Autoritățile județene din Cluj doresc să transforme complet Parcul Etnografic „Romulus Vuia” prin reamenajarea acestuia într-un complex multifuncțional dedicat evenimentelor și activităților culturale. Cu toate acestea, rezidenții din Cluj au exprimat în repetate rânduri opoziția lor față de intervențiile pe domeniul public care duc la distrugerea spațiilor verzi pentru a crea „platouri betonate” destinate concertelor.
Parcul Etnografic din Cluj-Napoca este considerat un punct central pe traseul turistic Cetățuie-Cheile Baciului. Proiectul propune crearea de noi zone interactive atât în interiorul parcului, cât și în proximitatea acestuia.
„De câțiva ani ne chinuim să identificăm o sursă de finanțare pentru realizarea proiectului. Proiectul nostru este destul de ambițios, pentru că discutăm de câteva zeci de hectare acolo, care în mare parte sunt pădure. Am făcut o inventariere a tuturor copacilor, tot proiectul s-a bazat pe ideea de a păstra cât mai mult natural în zonă.
Acum, ne aflăm în faza de a încerca, având în vedere că avem o finanțare disponibilă, să realizăm o parte din acest proiect, o primă etapă. Sperăm ca pe viitor să mai identificăm și alte oportunități, astfel încât la sfârșit să avem toată partea aceasta refăcută”, explică Claudiu Salanță, arhitect șef la Consiliul Județean Cluj.
Conform celor care au inițiat proiectul, se pare că cea de-a treia etapă de dezvoltare a zonei va respecta viziunea lui Romulus Vuia, fondatorul Parcului Etnografic acum aproape un secol.
„În planul lui Romulus Vuia, Aleea Muzeului Etnografic este pivotul central, axa pe care și cumulează cele mai multe exponate: cele mai importante biserici, cele mai importante puncte de interes ale parcului său. Este foarte importantă această organizare liniară pe Aleea Muzeului Etnografic.
A doua idee este că planul lui Vuia este unul central, în care toate parcursurile longitudinale se întâlnesc la Poiana Mica, adică la accesul secundar, nucleu format din trei funcțiuni – centrul parcului, muzeul etnografic – o clădire foarte mare, Restaurantul Gaudeamus și arena de jocuri populare la mijloc.
A treia idee este faptul că capătul vestic, cel dinspre USAMV, este un capăt deschis în planul lui Vuia și acolo își amenajează toate dotările zootehnice, stâna. Ne-am pus întrebarea dacă nu cumva, în schema lui Vuia, parcul etnografic merge mai departe și nu creează un binom cu următoarea parcelă”, declară arhitecta Alice Oprică.
Principalul obiectiv al proiectului este să transforme Aleea Muzeului într-o cale de acces pietonală și pentru bicicliști. În plus, se propune și plantarea de noi copaci, crearea de bariere vegetale și accesibilizarea zonei de pădure.
„Principala misiune ar fi transformarea Aleii Muzeului Etnografic într-o cale de acces pietonală, velo, refacerea aliniamentului, reabilitări naturale și accesibilizare. Pajiștea principală am propus să fie menținută ca scenă pentru diverse evenimente și de amfiteatru natural”, a mai spus arhitecta Alice Oprică.
În plus, Claudiu Salanță propune o altă opțiune de acces către zona Pădurii Hoia, și anume, prin strada Nicolae Pătrașcu. El a menționat că aici pot fi amenajate locuri de parcare pentru vizitatori, chiar în apropierea celor existente în cadrul parcului industrial Tetarom.
De asemenea, autoritățile doresc să dezvolte un sat de vacanță în această zonă. Arhitecții argumentează că acesta va fi un spațiu special destinat practicării activităților tradiționale, prin intermediul atelierelor de pictură, ceramică, țesut sau chiar copt al pâinii.