disponibilităţii permanente şi din ce în ce mai crescute a nivelului stocurilor în ţara noastră, sens în care se garantează echilibrarea cantităţilor care există în ţară, faţă de cele care, în prezent, pot fi doar delegate în extern, la o mare distanţă de locul de consum, evitând astfel o serie de dificultăţi logistice imprevizibile, statul român va avea asigurată o accesibilitate verificabilă din punct de vedere fizic al stocurilor păstrate pe teritoriul său, cu economii de cheltuieli.

Măsura va fi operaţionalizată începând cu 1 ianuarie 2024.

Compania din Cupertino, California, nu a dezvăluit mai multe detalii despre evenimentul care va începe la ora 2 p.m. GMT.

Bloomberg News a relatat în martie că furnizorii din străinătate ai Apple au intensificat producţia noilor iPaduri şi o lansare a fost planificată pentru începutul lunii mai.

Noile modele ar reprezenta prima revizuire de către Apple a acestei game din 2018.

Potenţiala lansare vine într-un moment în care vânzările de iPaduri au scăzut. Vânzările au scăzut cu 25%, până la 7,02 miliarde de dolari în primul trimestru, în timp ce cele ale iPhone, cel mai popular produs al său, au scăzut şi ele.

Piaţa tabletelor este constrânsă pe măsură ce incertitudinea economică se profilează şi consumatorii reduc cheltuielile neesenţiale, dar Apple se aşteaptă să combată scăderea cererii cu produse noi.

Vânzările de iPaduri ale Apple au contribuit cu doar 5,9% la vânzările nete totale ale companiei, de 119,58 miliarde de dolari, în primul trimestru încheiat pe 30 decembrie.

De asemenea, Apple urmează să organizeze Conferinţa Mondială a Dezvoltatorilor în perioada 10 – 14 iunie.

Liderul senatorilor democraţi, care deţin controlul Camerei superioare a Congresului american, Chuck Schumer, a promis încă de sâmbătă ”să termine treaba” fără întârziere.

Liderul senatorilor republicani Mitch McConnell aprecia că ”a venit rândul Senatului să marcheze istoria” prin adoptarea uriaşului program de asistenţă militară pe care Joe Biden îl cere de luni de zile.

Textul, care prevede o anvelopă uriaşă de 95 de miliarde de dolari, constând în ajutoare destinate Ucrainei, Israelului şi Taiwanului, ar putea să fie adoptat până la sfârşitul acestei săptămâni şi trimis la promulgare preşedintelui democrat.

Totul urmează să fie mult mai ”fluid” decât lungile şi dificilele negocieri din Camera Reprezentanţilor, dominată de republicani.

Joe Biden i-a promis luni omologului său ucrainean Volodimir Zelenski să-i trimită ”rapid” ajutor militar, imediat ce este adoptat de Senat şi semnează legea.

Din întreaga sumă, partea leului – 61 de miliarde de dolari – este destinată Ucrainei, care se confruntă cu o situaţie complicată pe câmpul de luptă împotriva Rusiei.

Armata ucraineană se confruntă cu o penurie de recruţi şi muniţie, care o fragilizează în faţa asasltului continuu al trupelor ruse în est.

Situaţia pe front urmează să fie şi mai rea la jumătatea lui mai şi înceoutul lui iunie, o ”perioadă dificilă”, a avertizat luni şeful spionajului militar ucrainean (GUR) Kirilo Budanov.

”PREFER SĂ TRIMIT MUNIŢIE UCRAINEI DECÂT SĂ-I TRIMIT PE BEĂIEŢII NOŞTRI SĂ LUPTE”

Volodimir Zelenski conterază de-acum pe trimiterea unui ajutor militar ”rapid şi puternic” care ”să ne consolideze capacităţile apărării antiaeriene, cu rază lungă de acţiune şi artileriei”, a anunţat el pe X după o convorbire la telefon cu Joe Biden.

Dezbaterea în Congres pe tema ajutării Ucrainei a relevat att disensiuni între democraţi şi republicani, cât şi tergiversări în tabăra conservatoare, pe fondul campaniei alegerilor prezidenţiale din noiembrie între democratul Joe Biden şi predecesorul său republican Donald Trump.

Sâmbătă, la momentul votului în Camera Reprezentanţilor, congresmeni au agitat steaguri ucrainene în semn de susţinere a Kievului – huiduiţi de congresmeni trumpişti care se opun acestui ajutor.

Preşedintele american Joe Biden şi Partidul Democrat sunt în favoarea ajutării Ucrainei – prezentată ca o investiţie în securitatea Statelor Unite împotriva scopurilor agresive ale Rusiei în opinia lor.

Republicanii sunt tot mai reticenţi, iar liderul conservator al camerei Reprezentanţilor Mike Johnson a blocat mult timp textul.

El a sfârşit prin a susţine reluarea ajutării militare şi economice, cu justificarea ”eu prefer să trimit muniţie Ucrainei decât să-i trimitem pe băieţii noştri să lupte”.

Planul prevede o asistenţă militară în valoare de 13 miliarde de dolari destinată Israelului, aflat în Război în Fâşia Gaza împotriva Hamas, un total de peste nouă miliarde de dolari menit să răspundă ”nevoilor urgente de ajutor umanitar în (Fâşia) Gaza şi altor populaţii vulnerabile din lume” şi un ajutor în valoare de opt miliarde de dolari destinat Taiwanului, pentru a ţine piept Chinei pe plan militar.